13,290 matches
-
motrice - specifice modelului jucătorului de volei sunt: viteza și îndemânarea dezvoltate la cel mai înalt nivel și forța explozivă - detenta la nivelul tuturor segmentelor. Calitățile psihice - voleibalistul trebuie să fie un tip temperamental puternic echilibrat, capabil să-și păstreze echilibrul emoțional în fazele critice din timpul jocului. Atenția și concentrarea atenției să fie dezvoltate la cel mai înalt nivel. Voleibalistul trebuie să posede imaginație creatoare, curaj, combativitate, rezistență nervoasă și factori perceptivi ca: percepțiile tactile și vizuale foarte bine dezvoltate. Capacitatea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
vegetală, animală ori minerală) sau de sinteză, susceptibile să modifice într-un mod oarecare activitatea psihicului și comportamentului uman. "Ele acționează direct asupra sistemului nervos central, influențând inegal selectiv sau global atât funcțiile psihice instinctive, cât și procesele mintale și emoționale" (Bărbulescu, M., Prodan, E., Grigorescu, I., 1979, p. 105). În fabricarea anumitor droguri sunt folosite unele substanțe chimice (precursori), care sunt prevăzute în Tabelul IV din Legea nr. 143/2000. Precursorii sunt "substanțele chimice, sărurile acestora, precum și amestecurile ce conțin
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sau un efect anume specific tuturor drogurilor; unele substanțe sunt agenți psiho-activi cu caracter toxic, altele nu, unele provoacă dependență, unele sunt utilizate în medicină în timp ce altele sunt utilizate de către oameni tocmai pentru a-și modifica funcțiile fiziologice, comportamentale sau emoționale (cafeaua, alcoolul, medicamentele). Un alt criteriu, mai specific, în definirea drogurilor este legat de efectele pe care acestea le au asupra sănătății oamenilor. Putem aminti aici efectele pe care le are alcoolul sau tutunul (droguri legale, acceptate în majoritatea societăților
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
anii 1960, LSD-ul era larg raspândit printre persoanele care căutau să își schimbe și să își intensifice trăirile fizice, să dobândească o mai bună cunoaștere a universului, a naturii, a propriilor lor trăiri și să stabilească și o legatură emoțională mai puternică cu cei din jur. Senzația pe care o trăiește consumatorul de LSD este adesea cunoscută sub numele de "călătorie", pentru că seamănă cu o călătorie în alt timp și spatiu. Efectele psihedelice ale LSD-ului au fost descoperite de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
droguri, ceea ce va conduce la activarea circuitelor neuronale asociate cu re-întărirea pozitivă. Datorită satisfacției obținute, chiar dacă aceasta este temporară, este de așteptat ca odată inițiată utilizarea substanței, consumul să persiste în timp și să crească în intensitate. Există anumite tipare emoționale care par să determine consumul de substanțe. Goleman, D. (2001, pp. 306-307) identifică două căi emoționale care conduc la alcoolism. Una începe atunci când, după o perioadă de tensiuni și frustrări în copilărie, adolescentul descoperă că alcoolul îl calmează. Este de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aceasta este temporară, este de așteptat ca odată inițiată utilizarea substanței, consumul să persiste în timp și să crească în intensitate. Există anumite tipare emoționale care par să determine consumul de substanțe. Goleman, D. (2001, pp. 306-307) identifică două căi emoționale care conduc la alcoolism. Una începe atunci când, după o perioadă de tensiuni și frustrări în copilărie, adolescentul descoperă că alcoolul îl calmează. Este de obicei cazul adolescenților care vin din familii unde consumul de alcool era folosit în același scop
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
rolul pe care îl au adicțiile în stilul nostru de viață. Modelul susține că nici substanța (în sine), nici comportamentul, nu sunt cele care produc adicția, ci modul în care persoana interpretează aceasta experiență și cum răspunde la nivel fiziologic, emoțional și comportamental la respectivele substanțe. Modul de a se confrunta cu realitatea cotidiană și modul de a se vedea pe sine influențează în mod clar și experiența adictivă. Acest model recunoaște totuși, că experiențele trecute, personalitatea și mediul social vor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Singer, Petchers, Hussey, 1989); * preluarea și asumarea rolurilor de adulți (îngrijirea fraților mai mici sau a altor rude); * responsabilități familiale rigide și inadecvate vârstei (câștigarea banilor necesari familiei- Baumrind, 1985); * nașterea timpurie (copiii cu copii, părinții adolescenți); * abuzul fizic, psihic, emoțional, sexual în special când acesta este comis de părinți; * așteptările neadecvate din partea părinților (Baumrind, 1985); * abuzul fizic, psihic, emoțional, sexual de către profesori; * suspendarea de la școală; * plasarea într-o instituție specială; * implicarea frecventă în conflicte; * implicarea în activități care presupun intervenția
