10,526 matches
-
fundamentate, respectiv ceea ce există la nivelul postului la momentul respectiv și nu ceea ce ar trebui să existe. Alături de aspectele evidențiate anterior, interviul, ca metodă de analiză a posturilor, trebuie să îndeplinească și alte cerințe, ca de exemplu: asigurarea faptului că analistul de resurse umane responsabil cu derularea interviurilor nu are posibilitatea de a interveni, în scopul de a influența răspunsurile titularului de post; în situația în care răspunsurile titularului de post sunt foarte ample, analistul de resurse umane trebuie să realizeze
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ca de exemplu: asigurarea faptului că analistul de resurse umane responsabil cu derularea interviurilor nu are posibilitatea de a interveni, în scopul de a influența răspunsurile titularului de post; în situația în care răspunsurile titularului de post sunt foarte ample, analistul de resurse umane trebuie să realizeze o sinteză a acestora, în scopul de a reține doar acele informații relevante pentru post; crearea unei atmosfere de încredere pe parcursul interviului, care să nu intimideze titularul de post; analistul de resurse umane trebuie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
post sunt foarte ample, analistul de resurse umane trebuie să realizeze o sinteză a acestora, în scopul de a reține doar acele informații relevante pentru post; crearea unei atmosfere de încredere pe parcursul interviului, care să nu intimideze titularul de post; analistul de resurse umane trebuie să evite orice comentariu cu privire la răspunsurile formulate de titularul postului supus procesului de analiză. Ca metodă de analiză a posturilor, interviul poate fi formal, atunci când se desfășoară după o anumită ordine dinainte stabilită, și neformal, când
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de resurse umane trebuie să evite orice comentariu cu privire la răspunsurile formulate de titularul postului supus procesului de analiză. Ca metodă de analiză a posturilor, interviul poate fi formal, atunci când se desfășoară după o anumită ordine dinainte stabilită, și neformal, când analistul postului are libertatea de a schimba ordinea întrebărilor, de a le explica sensul, de a pune unele întrebări suplimentare sau chiar de a le schimba formularea. Obținerea de date necesare în analiza posturilor se bazează pe trei tipuri de interviuri
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
al creativității producătorilor, managerilor și comercianților, sentimentul de exercitare a controlului, a autocontrolului observațional al comportamentelor. Fascinația psihologilor sociali pentru atitudini a rezultat din convingerea că ele oglindesc modul de evaluare a lumii și prin aceasta ele determină comportamente. Astfel, analiștii pieței sondează atitudinea față de diverse produse și servicii, pentru a prevedea tendințele În comportamentul consumatorilor. S. Onkvisit și J. J. Shaw (1994) definesc atitudinea ca „o tendință Învățată de a oferi un răspuns consistent, favorabil sau nefavorabil, fără un anumit
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
poziția dependentă a clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe piața liberă, nici de descentralizarea administrativă, ce i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Cele două reprezentări tipice de proiecte de dezvoltare socială au în comun finalitatea procesului modernizării și caracterul raționalist al schimbărilor sociale în vederea sporirii inteligibilității și controlului fenomenelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
act de criza modului lor de gândire după zece ani; este paradoxul înapoierii relative a celor dezvoltați). În Europa de Est, modul acesta sincronist de gândire, ilustrat de teoriile modernizării și de sociologia și economia tranziției, este îmbrățișat de politicieni și de „analiști” în mod constant în toată perioada modernității, până după 1989, în ciuda eșecului său repetat. În ciuda celor trei valuri ale eșecului acestui conglomerat de ipoteze și „credințe ideologice” pe care îl numim sincronism, a fost relansat de occidentali și îmbrățișat de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor căi de a utiliza capitalul social ca agent al dezvoltării și formulez unele sugestii privind potențialul acestora de a fi folosite în cazul concret al României. Ce este capitalul social? Folosit pe scară largă în anii ’90 de numeroși analiști și decidenți politici, capitalul social a avut, ca orice alte concepte la modă, tendința de a fi invocat drept „un fel de antidot universal pentru bolile care afectează societățile de pretutindeni” (Portes, 1998). Istoria conceptului este mult mai veche. Sociologi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aceea de a modifica structura recompenselor percepută de cei a căror contribuție este așteptată sau, altfel spus, de a modifica așteptările indivizilor legate de eficiența contribuției personale și de posibilitatea de a beneficia de pe urma participării. Din