10,713 matches
-
trilogie, cât și prin reeditările din opera filosofului [...] dl Constantin Schifirneț a adus o contribuție cu totul remarcabilă la cunoașterea vieții și operei unui mare gânditor.”. S-a subliniat originalitatea lucrării: „...cartea prof. Schifirneț nu are antecedente în cultura noastră filosofică recentă, iar unicitatea ei nu provine doar din faptul că avem de-a face cu prima biografie a lui C. Rădulescu-Motru.” Lucrarea se bazează pe cercetarea de arhivă și include informații despre toți marii profesori din domeniile științelor socioumane de dinaintea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
C. Rădulescu-Motru.” Lucrarea se bazează pe cercetarea de arhivă și include informații despre toți marii profesori din domeniile științelor socioumane de dinaintea celui de-al doilea război mondial. Cele mai multe informații despre filosoful Rădulescu-Motru sunt inedite. Sunt prezentate faptele întemeietoare de cultură filosofică și sociologică ale lui Rădulescu-Motru precum și inițiativele sale în înființarea de reviste și de instituții. Așa cum s-a remarcat: ,Cartea ne oferă o amplă reconstituire, bazată pe o informație luxuriantă, a studiilor lui Motru, în țară și în străinătate, a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
activității în învățământul universitar, a editorului de reviste, a relațiilor cu T. Maiorescu, I. L. Caragiale, Nae Ionescu ș. a., a ctitorului de societăți, a academicianului și omului politic.". Lucrarea "C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale" este ,o veritabilă premieră în cultura filosofică românească." ,Editor științific al operei lui C. Rădulescu-Motru”, Schifirneț analizează biografia și faptele lui C. Rădulescu-Motru în contextul mentalităților epocii sale, al dominantelor ei culturale și ideologice, al raporturilor complexe cu celelalte mari personalități ale vremii sale. S. a investigat
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
vremii sale. S. a investigat exhaustiv genealogia familiei lui C. Rădulescu-Motru, toate revistele înființate de el, opera sa apărută în timpul vieții și cea postumă - "Revizuiri și adăugiri" - cât și exegeza despre scrierile sale. Este remarcată contribuția lui la dezvoltarea învățământului filosofic în România. Sunt studiate contribuțiile originale ale C. Rădulescu-Motru în analizele asupra conceptelor: personalismul energetic, vocația, psihologia etnică, politicianismul, etnicul românesc, formele fără fond, gregarismul și individualismul, tradiția. Este argumentată teza că doctrina personalismului energetic despre personalitate - cea mai înaltă
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Rădulescu-Motru în analizele asupra conceptelor: personalismul energetic, vocația, psihologia etnică, politicianismul, etnicul românesc, formele fără fond, gregarismul și individualismul, tradiția. Este argumentată teza că doctrina personalismului energetic despre personalitate - cea mai înaltă formă de energie cosmică- se înscrie între sistemele filosofice universale. Este pusă în evidență dimensiunea interdisciplinară a exegezei lui Schifirneț despre filosoful român: „Profunda cunoaștere a dinamicii culturii noastre, a curentelor de idei, a școlilor de gândire și a dezbaterilor ce au dominat fenomenul modernității românești i-a creat
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
monografic al lucrării "C. Rădulescu-Motru, Viața și faptele sale": ,C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul filosof român, atât prin formație cât și prin acțiunea de construire a unei culturi filosofice și a unui mediu filosofic", despre filosoful pe care l-a prezentat în toată amploarea demersului său științific și în toate relațiile sale umane și sociale." Viorel Cernica, autor al mai multor lucrări despre filosofia lui Rădulescu-Motru, subliniază că prin
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Viața și faptele sale": ,C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul filosof român, atât prin formație cât și prin acțiunea de construire a unei culturi filosofice și a unui mediu filosofic", despre filosoful pe care l-a prezentat în toată amploarea demersului său științific și în toate relațiile sale umane și sociale." Viorel Cernica, autor al mai multor lucrări despre filosofia lui Rădulescu-Motru, subliniază că prin vastul material și prin interpretările
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
autor al mai multor lucrări despre filosofia lui Rădulescu-Motru, subliniază că prin vastul material și prin interpretările asupra ideilor filosofului român, lucrarea lui Schifirneț îmbogățește exegeza filosofiei românești cu contribuții la cunoașterea personalității autorului personalismului energetic dar și a vieții filosofice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea: ,Cei care vor studia de acum încolo opera lui C. Rădulescu-Motru sau o parte a acesteia trebuie să se raporteze la această
