12,241 matches
-
ocazii, mi-am dat seama că apărătorii memoriei lui Tabacaru n-au știut unde să-l caute și ce să aleagă, bun pentru publicul larg, din el: evocările și articolele sale, care, selectate, meritau să revadă lumina tiparului într-o antologie. Profesorul nu numai că avea gust literar, dar avea și condei de scriitor. Iată secvențele de mai jos despre slăbiciunile și drama lui Panait Cerna: Era un mare admirator al femeilor. Mai rar îndrăgostit ca el. A iubit în zece
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
text comun”. O discuție similară mai poate avea loc astăzi? Mai au, oare, amurgurile spectatori? Mă cam îndoiesc: despre natură vorbim și scriem din ce în ce mai rar. Dacă, de pildă, aș încerca să repet gestul lui Ion Pillat de a alcătui o Antologie a toamnei, nu cred că aș găsi printre contemporani zeci de poeți cu cîte una-două sau trei poezii dedicate anotimpului, cîți a găsit el printre ai săi. Și nici cititori. Acum preferată pare a fi vara, care înseamnă vacanțe, trupuri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și mass-media lumii academice ajungându-se la presupunerea că acest jurnalism poate avea merite "literare", o idee care va fi analizată mai târziu. Există dovezi că acest blocaj academic a început să se fisureze începând cu 1997 prin publicarea unei antologii de importanță istorică, Arta faptului, editată de Yagoda și Kevin Kerrane. Amândoi lucrează la Facultatea de engleză a Universității din Delaware și amândoi folosesc termenul de "jurnalism literar" (Lucrarea lor, Art of Fact, nu trebuie confundată cu lucrarea purtând același
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lucrează la Facultatea de engleză a Universității din Delaware și amândoi folosesc termenul de "jurnalism literar" (Lucrarea lor, Art of Fact, nu trebuie confundată cu lucrarea purtând același nume a lui Loundsberry din 1990). Este de asemenea semnificativ faptul că antologia lor a fost publicată de o editură importantă, Scribner, deci s-a făcut loc "jurnalismului literar" între locurile de onoare ale publicațiilor momentului, aceasta fiind întărită de publicarea în 1984 de Ballintine a antologiei Jurnalismul literar, editată de Sims, și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Este de asemenea semnificativ faptul că antologia lor a fost publicată de o editură importantă, Scribner, deci s-a făcut loc "jurnalismului literar" între locurile de onoare ale publicațiilor momentului, aceasta fiind întărită de publicarea în 1984 de Ballintine a antologiei Jurnalismul literar, editată de Sims, și de publicarea în 1995 a unei noi antologii, Jurnalism literar, coeditată de Sims și de jurnalistul literar Mark Kramer. Și poate că această tendință se va menține având în vedere faptul că Atlantic Monthly
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
importantă, Scribner, deci s-a făcut loc "jurnalismului literar" între locurile de onoare ale publicațiilor momentului, aceasta fiind întărită de publicarea în 1984 de Ballintine a antologiei Jurnalismul literar, editată de Sims, și de publicarea în 1995 a unei noi antologii, Jurnalism literar, coeditată de Sims și de jurnalistul literar Mark Kramer. Și poate că această tendință se va menține având în vedere faptul că Atlantic Monthly Press îl caracterizează pe Mark Bowden, autorul lucrării Black Hawk Down, publicată în 1999
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
termeni folosiți ca să o descrie... nu au reușit să limpezească de fel această problemă". (1) Dacă tradiția este condiția de bază pentru a denumi această formă, atunci "jurnalismul literar" are propriul pedigree. Sim aduce în discuție sintagma "jurnalismul literar" în antologia sa publicată în 1984, "The Literary Jounalists" (Jurnalist literat), unde, fără să dea alte explicații suplimentare, declară în examinarea critică introductivă că, "spre deosebire de jurnalismul obișnuit, jurnalismul literar presupune incursiuni în inima unor subiecte complexe și dificile" (3, subliniere adăugată). Folosind
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
in an Emerging Genre include articole critice despre ambii: Crane (Robertson, 69-80) și Riis (Good, 81-90) ca practicanți ai jurnalismului literar. Mai mult, editorul Sourcebook-ului, Thomas C. Connery citează analiza lui Trachtenberg asupra lui Crane în studiul său introductiv la antologie (5). Întrebarea este dacă Riis și Crane aparțin aceluiași grup, așa cum sugerează antologarea lor de către Connery? Sau Riis poate fi inclus la jurnalismul de senzație? Or el este mai mult un ziarist de investigație, acolo unde Crane dovedește o profundă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
XVIII-lea, înțelese în linii mari, sunt încă considerate ca aparținând literaturii. O măsură dovedită în acest sens este în acel "arbitru" al literaturii "studențești" - The Norton Anthology of American Literature. Pentru perioada dintre anii 1620-1820, a doua ediție a antologiei (1986) cuprinde 24 de autori, dintre care 18 au scris unele forme de non-ficțiune (Baym et al., 1:vii-xii). Dintre operele incluse face parte și The Federalist Papers, care a încercat să convingă cititorii să adopte Constituția propusă. Chiar dacă acum
