11,414 matches
-
națională a evreilor în Palestina. Drept consecință ea a fost recunoscută de autoritățile mandatare britanice că limba oficială a Palestinei, alături de arabă și engleză. Totuși Comitetul limbii ebraice nu a beneficiat de un suport financiar din partea forurilor conducătoare ale colectivității evreiești palestiniene Ishuv, ci era finanțat prin donații. Decesul lui Ben-Yehuda a paralizat activitatea Comitetului până în 1924, cănd poetul Hâim Nahman Bialik s-a așezat în Palestina și a devenit co-președinte al Comitetului, alături de Yellin și Mazya. Comitetul și-a lărgit
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
Leshonenu (Limba noastră) și a publicat liste și vocabulare profesionale cuprinzând 30,000 de termeni în 60 de domenii profesionale. Activitatea Comitetului limbii ebraice a fost tulburata în anii Războiului arabo-evreiesc în Palestina în anii 1948-1949, mai ales că cartierele evreiești ale Ierusalimului s-au aflat mult timp blocate de forțele arabe. În timpul războiului în octombrie 1948 un comitet preliminar a fost însărcinat să pregătească întemeierea unei Academii a limbii ebraice, după modelul unor academii ale limbii din alte țări. În
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
georgienii) și asigura cadrul pentru posibile expansiuni viitoare. Astfel Belarusul, deși era cea mai mică republică, a adopta ca limbi oficiale și poloneza și idiș în încercarea de subminare a autorității vecinei sale, Republica Poloneză, prin folosirea minorităților belaruse și evreiești pe post de coloana a cincea. În același timp, tratatul a creat un guvern federal centralizat, în care cele mai importante funcții urmau să treacă în mâninile Moscovei. La începtu, tratatul unional nu a modificat în mod semnificati spectrul politic
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
perioade de 400 de ani (cca.960 - 560 î.Hr.). Încheie o serie de cărți istorice de la Iosua, Judecători și Regi 1 și 2 (Samuel 1 și 2), obiectivul general fiind acela de a oferi o explicație teologică pentru distrugerea regatului evreiesc de către Babilon în 586 î.Hr. și baza pentru întoarcerea acestora din exil. Solomon îl pedepsește cu moartea, potrivit legii, pe uzurpatorul tronului care recidivează, Adonia, pe ucigașul Ioab (care vărsase sânge fără temei, omorând pe Abner, căpetenia oștirii lui Israel
Cartea a treia a Regilor () [Corola-website/Science/323561_a_324890]
-
Sinagoga din Strada Luceafărul din Vatra Dornei este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Luceafărul nr. 16, pe malul râului Dorna. Ea a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Luceafărul nr. 16, pe malul râului Dorna. Ea a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și Iași, către Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. În 1774, trăiau la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
secolului al XX-lea. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și Iași, către Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. În 1774, trăiau la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și Iași, către Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. În 1774, trăiau la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Ungariei). În localitate au început să se stabilească multe familii de evrei care se îndeletniceau cu comerțul. Încetul cu încetul, companiile înființate de evrei au început să controleze comerțul cu cherestea din pădurile bucovinene. Pentru a se înțelege importanța comunității evreiești din Vatra Dornei, trebuie spus că din cei 494 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 12,41% din populație (3.980 locuitori). Aceștia aparțineau de comunitatea din Câmpulung, care se separase în 1859 de comunitatea evreilor din Suceava. În
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central, lui Faust și Drach, iar Hotelul Runc și Hotelul Habsburgic, lui Nachum Braunstein). Chiar și Cazinoul din Vatra Dornei a fost închiriat timp de mulți ani de un evreu. Multe bănci erau de asemenea evreiești; sunt de menționat Banca Drach, banca fraților Schieber, agenția Băncii Comerciale din Cernăuți era condusă de Konsul Luttinger, precum și agențiile Hypothekenbank și Socominbank. Ca urmare a ponderii evreiești majoritare, evreii Schloime Pistiner, Jankel Druckmann și Meschulem Druckmann au făcut parte
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
timp de mulți ani de un evreu. Multe bănci erau de asemenea evreiești; sunt de menționat Banca Drach, banca fraților Schieber, agenția Băncii Comerciale din Cernăuți era condusă de Konsul Luttinger, precum și agențiile Hypothekenbank și Socominbank. Ca urmare a ponderii evreiești majoritare, evreii Schloime Pistiner, Jankel Druckmann și Meschulem Druckmann au făcut parte din Consiliul orășenesc. Evreii îndeplineau și funcții publice; ei lucrau ca judecători la Tribunalul districtual, la Oficiul de cadastru, la Biroul de impozite, la Poștă. De asemenea, erau
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica “Moldova” și gaterul lui Mosses Paecht și Aharon Katz. Cel mai bogat industriaș era Nathan Klipper. Majoritatea croitorilor, cizmarilor și instalatorilor erau evrei. Singura tipografie din oraș a