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familiale rigide și inadecvate vârstei (câștigarea banilor necesari familiei- Baumrind, 1985); * nașterea timpurie (copiii cu copii, părinții adolescenți); * abuzul fizic, psihic, emoțional, sexual în special când acesta este comis de părinți; * așteptările neadecvate din partea părinților (Baumrind, 1985); * abuzul fizic, psihic, emoțional, sexual de către profesori; * suspendarea de la școală; * plasarea într-o instituție specială; * implicarea frecventă în conflicte; * implicarea în activități care presupun intervenția poliției. Marginalizarea socială este un concept foarte important în teoria reproducerii culturale (Bourdieu, 1980, Bourgois, 1996, Waterston, 1993) ce
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
incomplet unită sau nelegitimă, familia dezmembrată prin îndepărtarea unuia din soți, ca urmare a anulării căsătoriei, separării, divorțului sau părăsirii, familia tip ,,cămin gol" (soții locuiesc împreună fără o comunicare reală și fără să constituie unul pentru altul un suport emoțional), familia în criză datorită absenței unuia din soți prin: deces, detenție, concentrare, boală, existența unor situații care determină eșecurile comportamentului conjugal, cauzate de anumite tipuri de deficiențe sau afecțiuni, fie a copiilor, fie a unuia sau a ambilor soți. Studiile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
conflict care, dacă va fi persistentă, se va transforma în ură, un sentiment derivat. În măsura în care o persoană se opune alteia mânia (respectiv ura) crește în intensitate, și poate fii motivul unor infracțiuni. Din emoțiile primare - trecătoare - se formează alte stări emoționale persistente: dorințele. Acestea sunt stări emoționale la care obiectul emoției nu este prezent și care pot fi generatoare de acțiuni criminale. Emoțiile aflate în corelație cu experiența pot genera resentimente față de o persoană, care într-o conjunctură conflictuală pot fi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se va transforma în ură, un sentiment derivat. În măsura în care o persoană se opune alteia mânia (respectiv ura) crește în intensitate, și poate fii motivul unor infracțiuni. Din emoțiile primare - trecătoare - se formează alte stări emoționale persistente: dorințele. Acestea sunt stări emoționale la care obiectul emoției nu este prezent și care pot fi generatoare de acțiuni criminale. Emoțiile aflate în corelație cu experiența pot genera resentimente față de o persoană, care într-o conjunctură conflictuală pot fi mobil de acțiuni criminale. Un factor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
claselor defavorizate cuprinde, după Siegel, L.J. și Welsh, B.C. (2009, pp. 130-136 apud Miller, W., 1958) un set de preocupări și sisteme de referință, care sunt ,,probleme care dirijează o atenție largă și persistentă, alături de un înalt grad de implicare emoționala" a membrilor grupului. Aceste preocupări sunt: Figura 7: Relația între comportament și alterntive ale acțiunii, în rândul claselor defavorizate Domeniul Alternativa acceptată Alternativa inacceptabilă Contactul nedorit/dorit cu autoritățile Comportament care încalcă legea Comportament care trebuie să respecte legea Duritate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
decât prin săvârșirea de infracțiuni; * 89,4% din minorii de peste 14 ani și-au început viața sexuală, * 16,5% se preocupă să-și îmbunătățească imaginea proprie în ochii celorlați membrii, * 44,7% caută un mediu care să le asigure securitate emoțională, stabilitate și confort (Siegel, L.J. și Welsh, B.C., 2009, pp. 130-136). Considerând devianța ca un produs direct al dezorganizării sociale unii autori evidențiază faptul că delicvenții juvenili crescuți în zonele defavorizate economic comit alt gen de infracțiuni decât delicvenții minori
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
stadiul consumului și nu în ultimul rând de vârsta consumatorului. În World Drug Report (2002) sunt prezentate cinci mari modalități de abordare a tratamentului în cazul consumului de droguri: abordarea biofizică (tratează întâi efectele fizice și ulterior cele psihice sau emoționale fără a folosi medicamente sau terapia de substituție), abordarea farmacologică, abordarea psihologică, comunitățile terapeutice și modalitățile tradiționale de vindecare. Tratamentul este urmat de etapa de integrare socială și de monitorizare în scopul prevenirii recăderii. În ceea ce privește grupul de adolescenți, tratamentul trebuie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
manieră decât adulții deoarece etapa de dezvoltare pe care o traversează aceștia este una puternic influențată de grupurile de prieteni, colegi și au un sistem diferit de credințe și valori. Tratamentul trebuie să aibă în vedere experiența adolescenților - dezvoltarea cognitivă, emoțională, fizică și socială precum și motivele ce i-au determinat să consume droguri. (Winters, K., 1999 http://www.tresearch.org/ resources/specials/2005Jan AdolescentTx.pdf). Figura 10: Corelația între stadiile consumului, comportamentul consumatorului și persoanele implicate în tratament Stadiul schimbării Prochaska și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2006), "Unraveling Juvenile Delinquency", în Junger-Tas, J., Decker, H.S., (edit.), International Handbook of Juvenile Justice. Springer. Gorman, D.M. (1996), "Etiological Theories and the Primary Prevention of Drug Use", în Journal of Drug, 26(2), pp. 505-520. Goleman, D.