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din perspectiva istoriei jurnalismului, această perioadă este în mare măsură caracterizată drept jurnalismul partizan 85. Așadar, din perspectiva perioadei secolului al XX-lea, spiritul partizan apare ca numitorul comun al literaturii și jurnalismului în timpul perioadei anterioare. Alte texte incluse în antologie sunt pasajele din istoria Plantației Plymouth care face parte din jurnalul lui William Bradford, istorisirea lui Mary Rowlandson despre captivitatea sa în India, relatarea lui Sarah Kemble Knight despre călătoria sa din perioada 1704-1705, cât și cartea Scrisori de la un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
angajați, implicit sau explicit. Wolfe compara asta cu o atitudine elitistă din literatură în eseul său Noul Jurnalism într-un exemplu citat de Weber. Orientarea către studii culturale a lui Weber este reflectată din nou și în Reporterul ca artist. Antologia cuprinde o culegere de articole critice anterioare în care se analizează noul jurnalism, și asupra cărora Weber aruncă o privire foarte utilă în eseul său introductiv la volum. El a identificat două teme centrale legate de noul jurnalism; conform celei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
narațiune predominant documentară, dar, într-un gest de ierarhizare critică, încoronează efortul lui Capote denumindu-l artă. În ultimă instanță argumentele lui Pizer reflectă granițele neclare ale formelor nonficționale asupra cărora până la 1960 s-au aplecat puțini cercetători. Pentru că astăzi antologia lui Weber este depășită, importanța ei constă în efectul său de ansamblu; ea descoperă o felie culturală din viața formei, așa cum era practicată în anii '60, și nu în cele din urmă nesiguranța generală a modului în care e tratată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fost realizarea acestui sondaj în ziare (chiar dacă limitat), un mediu care în bună parte era ignorat ca vehicul al "știrilor scrise cu stil" (Connery, Discovering). Cel mai adesea asemenea lucrări erau examinate dacă apăreau în reviste despre jurnalism sau în antologii. Norman Sims continuă această tradiție încercând să delimiteze ceea ce el numește "granițele formei" (Literary Journalists 8), bazându-se pe interviuri cu jurnaliști literari binecunoscuți cum ar fi John McPhee, Sara Davidson, Tracy Kidder și Richard Rhodes. Ajunge astfel la șase
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
simplu dezarmată pentru că una din caracteristicile concrete ale retoricii este aceea că face cititorul să creadă că adevărul care poate fi spus simplu este și adevărat (186-87). Jurnalismul literar narativ sau nonficțiunea ca un demers fundamental retoric este cercetat în antologia critică a lui Chris Anderson Literary Nonfiction - Literatura nonficțională. Anderson notează în eseul introductiv că problemele de formă și de transmitere a compoziției par a fi divizate. Una din componentele comune ale celor două laturi, sugerează el, ar fi tema
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar sau literatură nonficțională există. Mai mult, încercarea de a plasa științific forma este una problematică, dacă nu pentru alt motiv atunci pentru faptul că terminologia câmpului de cercetare nu-i încă fixată. Și asta pentru că nu există decât puține antologii de studii asupra jurnalismului literar și cercetarea este în general sărăcăcioasă, pentru că studiilor asupra formei le lipsește încă volumul și critic și de masă informațională. O asemenea concluzie problematică poate să ducă la ideea în cercurile de studii ceva mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ioan BABAN - DATE EDITORIALE Volume de versuri: Zidiri, antologie, Comitetul de Cultură, Vaslui, 1983 Norii cu melancolii, Ed. Junimea, Iași, 1999; Ispite lirice, Ed. Junimea, Iași, 2000; Neguțătorul de drum, Ed. Parnas, Iași, 2002; Apele tăcerii, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 2002; Dresorul de nori, Ed. Pim, Iași, 2007; Bagaj
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din schițe satirizează viața de familie („Vizită”), altele, școala („Lanțul slăbiciunilor”, „Un pedagog de școală nouă”), justiția („Telegrame”), presa („Ultima oră”), micii funcționari („Mici economii”), politicianismul („Boborul”) etc. Formele sub care apar schițele sunt foarte diverse: scenetă, povestire, telegrame, rapoarte, antologie de scrisori, tablă de materii etc. Trăsătura definitorie a tuturor schițelor este Înaltul grad de concentrare a expresiei. I. L. Caragiale pune mare accent pe dialog, eliminând În mare măsură descriptivismul. Lumea evocată de autor are viața ei proprie prin modul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tămăduitorul / 225 Concluzii / 227 Bibliografie / 229 1. Bibliografie generală asupra culturii și civilizației finlandeze / 229 2. Memorii. Jurnale de călătorie. Ghiduri / 231 3. Articole. Studii. Interviuri / 232 4. Sitografie / 241 5. Literatură finlandeză în limba română / 241 5.1. Volume. Antologii / 241 5.2. Traduceri în periodice / 244 6. Dicționare. Ghiduri de conversație / 247 7. Bibliografie generală în limba finlandeză / 8. Bibliografie secundară. Mențiuni ale Finlandei în periodice românești / 248 9. Scrieri finlandeze despre cultura română / 256 9.1. În volum