acest punct de vedere, analiștii mișcărilor sociale au recunoscut, de obicei, importanța liderilor ca organizatori (McAdam, McCarthy, Zald, 1988) și au făcut distincție între trei tipuri de participanți ai mișcărilor: lideri (sau elite), membri și aderenți. Folosind limbajul teoriilor mișcărilor sociale, liderii sunt cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cazul altor companii străine, înlesniri pentru schimbul valutar și premii pentru exporturi și importuri. Prin aceste privilegii, produsele sovromurilor dominau concurența celorlalte întreprinderi private 355. Cu toate că Occidentul putea ajunge mai greu la economia românească din cauza mecanismelor de dominație sovietică, analiștii americani trebuiau să cîntărească problema mai amplă a însăși economiei românești. Sigur că în România existau piețe de desfacere pentru produsele americane, dar putea Bucureștiul să le cumpere? Comerțul bilateral cu România aproape că dispăruse. În 1938, Statele Unite exportaseră către
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
partea cea mai importantă a Congresului a constituit-o cuvîntarea lui Gheorghiu-Dej. Însă accentul pe care-l pusese acesta pe "neamestec" semnifica, în opinia autorilor, faptul că Occidentul nu trebuie să se amestece în treburile interne ale României. Mai tîrziu, analiștii aveau să-și dea seama că observațiile liderului român vizau Kremlinul 846. Cel de-al II-lea Congres s-a axat, de asemenea, pe economie. Gheorghiu-Dej dorea extinderea relațiilor cu Occidentul. El viza în special Statele Unite, cerîndu-le să se desprindă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2204. Washingtonul s-a revoltat, așa cum era de așteptat. Atît reprezentanții Administrației, cît și congresmenii vedeau în acest decret încă o dovadă a practicilor inumane din România. Asigurările primite de Abrams nu fuseseră decît niște minciuni. Și totuși, puțini erau analiștii care puteau explica rațiunea acțiunilor lui Ceaușescu. El îndemna, fără îndoială, în mod deliberat Statele Unite să pună capăt "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Una din explicațiile comune era aceea că Ceaușescu ajunsese la concluzia că România nu va
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a auzit pe viu răsunând în amfiteatrul Sorbonei, literatul român nu reține decât eronat indicarea limbii ca factor determinant al națiunii. Trecute cu vederea sunt ideile percutante care i-au impresionat puternic pe contemporani și continuă să îi intrige pe analiștii actuali ai naționalismului, ca de pildă: concepția voluntaristă a națiunii ca "plebiscit zilnic" (Renan, 1990, p. 19), esențialitatea uitării istorice în crearea națiunii (p. 11) sau definiția idealistă a națiunii ca "principiu spiritual" (p. 19) și ca solidaritate colectivă fundamentată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
61,43 la sută din numărul de voturi. Rezultatele alegerilor consfințeau dominația elementelor politice reziduale înrădăcinate în PCR, care prin politicile lor conservatoare au păstrat cvasi-intactă moștenirea comunistă. România rămânea sub zodia trecutului, umbra comunismului întinzându-se asupra prezentului. Cartea analistului politic T. Gallagher (2004), intitulată fără mănuși Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace, pe care o folosim cu predilecție ca ghid al relatării de față, prezintă perioada 1992-1996 sub titlul "România în derivă" (p. 133). Al doilea mandat prezidențial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la energie și alimente (Gallagher, 2004, p. 176). În ciuda startului în trombă, reforma internă inițiată în forță de CDR s-a împotmolit în cursul aceluiași an 1998. Programul de reformă structurală internă a fost decelerat datorită concentrării intense pe ceea ce analistul T. Gallagher (2004) a numit "himera NATO" (p. 182). Întrezărind posibilitatea cooptării României în structurile euroatlantice, guvernarea CDR și-a deversat energiile asupra cursei pentru intrarea în NATO. Decizia s-a dovedit a fi un eșec, întrucât România nu a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sensul integrării României, o deschidere susținută și de finanțări masive care să sprijine eforturile românești de europenizare, au impulsionat și mai puternic eforturile autorităților autohtone de a se alinia formal la solicitările europene. Doar că, așa cum a observat și analistul T. Gallagher (2004), guvernarea Năstase a excelat în aplicarea paradigmei "formelor fără fond", un adevărat "brand românesc" (Schifirneț, 2007). Efectul pervers al finanțărilor pre- aderare deturnate de oligarhia românească a constat în amplificarea inegalităților socio-economice într-o societate oricum deja
