10,250 matches
-
că Vânătoarea se practică (între altele) cu: ... d) capcane autorizate, definite de prezenta lege. În Dispoziții generale, Art. 1 d) se definește ce este o "capcană autorizată": orice dispozitiv folosit în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, a cărui utilizare a fost avizată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și aprobată de autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului. Legea mai specifică faptul că folosirea de capcane neautorizate este considerată braconaj. Împușcarea unui animal
Capcană () [Corola-website/Science/316948_a_318277]
-
Carol. Când domnitorul a dus pușca la ochi ca să tragă într-un urs, animalul a început sa joace. Prefectul, temându-se de răspundere, se gândise sa folosească un urs țigănesc, îmblânzit. Carol s-a supărat că i se strică plăcerea cinegetică și l-a destituit pe Pantazi. a fost căsătorit cu Camille Guyet de Fernrx. Pantazi Ghica a primit lumina la 15 septembrie 1863 în loja bucureșteană "Înțelepții din Heliopolis", în chiar anul renașterii acesteia din cenușa lojei "Steaua Dunării". La
Pantazi Ghica () [Corola-website/Science/326711_a_328040]
-
zonei montane. Acoperișul are o învelitoare din tablă lindab de culoare roșie. Streașina este confecționată din scânduri vopsite în aceeași culoare cu tâmplăria ferestrelor. În holul de intrare al clădirii principale a Direcției Silvice a fost înființat un mic muzeu cinegetic, deschis pentru publicul vizitator în decembrie 2013. Expoziția muzeului include exemplare de animale sălbatice care se găsesc pe teritoriul județului Suceava, din vârfurile munților până în bălțile de șes, evidențiind diversitatea faunei locale. Între exemplarele de păsări expuse sunt de menționat
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
silviculturii și cinegeticii din Republica Moldova, care își exercită funcțiile în contextul promovării politicii de stat în domeniu prin efectuarea lucrărilor de extindere, regenerare si conservare, reconstrucția ecologică, folosirea rațională a resurselor forestiere, paza, protecția și dezvoltarea fondul național forestier și cinegetic. Obiectivele prioritare stabilite sunt: Problemele gestionării durabile a pădurilor Republicii Moldova pot fi soluționate cu succes doar în cazul promovării unei politici forestiere adecvate noilor cerințe. În politica forestieră este necesar de a pune accentul pe conservarea diversității biologice la toate
Moldsilva () [Corola-website/Science/329500_a_330829]
-
lunile mai-iunie, vizitatorul este impresionat de roșul aprins al bujorului românesc "(Paeonia peregrina)". În pădurea Manafu, împreună cu pădurile Albele (Petru Rareș) și Ghimpețeanca (Ghimpați), au fost colonizați fazani "(Phasianus sp.)" și căprioarele "(Capreolus capreolus)", devenind astfel și un important centru cinegetic. Acest fapt însă a atras după sine mari prejudicii asociațiilor de bujor românesc.
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
publicată pentru prima oară în volum în anul 1926 de către Editura Cartea Românească din București. Unele ediții ulterioare ale colecției au fost completate cu câteva povestiri ce provin din volumul "Istorisiri de vânătoare" (1937). Cartea a fost considerată un „memorial cinegetic”, fiind comparată cu "Povestirile unui vânător" (1852) de Ivan Turgheniev. Critica literară a elogiat descrierile poetice ale naturii de o deosebită sensibilitate și evocarea unei comuniuni indestructibile între om și natură. Colecția de povestiri "" a fost scrisă în scopul de
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
nu împlinise încă vârsta de 10 ani; într-o după-amiază de toamnă târzie, moș Ilie, un bătrân slujitor al familiei, îi povestește copilului cum a întâlnit în codru un inorog fioros, aprinzându-i imaginația. Scriitorul consemnează apoi prima sa experiență cinegetică, ce a avut loc la 27 martie 1894 în lunca Siretului, precum și ucenicia sa alături de moș Nechita Pușcașu. Majoritatea povestirilor prezintă diferite expediții vânătorești ale autorului: o vânătoare de sitari întreruptă de ninsoare în pădurea Bârnova sau de ploaie în
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
și la munte, prilej pentru autor de a descrie o natură luxuriantă și plină de viață și de a înfățișa tipuri caracteristice de vânători, inclusiv unele figuri mărețe. Mihail Sadoveanu a fost un vânător precoce, participând la prima sa expediție cinegetică pe când avea vârsta de 12 ani, după cum mărturisea mai târziu în volumul memorialistic "Anii de ucenicie" (1944). El a tradus în colaborare cu N.N. Beldiceanu volumul "Povestiri vânătorești" (1852) de Ivan Turgheniev; traducerea lor a fost publicată în 1901 de către