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
și prima jumătate a secolului al XX-lea: ,Cei care vor studia de acum încolo opera lui C. Rădulescu-Motru sau o parte a acesteia trebuie să se raporteze la această lucrare, poate una dintre cele mai valoroase realizări în hermeneutica filosofică românească din ultimele decenii. Ne întrebăm însă dacă se vor mai găsi oameni de cultură care să se ocupe cu atâta trudă și, paradoxal, cu atâta încântare, așa cum a făcut profesorul Constantin Schifirneț, de alte personalități ale creației filosofice românești
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
hermeneutica filosofică românească din ultimele decenii. Ne întrebăm însă dacă se vor mai găsi oameni de cultură care să se ocupe cu atâta trudă și, paradoxal, cu atâta încântare, așa cum a făcut profesorul Constantin Schifirneț, de alte personalități ale creației filosofice românești. Oricum, forma aceasta de rostire despre tradiția noastră filosofică este cea potrivită vremurilor noastre. Poate că spun aceasta cu prea mult curaj, deoarece, deocamdată, suntem în fața primei realizări în forma de care vorbeam. Curajul este motivat însă de exemplaritatea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
se vor mai găsi oameni de cultură care să se ocupe cu atâta trudă și, paradoxal, cu atâta încântare, așa cum a făcut profesorul Constantin Schifirneț, de alte personalități ale creației filosofice românești. Oricum, forma aceasta de rostire despre tradiția noastră filosofică este cea potrivită vremurilor noastre. Poate că spun aceasta cu prea mult curaj, deoarece, deocamdată, suntem în fața primei realizări în forma de care vorbeam. Curajul este motivat însă de exemplaritatea acestei lucrări și, nădăjduiesc, de forța cu care ea va
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
potrivită vremurilor noastre. Poate că spun aceasta cu prea mult curaj, deoarece, deocamdată, suntem în fața primei realizări în forma de care vorbeam. Curajul este motivat însă de exemplaritatea acestei lucrări și, nădăjduiesc, de forța cu care ea va motiva cercetări filosofice viitoare. Oricum, tinerii cercetători, interesați de preluarea tradiției noastre filosofice, pot găsi un model în lucrarea profesorului Constantin Schifirneț.” O caracterizare sintetică a cărții o face Constantin Aslam: ,Cartea prof. C. Schifirneț dedicate biografiei lui C. Rădulescu-Motru și faptelor sale
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
curaj, deoarece, deocamdată, suntem în fața primei realizări în forma de care vorbeam. Curajul este motivat însă de exemplaritatea acestei lucrări și, nădăjduiesc, de forța cu care ea va motiva cercetări filosofice viitoare. Oricum, tinerii cercetători, interesați de preluarea tradiției noastre filosofice, pot găsi un model în lucrarea profesorului Constantin Schifirneț.” O caracterizare sintetică a cărții o face Constantin Aslam: ,Cartea prof. C. Schifirneț dedicate biografiei lui C. Rădulescu-Motru și faptelor sale fondatoare de cultură filosofică românească este, în orizontul tipologic al
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
cercetători, interesați de preluarea tradiției noastre filosofice, pot găsi un model în lucrarea profesorului Constantin Schifirneț.” O caracterizare sintetică a cărții o face Constantin Aslam: ,Cartea prof. C. Schifirneț dedicate biografiei lui C. Rădulescu-Motru și faptelor sale fondatoare de cultură filosofică românească este, în orizontul tipologic al lucrărilor consacrate investigației biografice a unor mari gânditori români, un model de cercetare științifică obiectivă. Spre deosebire de alte lucrări de acest gen, care urmăresc cu obstinație aplicarea mecanică a unei anumite metode sau strategii de
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
a regulilor Comunității Europene ea riscă să ducă la forme fără fond. Chestiunea este dacă România va fi o periferie a Europei sau o comunitate națională cu un standard european de dezvoltare. Schifirneț a argumentat existența unor idei sociologice și filosofice românești despre schimbarea socială și evoluția istorică a comunităților naționale. Prin exegeza textelor unor mari gânditori români, sunt reactualizate concepte și teme importante despre națiune: etnicitatea, relațiile interetnice, morfologia națiunii, agenții modernizării în spațiul românesc, relația dintre gândirea modernă și
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
