11,066 matches
-
din vremi spre secolul nostru prozaic de benzină. Hei!!! Îngemănat cu strigătul sălbatic al călăreților, izbucnește un altul, chiar la picioarele mele. Tresărim cu toții, era atît de neașteptat, încît ni se pare că noi suntem cei aruncați printre cai. Hei!!! Aplecat ușor înainte, cu spinarea arcuită într-un efort absurd prin imobilitatea sa, trupul îmbrăcat în haine de seară pare deodată turnat în tunică de mătase, iar mîna ce oferise cu o oră mai înainte buchetul de iasomie se crispează pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
său gîndul cel bun... Patrick, vorbind mulțimii care iar îl întreba cum vine treaba cu Sfînta Treime, a privit în jurul său și a văzut întinderile de trifoi ce străluceau, verzi și luminoase, pînă-n zări. Împins de credința sa, s-a aplecat și a cules un fir de trifoi, arătîndu-l mulțimii: "Iată, frații mei, cum este Sfînta Treime: trei într-unul, ca trifoiul nostru!". Și mulțimea a priceput, în fața acestui firicel de iarbă, mai mult decît din nenumărate predici complicate. De atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
un ulm bătrân, înalt, cu coroana de frunze în formă de umbrelă și în lumina frumoasă a zilei o țarcă-și cârâia cântecul în armonia toamnei. Eu, cu ochi mai mult la țarca din ulm, căutam să apuc cu mâna, aplecându-mă mult pe marginea dejului, cofăielul care plutea pe mustul ce umpluse ca pe trei sferturi dejul și tot întinzându-mă și aplecându-mă, am dat cu capul în jos și începe zvârcoleala în must. Surdul din călcător nu văzuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
în armonia toamnei. Eu, cu ochi mai mult la țarca din ulm, căutam să apuc cu mâna, aplecându-mă mult pe marginea dejului, cofăielul care plutea pe mustul ce umpluse ca pe trei sferturi dejul și tot întinzându-mă și aplecându-mă, am dat cu capul în jos și începe zvârcoleala în must. Surdul din călcător nu văzuse și nu auzise nimic, juca deasupra sacului dansul milenar, iar eu, jos, mă umflam cu must și mă luptam cu moartea. Cât va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
se uita la mine, cu un ochi, de după un mănunchi de frunze ruginii. A mai cârâit o dată, și-a luat zborul și în toamna aceea nu am mai văzut-o. Împrejurul meu era liniște, nimeni nu mai lucra, soarele se apleca spre Apus. În stânga mea, se așezase surdul și undeva departe se auzea bătaia unui câine și, ca în surdină, o detunătură de pușcă. În noaptea aceea, întins și învelit pe fânul din colțul cramei, am ascultat până târziu cântecul greierilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de un căprui foarte închis, expresivi, nașul cârn și obrajii veșnic îmbujorați; se contemplă în sticlă geamului că într-o oglindă, infatuata, cu un aer de superioritate, disprețuindu-i parcă pe ceilalți. Traversa apoi cameră înspre biroul din colț unde, aplecat asupra unui maldăr de hârtii, făcea calcule interminabile tatăl ei, directorul Băncii din orașul vecin. -Dorești ceva? O întreba scurt tatăl. -Nu. Doar că ... Măcar un pic... puțin... -Gata, la culcare!. . . Trebuie să mergi la culcare”!... S-a făcut deja
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
am descurcat destul de bine în acești ultimi trei ani. - Desigur. - Nu trebuie să crezi că totul se rezumă doar la cuvinte. Oamenii isi mai pot vorbi și altfel.. - Știi, pentru că tu însuți mi-ai vorbit mai mult cu ochii...Se aplecă și-i săruta amândoi ochii. - Vrei să conduci tu? - Nu. E în regulă. Făcură turul orașului, apoi, în mod inevitabil trecutul venea peste ei cu toate amintirile lui, dar rămâneau atât de multe lucruri care trebuiau analizate. A existat chiar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
s-a înmuiat toată,sângele îi fierbea în vene, ar fi vrut să-l troznească în moalele capului, dar mâna dreaptă îi era imobilizata, iar în stânga ea nu avea mare putere. Observa o creangă plină de spini lângă tufiș, se aplecă și o ridică rapid ,proiectându-i-o individului în plină față de mai multe ori la rând. Sângele începuse să-i năvălească individului pe ochi, pe nas,pe obraji, arată exact ca o mască, dar el nu renunța nicidecum la pradă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
i-o strânse puternic. El o cuprinse cu brațul, iar ea îl apucă de dupa talie.Ținându-se înlănțuiți, se îndreptară direct către canapea. Ea se lasă pe genunchi, cu fața către el și-i săruta avida sexul superexcitat. El se aplecă reluând sărutarea pe buzele ei frumos rujate. Ea se lasă pasivă sărutata pe obraji, pe ochi, după urechi, apoi deveni brusc activă, oferindu-i atingeri mângâietoare ale limbii pe toată suprafața sexului. Brusc, el se ridică : -Ce s-a întâmplat