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acestei perioade, personalitate literară respectată și profesor de limbă și civilizație românească la Universitatea din Turku, este Ion Stăvăruș care a scris mult despre literatura finlandeză și căruia i se datorează, prin colaborarea cu profesorul emerit Lauri Lindgren, traducerea Kanteletarului, antologie de poezie tradițională finlandeză, corespondentul poetic al Kalevalei. Tot în această parte am prezentat pe larg un număr special al revistei "Secolul 20", apărut în 1982, în întregime dedicat culturii și civilizației finlandeze și la alcătuirea căruia au participat nume
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dintre cele literare erau poezie. Niciun roman original nu a fost tipărit în Finlanda sub ocupația suedeză și nicio piesă de teatru în finlandeză" (trad. n.)"23. Leena Kirstinä24 aduce în discuție, pentru ilustrarea zorilor întunecați ai Iluminismului finlandez, prima antologie de versuri în limba finlandeză aparținând lui Gabriel Calamnius, publicată după moartea acestuia, în 1755. Mai târziu, sunt demni de subliniat doi poeți de stil rococo: Carl Michael Bellman, (1740-95), de naționalitate suedeză și contele Gustaf Filip Creutz (1731-85) născut
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Frans Eemil Sillanpää, Silja sau tristețea unei vieți neîmplinite. Alte romane traduse au fost: Cei șapte frați de Aleksis Kivi, Sfânta mizerie și Hilti și Ragnar de Frans Eemil Sillanpää. În ceea ce privește poezia, Veronica Porumbacu și Tașcu Gheorghe au alcătuit două antologii de poezie finlandeză: Poeți nordici și Poezia nordică modernă, care au cuprins 22 de poeți finlandezi. Și în Finlanda s-au publicat traduceri, la început în suedeză, ale unor scriitori români, precum cele din Nicolae Gane, Ion Slavici, Panait Istrati
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în Finlanda, în cadrul Departamentului de Limbi Romanice de la Universitatea din Turku. Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze alcătuită de Elias Lönnrot apare deci la mijlocul anilor 80, prilejuind accesul publicului românesc la poezia tradițională finlandeză. Ion Stăvăruș a semnat și postfața antologiei, intitulată Kanteletar și lirica populară românească, material identic cu cel publicat în Scrieri și menționat mai sus. În ediția finlandeză, această postfață nu apare. Antologia mai cuprinde note explicative care îi aparțin tot lui Ion Stăvăruș și un studiu introductiv
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
80, prilejuind accesul publicului românesc la poezia tradițională finlandeză. Ion Stăvăruș a semnat și postfața antologiei, intitulată Kanteletar și lirica populară românească, material identic cu cel publicat în Scrieri și menționat mai sus. În ediția finlandeză, această postfață nu apare. Antologia mai cuprinde note explicative care îi aparțin tot lui Ion Stăvăruș și un studiu introductiv semnat de Senni Timonen. Traducerea din limba finlandeză a studiului este făcută de autorii culegerii de texte. În Notă asupra ediției se face mențiunea că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
explicative care îi aparțin tot lui Ion Stăvăruș și un studiu introductiv semnat de Senni Timonen. Traducerea din limba finlandeză a studiului este făcută de autorii culegerii de texte. În Notă asupra ediției se face mențiunea că, în realizarea acestei antologii, autorii s-au folosit de ediția de bază a culegerii finlandeze. Ion Stăvăruș aduce deopotrivă mulțumiri Ministerului Educației din Finlanda și Consiliului Culturii și Educației Socialiste din R.S. România, Societății de Literatură Finlandeză, cercetătoarei Senni Timonen pentru realizarea studiului introductiv
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cărui formare în domeniul psihiatriei l-a determinat să se aplece asupra subiectelor sociale, Pentti Saarikoski, ce a recurs adesea la invocarea miturilor clasice în operele sale, Pentti Saaritsa, Caj Westerberg și Arto Melleri, care a scris versuri pentru copii. Antologia acestor texte, precum și scurtele prezentări ale fiecărui autor și traducerea textelor au fost realizate de către Radu Lupan 206. Într-un scurt capitol dedicat singurului scriitor finlandez care a primit premiul Nobel, F. E. Sillanpää, Sorin Titel 207 și Gabriel Gafița
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]