12,214 matches
-
227, 296. 5 Aici e poarta (PD), p. 225. 6 Ce va fi (PD), p. 220. 7 Bătrânul (PD); Gând (PD), pp. 264, 250. 8 Gând (PD), p. 250. 9 * * * (PD), p. 258. 10 Athanatos (E), p. 158. 11 Certarea filosofilor (E); Taina desăvârșirii (PD), pp. 155, 262. 12 Cel care, neștiut (PD); Trupul (PD), pp. 294, 320. 13 "Însă transparența nu e vizibilă. Vedem opacul prin intermediul transparentului, acel opac ascuns atunci când transparentul nu devenise transparent. Vedem fie praful de pe geam
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Trupul unui om curge" (Platon, Phaidon, 87 d). 20 Rug (PD), p. 259. 21 Vicleim (PD), p. 291. 22 Trupul (PD), p. 320. 23 Deasupra râului (E), p. 113. 24 Vina (E); Floare carnivoră (E), pp. 135, 150. 25 Certarea filosofilor (E); Epifania (E), pp. 157, 190. 26 Cel care, neștiut (PD), p. 293. 27 Și cum fusesem chemați (PD), p. 261. Dezgolirea este smerirea în Dumnezeu: "partea cea mai înaltă din insondabila sa profunzime răspunde coborârii supreme în profunzimea umilinței
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
51 Despre poezie (E), p. 147. 52 Frumusețea acestei zile (PD). "E-adânc ascuns/ și nimeni niciodată/ izvorul să-l privească" (Numim, PD, p. 325). 53 Epifania (E); Iubire, împărăteasă (E); Peisaj (PD), pp. 190, 173, 181, 300. 54 Certarea filosofilor (E); Portret din memorie (PD), pp. 157, 278. 55 Logos, izvorul (E); Portret din memorie (PD), pp. 200, 277. În acest sens, Logos-ul înseamnă rațiune (ratio), dar și relație, "tocmai deoarece funcția λόγος-ului rezidă în simplul fapt-de-a-face-ceva-să-se-vadă" (Martin Heidegger
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Verbul sau Înțelepciunea lui Dumnezeu însuși" (Nicolas Malebranche, Traité de morale, Ernest Thorin Éditeur, Paris, 1882, p. 1). 56 Logos, izvorul (E); Trup (PD), pp. 200, 275. 57 Logos, izvorul (E), p. 203. 58 Numim (PD), p. 325. 59 Certarea filosofilor (E), p. 154. 60 Murim pentru a nu muri (PD), p. 245. 61 Din nou acum (PD), p. 231. 62 Deasupra râului (E); Floare carnivoră (E); Cel care, neștiut (PD); Peisaj (PD), pp. 113, 150, 293, 300. 63 Necuprinsul (PD
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
exterioară. Organizează și dirijează modul de reflectare a realității, la nivelul conștiinței. Pentru Ferdinand de Saussure, limba este gândire organizată în materie fonică: "făcând abstracție de exprimarea sa prin cuvinte, gândirea noastră nu este decât o masă amorfă și indistinctă. Filosofii și lingviștii au fost întotdeauna de acord că, fără ajutorul semnelor, am fi incapabili să distingem două idei în mod clar și constant. Luată în sine, gândirea este o nebuloasă în care nimic nu este delimitat în mod necesar. Nu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de vechi scrieri folosesc atât resursele ilustrației, cât și principiile rebusului" (ibidem). Relația de interdependență dintre imaginea vizuală și practicile magice, dintre imaginea de cult și religie etc. reprezintă tot atâtea forme de comunicare culturală, în opinia cercetătorului britanic. Primul filosof care a definit conceptul de "imagine" a fost Platon: "Numesc imagini, mai întâi umbrele, apoi reflexele care se văd în ape, sau la suprafața corpurilor opace, lustruite și strălucitoare și toate reprezentările de acest fel" (Platon, Republica, 2005: 7). Filosoful
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
filosof care a definit conceptul de "imagine" a fost Platon: "Numesc imagini, mai întâi umbrele, apoi reflexele care se văd în ape, sau la suprafața corpurilor opace, lustruite și strălucitoare și toate reprezentările de acest fel" (Platon, Republica, 2005: 7). Filosoful făcea referire la imaginea strict vizuală (deosebită de imaginile auditive, olfactive, senzoriale, tactile, sinestezice etc.), ca și la procesul de reprezentare al oglindirii în natură. Nici Aristotel nu invocă experiențe senzoriale sau forme cu dimensiuni spațiale, corporalitate reprodusă. Ideea pe
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
viața socială și punem ordine În faptele și evenimentele de care ne lovim. O producție mintală: analizăm și construim o alternativă la realitate, imaginăm o altă ordine, o punere În scenă a altor lumi posibile. Imaginarul, scrie Cornelius Castoriadis, cunoscutul filosof și psihanalist citat cu voluptate de psihosociologii clinicieni, stă la originea oricărei construcții umane, sociale, istorice și psihice. Imaginile cu care operează actorul social reunesc, Într-o producție proprie, ceea ce a colectat (recenzat, clasat) din fondul comun prin participare la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
că nu e fără temei explicația psihosociologiei clinice privind „dorința de supunere” și „frica de libertate”, detectate de Erik Fromm Încă din 1942. Această basculare Între două atitudini aparent ireconciliabile pare să fie „enigma” celebrei „servituți voluntare”, sintagmă care frământă filosofii și, mai nou, politologii Încă de când a fost lansată de Étienne de La Boătie - om politic, scriitor, poet - În 1574.. Discursul despre servitutea voluntară, citit azi, poate fi considerat un manifest chemând la luptă pentru libertate sau un pamflet, amendând atitudinea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