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
George Topîrceanu, Mihail Sadoveanu îl dojenește pe acesta că a uitat de moș Procor (pescar lipovean evocat în povestirea „Oameni din bălți, lângă ostrovul lui Caliniuc”), precum și de alte persoane pe care le-au întâlnit mai demult cu prilejul expedițiilor cinegetice din „Țara de dincolo de negură” aflată în bălțile din Delta Dunării. Poetul a scris un răspuns intitulat „Țara de dincolo de negură” pe care l-a publicat în volumul de proză umoristică și pesimistă "Scrisori fără adresă" (1930); acel fragment de
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
munții Călimani (în „Vânt dinspre Căliman”). Patetismul inevitabil al evocărilor sadoveniene este corectat prin umor, autorul neezitând să apeleze la ironie și autoironie pentru a reduce subiectivitatea unor povestiri. Spre exemplu, atunci când descrie cu emoție și mândrie prima sa experiență cinegetică, autorul nu uită să consemneze cu ironie că i-a pătruns apă rece în cizme. Anotimpurile prilejuiesc autorului realizarea unor meditații grave. Povestirea „ Când a căzut moș Calistru, pe Deleleu” poate fi considerată o elegie pe tema morții. Sfârșitul bătrânului
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Cei doi analiști au atras atenția, în contextul scandalului generat de uciderea unui pui de urs în municipiul Sibiu, că se impun măsuri radicale deoarece fondul cinegetic este unul dintre puținele bogății de care mai dispune statul nostru. Bogdan Chirieac: Ursulețul acela ucis suntem noi, românii Analistul politic Bogdan Chirieac a anunțat cu această ocazie ce intenționează să facă împreună cu sociologul Marius Pieleanu, având în vedere că
Pieleanu și Chirieac, apel la Iohannis: Președintele trebuie să intervină () [Corola-website/Journalistic/104812_a_106104]
-
ceea ce a mai rămas din România", a anunțat Bogdan Chirieac. Marius Pieleanu: În România, masacru organizat Legat de același subiect, sociologul Marius Pieleanu acuză faptul că animalele sălbatice din țara noastră sunt masacrate organizat, în primul rând de autorități. Fondul cinegetic este unul dintre puținele lucruri care a mai rămas la noi și se pare că facem toate eforturile să renunțăm la el. Nu este vorba numai de urs, este vorba de pisici sălbatice, de râși, de căprioare, de vulpi... Toate
Pieleanu și Chirieac, apel la Iohannis: Președintele trebuie să intervină () [Corola-website/Journalistic/104812_a_106104]
-
Klaus Iohannis își argumentează decizia arătând că intervențiile legislative adoptate în cuprinsul respectivei legi ”sunt de natură să aducă atingere unor drepturi fundamentale prevăzute de Constituție, cum este dreptul de proprietate, să afecteze protejarea unor specii cinegetice și, în consecință, să antreneze declanșarea unei noi proceduri de infringement împotriva României”. De asemenea, legea pe care a primit-o spre promulgare ridică și probleme de ordin tehnic - legislativ, precum și de respectare a procedurii parlamentare de adoptare a legilor
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
de proprietate, garantat de art. 44 din Constituție, republicată, este încălcat și prin introducerea, la articolul 15 din Legea nr. 407/2006 a alineatului (72)-art. I pct. 18 din lege -, potrivit căruia „Proprietarii și administratorii terenurilor cuprinse în fondurile cinegetice au obligația de a permite amplasarea gratuită a instalațiilor vânătorești temporare, care nu afectează folosința de bază a terenurilor”. În consecință, considerăm că modificările și completările dispozițiilor menționate anterior, dar și a celor conexe acestora afectează grav dreptul de proprietate
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
contravine însă legislației europene în materie și poate conduce la declanșarea de sancțiuni pentru statul român. În acest sens, menționăm că emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2010 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 - prin care au fost stabilite actualele perioade de vânătoare - a fost determinată de declanșarea unei proceduri de infringement împotriva țării noastre, Comisia Europeană reținând că „prin stabilirea unor perioade de vânătoare care nu asigură un regim complet
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
anterioară, situație ce este susceptibilă să atragă declanșarea unei noi proceduri de infringement împotriva României. Prin urmare, ținând cont de faptul că România a transpus deja în legislația națională Directivele și Regulamentele europene în materia vânătorii și a protecției speciilor cinegetice, atât prin ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2010, cât și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 154/2008 - aceasta din urmă fiind încă în dezbaterea Parlamentului -, precum și de prevederile articolului 148 alineatul (4) din Constituția României, potrivit
