10,287 matches
-
săpate în roci metamorfice (gnaise și feldspați) de apele râului Cerna. Relieful petrografic este dezvoltat pe șisturi cristaline; roci aparținând cristalinului getic din "seria Sebeș-Lotru". Situl Cheile Cernei prezintă o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
și alpin"; "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane"; "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin") ce adăpostesc și conserva a gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"); Păsări: acvila
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează specii de faună rară. La baza desemnării Pădurii Bârnova ca arie de protecție specială avifaunistică se află mai multe specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
Pădurea Pietrosu. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conserva o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: popândău european ("Spermophilus citellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul lui Brandt ("Myotis brandtii"), liliacul cu urechi mari ("Myotis
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se întinde în estul județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Bonțida, Căianu, Fizeșu Gherlii, Jucu
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Legiilor. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, mlaștini, turbării) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Câmpia Careiului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aria naturală este situată în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei (în apropierea limitei de graniță cu Ungaria), pe teritoriile județelor Bihor și Satu Mare. Aria protejată se întinde în partea
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, bălți, mlaștini, turbării, vii și liveză) încadrată în bioregiunea panonică a Câmpiei Someșului (subdiviziune geomorfologică ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest); ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de 12 tipuri de habitate naturale ("Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri; Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Zăvoaie cu Salix alba și Populus
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de copac ("Martes martes"), popândău european (Spermophilus citellus), orbete ("Nannospalax leucodon"), hârciog european ("Cricetus
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Maculinea teleius"). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
iad”. Învățăturile morale sunt introduse, după cum se vede, în mod silnic, adesea fără vreo legătură. Pentru ca cititorul să ia aminte se inventează animale cu aspecte cât mai înfricoșătoare. Asemenea animale fantastice au trecut mai apoi în basme. ”Fiziologul” are o faună himerică bogată. De aici vine ”finixul”, pasărea cu capul de aur ce renaște din propia-i cenușă, apoi ”vasilicul”, un balaur cu privire ucigătoare. Mai avem ”calandrinonul”, pasărea cu puteri vindecătoare, ”indropul”, calul de mare, voievodul peștilor. Există de asemenea zgripsorul
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
faptul că Parcul Natural Văcărești nu are în prezent administrator, gestionarea acestei arii natural protejate intră în atribuțiile Administrației Naționale "Apele Române" și ale Primăriei Sector 4. Rolul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este acela de a proteja flora și fauna existente, în acest sens fiind elaborat setul minim de măsuri speciale de protecție și conservare a biodiversității biologice, precum și conservarea habitatelor natural, a florei și faunei sălbatice, de siguranță a populației și investițiilor din Parcul Natural Văcărești, rezolvarea problemelor sesizate
Delta Văcărești, BOMBĂ pentru oameni. Izbucnește SCANDALUL momentului la Ministerul Mediului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104283_a_105575]
-
4. Rolul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este acela de a proteja flora și fauna existente, în acest sens fiind elaborat setul minim de măsuri speciale de protecție și conservare a biodiversității biologice, precum și conservarea habitatelor natural, a florei și faunei sălbatice, de siguranță a populației și investițiilor din Parcul Natural Văcărești, rezolvarea problemelor sesizate de dumneavoastră fiind în afara sferei de competență a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor". Ce spune Gabriela Firea Într-un interviu acordat la , Gabriela Firea, Primarul General
Delta Văcărești, BOMBĂ pentru oameni. Izbucnește SCANDALUL momentului la Ministerul Mediului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104283_a_105575]