după 1945 pentru a nu cădea victime regimului instaurat. Ideea e: se salvează cine poate. Iar cei care sunt legați de pământ (Într-un fel sau altul) rămân sub comanda „brigadierilor”. M-am raliat punctului de vedere al acestui coleg filosof care nu și-a uitat originea, mă bucur că facem parte din aceeași categorie. Adaug analizei sale doar câteva nuanțe izvorâte din contactele, cunoașterea și experiența mea din ultimii ani. Iată: scârbită de neputința de a se realiza și de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
primesc pe oricine, cu totală Încredere În sinceritatea acestuia.” „Inginerul” era bolnav, crede bătrânul psiholog, de i-a subtilizat carnetul. Nu știa atunci că era deja un „obiectiv” și că se deschisese un dosar de urmărire pe numele său, dosarul „Filosoful”. În acest dosar am găsit copiile scrisorilor din care am citat, alături de altele, de la și către foști prieteni, cunoscuți, rude. În decizia organelor de a deschide acest dosar se invocă faptul că Pavelcu ar fi fost membru YMCA și membru
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, Research Fellow la Cambridge, cofondator al revistei Însemnări ieșene, decan al Facultății de Medicină din Iași și apoi la București, membru al Academiei. Om de știință remarcabil, biolog de vârf, medic, filosof, literat, profesorul Popa a propus analize și puncte de vedere originale În două perioade de degradare extremă a spiritului public: În timpul dictaturii antonesciene și În perioada de ascensiune a comunismului. Cele trei rapoarte ale sale au fost prezentate În fața membrilor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
națională: „Avem compromisul și adaptarea În sânge”. Avem o gândire socială adaptată din contextul nostru, din realitatea suculentă ce ne Înconjoară, este preferată tranzacția conjuncturală În locul gândirii logice, abstracte, rigide. Motiv pentru care n-am dat gânditori de sistem, conceptuali, filosofi reci, mânați de o disciplină a minții, n-am trecut adesea de faza „compilațiilor universitare”. Ca urmare, lupta de idei este imposibilă, absurdă, ridicolă, ideologiile, teoriile politico-sociale n-au valoare, n-au tradiție. Sunt preferate relațiile personalizate, discursul subiectiv, nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și «academic» acest sistem Încă funcționează”. Altă Încurajare: „Foarte bună analiza, de acord, este singurul model de relaționare care a virusat România și care continuă infectarea, chiar și la privați!”. Ciocoi și industriași Preocupat de „sufletul” poporului român, Constantin Rădulescu-Motru, filosof și psiholog, fost președinte al Academiei Române, Încerca - pe la Începutul secolului trecut - să identifice calități și defecte ale poporului român. trăsătura dominantă, credea Motru, ar fi „spiritul de grup”, exprimat prin curajul apartenenței comune, manifestat Îndeosebi prin atitudine, prin discurs civic
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
venit de la Paris, În 1923, cu un doctorat În sociologie intitulat Ideea de revoluție În doctrinele socialiste, Ralea a fost numit profesor de pedagogie socială și legislație școlară, apoi, din 1926, de psihologie. Găsesc pe Wikipedia: „Mihail Ralea - (1896-1964), eseist, filosof, psiholog, sociolog, diplomat, om politic de stânga, profesor la Universitatea din Iași, membru al Academiei Române, director al revistei Viața Românească (din 1933)”. După ce a intrat În cercul de la celebra revistă ieșeană, a urmat o carieră rapidă, Ibrăileanu Încredințându-i chiar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
notă optimistă: un text evoca un mare caracter din vechea universitate ieșeană, profesorul Ștefan Bârsănescu. Acesta, deși el Însuși avea o poziție precară, o susține pentru tenacitate la un concurs pentru o bursă În SUA, principala contracandidată fiind soția unui filosof oficial. textul e luminos: „totuși, există oameni minunați”. Deși izbită adesea de Doamna Viață, Aurora Liiceanu a știut să-i descopere. (26.10.2009) Herta Müller și contextul românesc Un prieten din Germania Îmi trimite, târziu, o relatare dintr-un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sau Franței. În schimb, la nivelul culturilor 3, înțelese în sensul antropologic al termenului, se regăsește principiul unității, care nu ține cont de frontiere, pentru a nu reține decît trăsăturile unei civilizații comune. Europa umaniștilor, Europa negustorilor, Europa artiștilor, Europa filosofilor, Europa savanților, o întreagă unitate transnațională se construiește în liniște, cu pași mărunți, invizibili, ai generațiilor și secolelor, punînd bazele unei identități pe care o ascund cavalcadele cuceritorilor sau zgomotul bătăliilor. Dar, în zorii secolului al XIX-lea, tocmai această