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
articolului 148 alineatul (4) din Constituția României, potrivit căruia „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării”, considerăm că promulgarea Legii privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma actuală, nu este oportună întrucât ar putea expune România unei serii de sancțiuni financiare și administrative. Totodată, semnalăm că Legea privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma actuală, nu este oportună întrucât ar putea expune România unei serii de sancțiuni financiare și administrative. Totodată, semnalăm că Legea privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma transmisă la promulgare cuprinde 63 de modificări și completări asupra unei legi care conține numai 58 de articole. În opinia noastră, această modalitate de intervenție legislativă substanțială asupra unui act normativ contravine prevederilor art. 61
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
a reținut și în Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului care, în calitate de prima Cameră competentă, a respins această lege. Din această ultimă perspectivă, considerăm că Legea privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2007, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament și în conformitate cu principiul bicameralismului consacrat
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
prevederilor art. 61 alin.(2) din Constituție, republicată. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006”.
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic - care i-a scos pe ciobani marți în stradă - are două obiecte majore, explică Marius Marinescu, președintele de onoare al FPAM, în exclusivitate pentru . În primul rând, legea urmărește să scoată produsele tradiționale din competiție pentru că ciobanii trebuie să-și
Legea vânătorii, dublu atac la patrimoniul național. Lovitură uriașă pentru România-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101579_a_102871]
-
este că acest Parlament trebuie să coboare cu picioarele pe pământ și să vadă care este rolul nostru în agricultura românească", a spus un protestatar. Ciobanii sunt nemulțumiți de noile reglementări intrate în vigoare în Legea vânătorii și a fondului cinegetic, care interzic înființarea, întreținerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecției faunei de interes cinegetic și limitează numărul de câini pe care crescătorul de animale îl poate deține.
Legea vânătorii, dublu atac la patrimoniul național. Lovitură uriașă pentru România-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101579_a_102871]
-
este rolul nostru în agricultura românească", a spus un protestatar. Ciobanii sunt nemulțumiți de noile reglementări intrate în vigoare în Legea vânătorii și a fondului cinegetic, care interzic înființarea, întreținerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecției faunei de interes cinegetic și limitează numărul de câini pe care crescătorul de animale îl poate deține.
Legea vânătorii, dublu atac la patrimoniul național. Lovitură uriașă pentru România-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101579_a_102871]
-
Ion Motea a fost marți alături de miile de ciobani care au protestat la Palatul Parlamentului în legătură cu Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic. El a povestit în exclusivitate pentru de ce a fost astăzi alături de oieri. Ion Motea a vorbit și despre cele mai urâte momente de la protestul ciobanilor. În urma unor apeluri telefonice primite de la crescătorii de ovine și caprine din zona Sibiului și
Ce nu s-a văzut la TV la protestul ciobanilor. 'Josnic moment'-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101578_a_102870]
-
cercetării lingvistice și ale ofertelor de parteneriate, concursuri de traduceri și de comunicare în limbi străine. 18:00 - 18:30 Structuri genetice ale unor specii de arbori și animale de pe teritoriul României Centrul pentru Managementul durabil al resurselor forestiere și cinegetice vă invită să luați contact cu câteva aplicații ale geneticii moderne, bazate pe utilizarea unor markeri moleculari, în analiza structurii genetice a unor specii de arbori (fag, stejari ș.a.) și animale (urs, cocos de munte ș.a.). Prin exemplificări accesibile vom
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]