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
la adresa evreilor: ei erau bătuți pe stradă, siliți să țină prăvăliile deschide de Șabat etc. În iunie 1940, noile legi adoptate de guvernul Ion Gigurtu au prevăzut confiscarea proprietăților, expulzarea din școli și din funcțiile publice a persoanelor de etnie evreiască și interzicerea medicilor evrei să trateze pacienți de alte etnii. După anexarea nordului Bucovinei de către URSS în iunie 1940, mulți evrei din zona ocupată s-au refugiat în România, unii dintre ei stabilindu-se la Vatra Dornei. În perioada Statului
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
din 1942). Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș. Totuși, aici s-au stabilit și evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. După război, comunitatea evreiască din oraș a rămas mai mică de jumătate. Prin oraș au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Israel. În perioada toamna anului
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
fost construită o sinagogă mai mică pe strada Luceafărul. Conducătorul spiritual al comunității a fost rabinul Fraenkel, urmat de rabinii Margosches (tată și fiu). În cele două sinagogi se dezbăteau ocazional subiecte legate de sionism sau de alte probleme naționale evreiești. De asemenea, mai existau și două mici case de rugăciune: “Wiznitzerschul” și “Handwerkerschul”. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
existau și două mici case de rugăciune: “Wiznitzerschul” și “Handwerkerschul”. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga de pe strada Luceafărul nr. 16 din Vatra Dornei era în funcțiune, spre deosebire de Templul Mare care nu mai era folosit.
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Mihai Eminescu nr. 54, la poalele Dealului Runc. El a fost construit în perioada 1898-1902. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Mihai Eminescu nr. 54, la poalele Dealului Runc. El a fost construit în perioada 1898-1902. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și Iași, către Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. În 1774, trăiau la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
construit în perioada 1898-1902. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și Iași, către Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. În 1774, trăiau la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și Iași, către Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. În 1774, trăiau la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Ungariei). În localitate au început să se stabilească multe familii de evrei care se îndeletniceau cu comerțul. Încetul cu încetul, companiile înființate de evrei au început să controleze comerțul cu cherestea din pădurile bucovinene. Pentru a se înțelege importanța comunității evreiești din Vatra Dornei, trebuie spus că din cei 494 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 12,41% din populație (3.980 locuitori). Aceștia aparțineau de comunitatea din Câmpulung, care se separase în 1859 de comunitatea evreilor din Suceava. În
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central, lui Faust și Drach, iar Hotelul Runc și Hotelul Habsburgic, lui Nachum Braunstein). Chiar și Cazinoul din Vatra Dornei a fost închiriat timp de mulți ani de un evreu. Multe bănci erau de asemenea evreiești; sunt de menționat Banca Drach, banca fraților Schieber, agenția Băncii Comerciale din Cernăuți era condusă de Konsul Luttinger, precum și agențiile Hypothekenbank și Socominbank. Ca urmare a ponderii evreiești majoritare, evreii Schloime Pistiner, Jankel Druckmann și Meschulem Druckmann au făcut parte
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
timp de mulți ani de un evreu. Multe bănci erau de asemenea evreiești; sunt de menționat Banca Drach, banca fraților Schieber, agenția Băncii Comerciale din Cernăuți era condusă de Konsul Luttinger, precum și agențiile Hypothekenbank și Socominbank. Ca urmare a ponderii evreiești majoritare, evreii Schloime Pistiner, Jankel Druckmann și Meschulem Druckmann au făcut parte din Consiliul orășenesc. Evreii îndeplineau și funcții publice; ei lucrau ca judecători la Tribunalul districtual, la Oficiul de cadastru, la Biroul de impozite, la Poștă. De asemenea, erau
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica “Moldova” și gaterul lui Mosses Paecht și Aharon Katz. Cel mai bogat industriaș era Nathan Klipper. Majoritatea croitorilor, cizmarilor și instalatorilor erau evrei. Singura tipografie din oraș a
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
la adresa evreilor: ei erau bătuți pe stradă, siliți să țină prăvăliile deschide de Șabat etc. În iunie 1940, noile legi adoptate de guvernul Ion Gigurtu au prevăzut confiscarea proprietăților, expulzarea din școli și din funcțiile publice a persoanelor de etnie evreiască și interzicerea medicilor evrei să trateze pacienți de alte etnii. După anexarea nordului Bucovinei de către URSS în iunie 1940, mulți evrei din zona ocupată s-au refugiat în România, unii dintre ei stabilindu-se la Vatra Dornei. În perioada Statului
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]