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ajută în felul acesta pe cei săraci să nu moară de foame. Această politică cere sume importante, care sînt obligația locuitorilor cei mai bogați din orașe. Politica de izolare a marginalizaților, săraci și antisociali, va fi analizată în amănunt de filosoful Michel Foucault (Istoria nebuniei în epoca clasică și A supraveghea și a pedepsi). În ciuda luptei împotriva sărăciei, tulburările sociale izbucnesc. Fără îndoială, cauzele acestora sînt multiple dar nu se poate contesta că tensiuiea economică din această perioadă joacă un rol
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
special lucrările în domeniul opticii și explicația dată mecanicismului universal apar mai degrabă ca niște raționamente speculative, strict deductive, decît ca rezultatul observațiilor științifice analizate în mod riguros. Adevărul este că dacă Descartes savantul nu marchează istoria epocii sale, Descartes filosoful exprimă cu tărie noile tendințe apărute în primii ani ai secolului al XVII-lea. Aplicînd practic reguli asemănătoare cu cele ale lui Descartes, englezul William Harvey face să progreseze cunoștințele despre circulația sîngelui în corpul uman (1628), iar belgianul Jean-Baptiste
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la războiul de treizeci de ani nu apare, din punctul de vedere al Suediei, decît ca un fenomen secundar destinat să ușureze realizarea ambițiilor naționale. Dar cînd Christina urmează tatălui său, Gustav-Adolf, Suedia intră într-o criză profundă. Corespondentă a filosofului Descartes, admiratoare a artiștilor din timpul său, conducînd politica țării sale cu o inteligență lucidă dar cu un profund dispreț față de dorințele poporului și convingerile lui religioase, Christina ia, în 1654, hotărîrea să abdice pentru motive în care gustul pentru
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Și reușește atît de bine încît Europa din această jumătate a secolului al XVII-lea apare drept o "Europă franceză". Limba franceză, prin claritatea și precizia ei, cucerește întreaga elită europeană. Limbă a diplomaților, ea tinde să eclipseze latina, limbai filosofilor, a savanților și, în general, a mediilor cultivate ale îuropei. Cu ea, stilul francez cucerește întreg continentul și impme o adevărată "francomanie". Scriitorii francezi apar ca niște modele și operele lor sînt traduse, citite și imitate în Italia, în Gemania
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de a domina continentul din punct de vedere politic. Capitolul 12 NAȘTEREA UNUI MODEL DE MONARHIE TEMPERATĂ ÎN ANGLIA (1689-1815) În timp ce în Franța se dezvoltă monarhia absolută, în Anglia se instaurează o altă formă de regim politic. Teoretizată și de filosofii Hobbes și Locke în cursul secolului al XVII-lea, aceasta se bazează pe ideea că există drepturi naturale ale individului și că organizarea socială rezultă dintr-un contract tacit încheiat între suveran și individ. În fond, aceste teorii nu sînt
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1715, Franța continuă să fie considerată la fel pînă la sfîrșitul secolului al XVIII-lea de către suveranii dornici să exercite o autoritate absolută asupra popoarelor lor. O formă total diferită de regim politic apare totuși în Anglia. Aceasta trezește admirația filosofilor din secolul al XVIII-lea, care văd în ea un nou model de stat care respectă libertățile cetățenilor, echilibrează puterea suveranului și drepturile Parlamentului și limitează arbitrariul suveranului printr-o enumerare foarte precisă a prerogativelor sale și a limitelor acestora
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
precisă a prerogativelor sale și a limitelor acestora. Modelul englez triumfa în Europa rațiunii chiar în momentul în care Anglia își folosește autoritatea căpătată în cursul războaielor împotriva Franței pentru a realiza și consolida echilibrul european. Mitul Constituției britanice Admirația filosofilor pentru "Constituția" britanică se bazează pe un paradox: Constituția britanică nu există! Evoluția politică din Marea Britanie a fost teoretizată de gînditorii brita-nici hrăniți cu tendințele dominante ale gîndirii europene din secolele XVII și XVIII. În timp ce Evul Mediu dădus atenție existenței
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la revoltă apare astfel ca o justificare a ruperii contractului (revoluționarii americani de la sfirșitul secolului al XVIII-lea se justifică în mod clar prin această idee). Teoretizînd astfel evoluția britanică din secolul al XVII-lea, Hobbes și Locke trezesc interesul filosofilor francezi din secolul al XVIII-lea. Aceștia admiră un sistem fundamentat pe drepturile individului și în care rațiunea pare să stea la baza politicii. Voltaire laudă perfecțiunea sistemului politic englez, iar Montesquieu teoretizează, după Locke, sistemul unei monarhii temperate, în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]