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
plăcere. -Cât de plăcute erau amintirile ultimei vizite la Beirut! își zicea ea; restul nu mai conta pentru dansa. Deschise larg fereastră camerei. Aerul era proaspăt, soarele încă nu se înălțase pe bolta și a liniștii absolută stăpânirea Universului. Se aplecă puțin peste fereastră, uitându-se la florile care începeau să înflorească. În clipa următoare, pe cerul imaculat primele săgeți ale soarelui străpunseră perdeaua albastrului infinit. Timpul suspendat până în acel moment își relua cursul contra cronometru. Urma să nască peste exact
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pe multe dintre ele le-a provocat, le-a dirijat, le-a dat sens. Analiza diplomației făcută de Kissinger are și un fir istoric. El începe din secolul al XVII-lea, odată cu celebra raison d'etat a lui Richelieu, se apleacă atent asupra realpolitik-ului lui Bismarck, dar cea mai mare parte o ocupă diplomația secolului XX. Se subînțelege că autorul, fost ministru de Externe al SUA și consilier pe probleme de politică externă a mai multor președinți americani, dă atenție prioritară
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a comunității, dar influența ei capătă forme disimulate, iar în unele perioade și contexte, religia și instituțiile ei pot avea și azi un rol social și politic care amintește de vremi apuse. De aceea, nu este deloc inutil să ne aplecăm asupra declarației Papei de fapt un citat dintr-un document al Congregației pentru apărarea credinței a Vaticanului și a posibilelor ei consecințe în plan teologic, politic și diplomatic. Înainte de toate, trebuie spus că pretenția Bisericii Catolice de Biserică unică și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
puține speculații privind o cotitură în relațiile dintre cele două țări, în sensul răcirii lor, al unei distanțări a Angliei de America în principalele dosare ale politicii mondiale. Tema este, într-adevăr, interesantă, iar speculațiile sus-amintite mă îndeamnă să mă aplec, atât cât îmi permite spațiul, asupra ei. Pentru a răspunde la întrebarea legată de: cât temei au aceste speculații trebuie, mai întâi, să se răspundă la o alta, cu adevărat fundamentală: ce leagă și ce desparte cele două țări? Nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
român în preajma alegerilor europarlamentare din noiembrie. Este o cale licită și sigură de creștere a audienței. Dincolo, însă, de acest interes îngust personal și de partid -, inițiativa ei merită atenție într-un context mai larg, politic și diplomatic. Să ne aplecăm, așadar, asupra temei, să vedem ce șanse de reușită are Proiectul ținând cont de procedurile în vigoare ale Parlamentului European în asemenea cazuri. Cunosc bine aceste proceduri, întrucât sunt aproape identice cu cele de la Consiliul Europei, de care m-am
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
zile, diplomația română: expulzarea celor doi diplomați din Republica Moldova și contenciosul Kosovo. Presa, de toate felurile și de toate nuanțele, dezbate și întoarce pe toate fețele aceste două probleme. De aceea, m-am gândit că este inutil, deocamdată, să mă aplec și eu asupra lor, mai ales că în chestiunea Kosovo lucrurile s-au complicat extrem de mult; nimeni nu poate da un pronostic. În cealaltă problemă, a Basarabiei, vreau doar să spun că nu aș vrea să fiu în pielea lui
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ani buni, bântuie războiul și terorismul. Se subînțelege că asta presupune și încetarea acțiunilor teroriste săvârșite de fanaticii musulmani în alte părți ale lumii. Știrea este prea nouă pentru ca analiștii și, în general, presa să fi avut timp să se aplece asupra ei; este, în egală măsură, surprinzătoare, și cere o analiză atentă a contextului politic, dar și a cauzelor psihologice care stau în spatele acestui gest inedit. Înainte de a încerca să determinăm, pe cât posibil, acel context și acele cauze, să vedem
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
toate fețele evenimentul, îl interpretează din toate punctele de vedere posibile unele insolite, multe interesante, nu rareori profunde -, așa încât cu greu aș putea să mai aduc ceva nou și care să intereseze cu adevărat cititorii. De fapt, eu m-am aplecat asupra chestiunii Kosovo de mai multe ori, chiar în paginile acestui ziar, și, din păcate, unele din previziunile mele s-au adeverit. Mai fac o previziune, în care, de asemenea, nu-mi place să cred că, nu peste multă vreme
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