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească este insuflată de ideea mesianismului național convingerea cvasi-religioasă în misiunea politică a poporului român de a răzbi împotriva "teroarei istoriei" și de a-și împlini destinul național (i.e., unitate politică a tuturor românilor în cadrul statului-națiune). După cum au evidențiat numeroși analiști ai istoriei politice, crezul mesianic a însuflețit mișcarea naționalistă pe toate coordonatele geografice pe care aceasta s-a manifestat, asigurându-i propulsia pe toată durata secolelor XIX și XX. Fără a atinge cote universale precum cele la care ajunge mesianismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legate de noile tehnologii informaționale și servicii; meseriile tradiționale, legate de agricultură și industrie, au fost înlocuite treptat cu meserii legate de televiziune, publicitate, informatică, relațiile cu publicul, turism; creșterea gradului de pregătire profesională și specializare; apariția unor noi profesii (analist, consilier, asistent social, psiholog, nutriționist); Potrivit unui studiu realizat de o revistă americană, pentru anii 2006 2012, cele mai căutate meserii vor fi: consultant financiar personal, cercetător medical, inginer software, chiropractor, inginer de mediu, manager de vânzări, sportiv. La sfârșitul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
masă de reziduu după evaporare, exprimată în grame m0 = masă inițială a probei prelevate, exprimată în grame 7.2. Repetabilitate Diferența între rezultatele celor două determinări ale aceleași probe, efectuate simultan sau în succesiune rapidă, în aceleași condiții, de către același analist, nu trebuie să depășească 20 mg pentru 100 g proba. METODĂ 2 DETERMINAREA ACIDULUI FORMIC, A FORMIAȚILOR ȘI A ALTOR IMPURITĂȚI OXIDABILE ÎN ACID ACETIC (E 260), ACETAT DE POTASIU (E 261), DIACETAT DE SODIU (E 262), SI ACETAT DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
V = volumul de 0,1 mol/l de tiosulfat de sodiu utilizat pentru titrare, exprimat în ml 7. 2. Repetabilitate Diferența între rezultatele celor două determinări ale aceleași probe, efectuate simultan sau în succesiune rapidă, în aceleași condiții, de către același analist, nu trebuie să depășească 5 mg pentru 100 g proba. 8. Comentarii 8.1. Un volum de 11,3 ml tiosulfat de sodiu 0,1 mol/l este echivalent cu 0,2% acid formic într-o proba de 10 g.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
netă a reziduului după evaporare, exprimată în grame m0 = masă inițială a probei prelevate, exprimată în grame. 6.2. Repetabilitate Diferența între rezultatele celor două determinări ale aceleași probe, efectuate simultan sau în succesiune rapidă, în aceleași condiții, de către același analist, nu trebuie să depășească 5 mg pentru 100 g proba. METODĂ 4 DETERMINAREA PIERDERII DE MASĂ LA USCAREA NITRITULUI DE SODIU (E 250) 1. Obiectivul și domeniul de aplicare Metodă permite determinarea pierderii de masă la uscarea nitritului de sodiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
probei înainte de uscare, exprimată în grame m3 = masă vasului și a probei după uscare, exprimată în grame 6.2. Repetabilitate Diferența între rezultatele celor două determinări ale aceleași probe, efectuate simultan sau în succesiune rapidă, în aceleași condiții, de către același analist, nu trebuie să depășească 100 mg pentru 100 g proba. METODĂ 5 TEST PENTRU DETERMINAREA LIMITEI ACIDULUI SALICILIC ÎN ESTERUL ETILIC AL ACIDULUI p-HIDROXIBENZOIC (E 214) ÎN DERIVATUL SODIC AL ESTERULUI ETILIC AL ACIDULUI p-HIDROXIBENZOIC (E 215), ÎN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
salicilic. 7.2. Sensibilitate Testul de determinare a limitei este de 30 mg acid salicilic pentru 100 g proba. 7.3. Observații Rezultatele celor două determinări ale aceleași probe, efectuate simultan sau în succesiune rapidă, în aceleași condiții, de către același analist, trebuie să fie identice. METODĂ 6 DETERMINAREA ACIDULUI ACETIC LIBER ÎN DIACETATUL DE SODIU (E 262) 1. Obiectivul și domeniul de aplicare Metodă permite determinarea acidului acetic liber în diacetatul de sodiu (E 262). 2. Definiție Conținutul de acid acetic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
de hidroxid de sodiu, exprimată în mol/l m(0) = masă inițială a probei, exprimată în grame 7.2. Repetabilitate Diferența între rezultatele celor două determinări ale aceleași probe, efectuate simultan sau în succesiune rapidă, în aceleași condiții, de către același analist, nu trebuie să depășească 500 mg pentru 100 g proba. 8.Comentarii Este necesar un volum de 20 ml hidroxid de sodiu 1 mol/l pentru titrarea unei probe de 3g care conține 40% acid acetic. METODĂ 7 DETERMINAREA ACETATULUI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
c = molaritatea soluției de acid percloric (4.5) m(0) = masă inițială a probei, exprimată în grame 7.2. Repetabilitate Diferența între rezultatele celor două determinări ale aceleași probe, efectuate simultan sau în succesiune rapidă, în aceleași condiții, de către același analist, nu trebuie să depășească 1,5 g pentru 100 g proba. 8. Comentări Reactivi utilizați în prezența metodă sunt toxici și explozivi și trebuie manipulați cu atenție. METODĂ 8 TEST PENTRU DETERMINAREA LIMITEI ALDEHIDELOR ÎN ACIDUL SORBIC (E 200), ÎN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]