(2001), Inteligența emoțională, Editura Curtea veche, București . Goode, E. (1999), Theories of drug use. In Drugs in American society, ediția a V-a, McGraw-Hill, Inc., New York. Goode. E. (1993), Drugs in American Society, ediția a IV-a, McGraw-Hill, New York. Gouzoulis-Mayfrank, E., Fischermann, Th.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe linia unui profesionalism declarat. Aceasta înseamnă că, profesia de psihoterapeut nu poate fi exercitată cu succes decât de către cei care prezintă disponibilitate în acest sens. Psihoterapia implică nu numai știință și artă, ci și creativitate. Dezvoltând boala sau probleme emoționale, existențiale în manieră singulară, persoana/sportivul trebuie să fie abordat în mod individual, ca entitate unică, irepetabilă. Tocmai, de aceea lui, în acel moment, în condițiile acelei stări de disconfort, oboseală, sau trăire negativă, i se poate acorda sprijin psihoterapeutic
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
insatisfacția specialiștilor că nu au găsit încă o metodă care prin eficacitatea sa să satisfacă necesitățile terapeutice concrete. Numărul mare a impus sistematizarea lor în funcție de anumite criterii: a) procesul asupra căruia acționează, și aici distingem metode de psihoterapie orientate emoțional sau afectiv și metode orientate intelectual sau cognitiv; b) din punctul de vedere al demersului aplicativ, și distingem criteriul investigativ, criteriul etic, criteriul curativ sau în funcție de cei mai de seamă reprezentanți ai fiecărei școli - criteriul dinamic, criteriul comportamental, criteriul
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
se dau sugestii ca "valul", "flux-reflux", "albastru", "plutire", "mare, cer", "nisip, soare", etc. - se respiră fără efort, cu conștientizarea respirației; 3.2.5.2 Relaxarea Tonusul muscular ca punct de plecare al relaxării Este cunoscut faptul că, în timpul unor stări emoționale puternice sau atunci când avem de făcut față unei sarcini dificile, resimțim și un anumit grad de încordare musculară. Dimpotrivă când suntem liniștiți, relaxați, musculatura se destinde, tonusul muscular scade. Având în vedere legătura strânsă dintre tonusul muscular și stările afective
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
situații de antrenament și concurs. El înseamnă relaxare plus activare. d. Relaxarea analitică Jacobson Este inspirată de cercetările asupra fiziologiei sistemului muscular. Relaxarea este definită ca absența oricărei contracții musculare. Metoda este elaborată pornind de la ideea că reducerea intensității reacțiilor emoționale se realizează prin intermediul detensionării musculare, ce are ca efect diminuarea impulsurilor proprioceptive și interoceptive care contribuie la întreținerea stării de tensiune nervoasă. Mușchiul relaxat eliberează creierul de surplusul de excitație care împiedică funcționarea eficientă a atenției și memoriei, a concentrării
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
se extinde treptat la întreg corpul. Într-o fază ulterioară, subiectul conștientizează tensiunile musculare reziduale, provocate de stările afective, fiind condus treptat spre relaxarea psihică. Subiectul învață pe această cale să-și controleze tensiunile musculare ce apar în diverse situații emoționale, să le reducă în mod voluntar, ceea ce duce la dispariția stării emoționale și la instalarea calmului. Model: Poziție Instalați-vă confortabil. Închideți ochii. Verificați ca cea mai mare parte a corpului să fie în contact cu suportul: treceți în revistă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
tensiunile musculare reziduale, provocate de stările afective, fiind condus treptat spre relaxarea psihică. Subiectul învață pe această cale să-și controleze tensiunile musculare ce apar în diverse situații emoționale, să le reducă în mod voluntar, ceea ce duce la dispariția stării emoționale și la instalarea calmului. Model: Poziție Instalați-vă confortabil. Închideți ochii. Verificați ca cea mai mare parte a corpului să fie în contact cu suportul: treceți în revistă picioarele... gambele...brațele...spatele... capul... Încercați să vă relaxați... Centrare pe exercițiu
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de aplicații practice, atât în clinică pentru psihoterapie, cât și în alte domenii de activitate, unde se cere optimizarea performanțelor umane, pătrunzând astfel tot mai mult în pregătirea psihologică a sportivilor de performanță. Ea contribuie atât la obținerea unui echilibru emoțional de nivel superior, la perfecționarea capacității de concentrare a atenției și a deprinderilor motrice , cât și la o mai bună autoreglare a comportamentului în ansamblu. Majoritatea oamenilor, nefiind conștienți de resursele interioare de care dispun, ignoră faptul că există o
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
ta, acordă-i timp. Aceasta este o aventură. Acum ești suficient de matur pentru a privi trecutul și pentru a rezolva problemele acestuia. Amintește-ți, tu doar privești întâmplările trecutului de la o anumită distanță - tu nu trebuie să fii implicat emoțional. (Dacă amintirile 130 devin prea dureroase ai telecomanda în mână și poți pur și simplu să deconectezi, să deschizi ochii și să aștepți un alt moment în care te vei simți pregătit să încerci din nou). Acum, ești în măsură
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]