găseau, adică, doar în mintea și sufletul unui om, Charles de Gaulle, și în istoria dramatică a relațiilor lui cu anglo-americanii. Altele, însă, au fost impuse de interesele obiective ale statului francez. Să începem cu primele. Cei care s-au aplecat, cu oarecare atenție, asupra istoriei celui de-al doilea mare război și a dramei Franței din anii 1940-1945 știu bine despre ce este vorba. După înfrângerea surprinzătoare a Franței din iunie 1940, forțele sale armate care continuau lupta cu nemții
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
floare. La antrenamente? Poartă grijă - vreunei iubite, a mamei, a sorei? Bună dimineață, copilule! Epilog Școală care ne-a Înălțat cunoștințele, atâtea câte le-am dobândit Într-o viață de om, alături de ceea ce ne-au dat familia și silințele personale, aplecându-ne asupra Înțelegerii vieții, au fost și rămân pârghii importante de conduită. Generația mea și a lui Alexandru Tacu-Zeletin, dar și a fiului său Malin, n-au făcut excepție de la probele timpului. Dovadă am Întâlnit-o afișată pe una din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
reale, prin practicarea unui nou spirit în cultură și a unor noi principii educaționale. Perioada aceasta, necesară dar nu suficientă politic și istoric, trebuia la rândul său depășită. Noul spirit de cercetare științifică și culturală din epocă este tot mai aplecat spre investigarea mediului natural și social al timpului, căutând noi modalități și noi căi de acțiune atât în orizontul științei cât și al educației. În orizontul pedagogic, epoca modernă de debut este cel mai bine ilustrată de cercetările filosofico-pedagogice ale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
amplificat-o în spirit iluminist, astfel încât ideologii acestei mișcări s-au manifestat și ca adevărați educatori, atât pe tărâmul teoriei pedagogice, cât și pe cel al practicii educative. Samuil Micu (1745-1806), apreciat drept primul istoric modern din Ardeal, s-a aplecat îndeajuns de aproape și de problemele educației. Admirator al concepției lui Baumeister, Micu îi va traduce două lucrări cu caracter pedagogic, Etica sau învățătura obiceiurilor și Învățătura politicească. Gheorghe Șincai (1754-1816) devenea în anul 1794 director al școlilor românești greco-catolice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Tatăl său a fost îngrozit când a aflat că fiul său, Karl, a fost rănit într-un duel. A acceptat să plătească datoriile făcute, dar a insistat să se mute la Universitatea din Berlin. Intrat într-un alt mediu, se apleacă serios asupra cărților. Studiază timp de cinci ani (1836-1841) dreptul, filosofia și istoria. Marx a întâlnit aici personalități ale timpului care i-au influențat decisiv cursul gândirii. O experiență crucială a constituit-o aderarea sa la gruparea Tinerii hegelieni. L-
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
același timp, informația recentă, conform căreia cel mai curat aer din România ar fi în spațiul Branului de sus, adică în Fundata și Șirnea, ambele fiind legate între ele prin Drumul Carului, mi-au oferit un argument suplimentar să mă aplec cu sârguință asupra prezentei încercări. Mi se pare, de asemenea, util să fac de la început o remarcă de natură semantică: noțiunea de "trecătoare" este adesea înțeleasă fie ca punct vamal sau de trecere a unei frontiere, sau o strâmtoare, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de astăzi: cel al zonelor de influență (orașul Huși servind ca poligon de lucru) în perioada interbelică (1943), achitându-se cu mare rafinament și înțelegere nativă de o misiune grea. Poate părea surprinzător faptul că magistrul Ion Gugiuman, s-a aplecat cu mare delicatețe și asupra amintirilor și povestirilor, scriind o carte pentru copii dar cu o simbolistică aparte: Povestiri din grădina bunicilor (1983). La prima vedere pare o carte de ficțiune dar se observă din titlurile povestirilor o anumită nostalgie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
un colectiv de geografi: „Județul Vaslui” (1973). Sub altă formă și detaliat, va edita și “Dicționarul geografic al județului Vaslui” (1988), printre puținele dicționare geografice ale județelor României. Originile viticole și respectul pentru vin și vie îl determină să se aplece cu delicatețe geografică și modestie asupra celei mai renumite podgorii moldovene: „Contribution a la connaissance geographique du vignoble de Cotnari” (1978). Gândurile de peregrinare nu-i dau pace și își croiește loc prin „Drumeție prin țară” (1981). În același an
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]