-
din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă (în cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea și valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate), produse capturate din fauna sălbatică, cu excepția celor realizate din activitatea de pescuit comercial supuse impunerii potrivit prevederilor privind veniturile din activități independente, veniturile obținute din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale. Nu generează venit impozabil nici cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru
Banii din culturile de pe până la două hectare, neimpozitați by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/103792_a_105084]
-
Fabulosul liman aluvionar de la sudul Capului Midia, ce separa Lacul Tașaul de mare, cu aspect de savană; popas și refugiu pentru colonii de pasări acvatice cuibăruitoare, cu stufărișuri, floră și faună deltaică a început să fie desțelenit și frământat de zeci de utilaje, asemeni aluatului din malaxor, în toamna anului 1977, pregătind terenul pentru ceea ce urma să se pună în operă începând din primăvara următoare. Sunt aproape 40 de ani de
Amintiri din Epoca de aur a industriei. Cum câștigau tinerii 15.000 de lei lunar, pe un mare șantier by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103873_a_105165]
-
Chitila, Dragomirești Vale și Chiajna din județul Ilfov. Cum se poate răspândi gripa aviară? Gripa aviară este infecția determinată de virusuri gripale specifice păsărilor, care în mod normal afectează curcile, găinile, struții, fazanii, potârnichile, rațele, gâștele, păsările sălbatice acvatice din fauna locală și migratoare. Virusul este transmis prin intermediul păsărilor bolnave, moarte, a apei contaminate și prin fecalele și secrețiile din căile respiratorii ale păsărilor sălbatice purtătoare. Pentru a preveni infectarea păsărilor domestice, acestea trebuie ținute în țarcuri special construite, care să
Gripa aviară. Primăria Sectorului 1 a luat primele măsuri după apariția bolii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102909_a_104201]
-
continuarea regalității și a monarhiei române, lucrau forțe menite să coboare în cele mai întunecate unghere imaginea Regelui și a Casei Regale a României. Confiscat de cercuri oculte frecventate de personaje obscure, politicieni și interlopi, apropiați fostului președinte, o adevărată faună lipsită de orice scrupule, Nicolae a devenit, acceptând, fără să-și dea seama de pericol, instrumentul căutat pentru lovitura pregătită. Naivitatea, faptul că nu a putut avea din copilărie educația menită unui viitor moștenitor al Coroanei, neacceptarea rigorilor impuse de
EXCLUSIV: Marilena Rotaru dezvăluie convorbirea cu Regele Mihai despre Nicolae () [Corola-website/Journalistic/103424_a_104716]
-
să vadă care este rolul nostru în agricultura românească", a spus un protestatar. Ciobanii sunt nemulțumiți de noile reglementări intrate în vigoare în Legea vânătorii și a fondului cinegetic, care interzic înființarea, întreținerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecției faunei de interes cinegetic și limitează numărul de câini pe care crescătorul de animale îl poate deține.
Legea vânătorii, dublu atac la patrimoniul național. Lovitură uriașă pentru România-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101579_a_102871]
-
de ani, Sebastiăo Salgado a străbătut continentele în căutarea umanității în continuă schimbare. A fost martorul câtorva evenimente majore ale istoriei noastre recente: conflicte internaționale, foamete și exod. De data aceasta, el pleacă în descoperirea unor teritorii virgine, a unei faune și flore sălbatice, și a unor peisaje grandioase, ca parte a unui proiect fotografic tribut pentru frumusețea planetei. - Studioul Horia Bernea 21:30 - Familia Belier (La Famille Belier) Regia: Éric Lartigau, 2014, Franța,142' Distribuitor: Independența Film, AG, comedie Toată lumea
Filme de la TIFF în București. Program 13 - 19 iulie 2015 - Cinema Muzeul Țăranului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101938_a_103230]
-
În 2014, Richardson a participat la o vânătoare de ouă de caritate sponsorizată de Casă Fabergé în New York. Vânătoarea a ajutat un studio într-o școală, o clasă cu program de artă, si Elephant Family, un program de conservare a faunei sălbatice. Richardson a fost căsătorit cu modelul Nikki Uberti din 1996 până în 1999. Pe 19 Martie, 2016 partenera lui Richardson, Alexandra Bolotow a dat naștere la doi gemeni, pe nume Rex și Român. El a numit-o "cea mai intensă
Terry Richardson () [Corola-website/Science/336124_a_337453]