43 62. 15. Tipuri de calcuri lexicale în Biblia de la București (1688) și în versiunile preliminare contemporane (cu exemplificări din Cartea înțelepciuniii lui Solomon), în AUI, lingvistică, tom. XXXVI, 1990, p. 59 112. 16. Dosoftei, Parimiile preste an (Fragmente teologico filosofice), selecție, transcriere interpretativa și prezentare, în LRC, nr. 2 4 (1991), p. 46 49. 17. Etre et langage dans la poétique d’Eminescu, în AUI, tom. XXXVII, filosofie, nr. 1 2, 1991, p. 100 104. 18. Un fenomen de transfer
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
102. 32. Câteva reflecții asupra statutului actual al cercetării filologice românești, în vol. Ofelia Ichim/ Florin Teodor Olariu, Identitatea limbii și literaturii române în perspectiva globalizării, Editura Trinitas, Iași, 2002, p. 113 118. 33. Aspecte ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, în vol. Ofelia Ichim/ Florin Teodor Olariu, Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în diaspora, Editura Trinitas, Iași, 2003, p. 182 213. 34. Dinamică istorică a cultivării instituționalizate a limbii române, în “Revista română”, Iași, anul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
inconsecventa ortografica cu motivație confesionala: I(i)sus H(ch)ristos, în “Idei în dialog”, nr. 8 (11), august 2005, p. 13 16, retipărit în AUI, tom. XLIV XLVI (2004 2006), Iași, 2007, p. 31 43. 39. Eugenio Coseriu. Fundamente filosofice ale unei “lingvistici integrale”, în vol. St. Afloroaiei (coord.), Ideea europeană în filosofia românească, I (număr special al revistei “Hermeneia”), Iași, 2005, p. 126 135. 40. Etno horonimie românească (EHR). Dicționar istoric al numelor de țări și de popoare în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
I, Suceava, 16 18 octombrie 1992. 23. Urmașii gr. provnoia în limba română. Privire diacronica, comunicare prezentată la Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului, ediția a ÎI a, Suceava, 15 17 octombrie, 1993. 24. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată la Conferința Națională de Filologie “Limba română — azi”, ediția a III a, Iași Chișinău, 28 31 oct. 1993. 25. Textul Bibliei ca obiect al studiului lingvistic din perspectiva istoriei limbii române literare, comunicare prezentată la al V
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Cultural German din Iași, 11 martie 2003. 32. Traducerea textului biblic, între abordarea filologica și interpretarea confesionala, raport prezentat în deschiderea Simpozionului “Traducerea Bibliei în actualitate”, Institutul Teologic “Emanuel”, Oradea, 11 aprilie 2003. 33. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată în cadrul Simpozion Internaționl ”Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în diaspora”, Iași, 23 24 mai 2003. 34. Saussure, astăzi. Concluziile unui recent colocviu internațional de lingvistică funcțională, comunicare prezentată în cadrul Zilelor Universității, octombrie, 2004
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
și mai iubiți regi ai Ungariei, ungurii numindu-l Matei cel Drept. În timpul său, Ungaria a cunoscut cea mai mare întindere teritorială. În secolul al XV-lea, Biblioteca Corviniană era cea mai mare colecție europeană de cronici istorice și lucrări filosofice și științifice. Ea face parte din Moștenirea culturală mondială a documentelor. Cărțile și documentele bibliotecii au fost cumpărate de către solii regelui în Italia, Grecia și Asia Mică, fiind strânse peste 5000 de bucăți, în valoare de circa 33000 ducați de
Bibliotheca Corviniana () [Corola-website/Science/311074_a_312403]
-
situația: ""Moartea prematură și tragică a lui Soledad...semnifică un moment de ruptură, de despărțire irevocabilă nu numai de trecut dar și de personajul de până atunci. Sentimentul tragic al existenței nu mai este pentru personajul narator o problemă abstractă, filosofică, o temă de meditație ci o dureroasă realitate interioară. Și această experiență dramatică anunță sfârșitul unei tinereți excedată de propriile sale elanuri, de frenezia dionisiacă a exaltării simțurilor. La capătul scurtei sale fericiri, John descoperă adevăratul sentiment care poate da
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Cercului său de cunoscuți aparține - printre alții - și poetul Pietro Bembo (1470-1547), mulțumită căruia Bellini face cunoștință cu unul din cei mai importanți clienți ai săi, Isabella D'Este Gonzage. Asupra operei lui Bellini au o influență mare și reflecțiile filosofice ale gânditorului umanist Lorenzo Vallo (1407-1457). În 1507, moare fratele său Gentile Bellini. Giovanni moștenește de la el caietele cu schițe ale tatălui lor, care îl inspiră la înnoirea stilului propriu. În același an termină ultimele picturi din sala de consiliu
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
Multe din problemele actuale ale neuroeticei sunt încă de mult subiecte de dezbatere ale filosofiei în general. Adina Roskies , cercetătoare la ""Dartmouth College"" (Hanover/New Hampshire), face deosebirea între "etica neuroștiinței" și "neuroștiința eticei" (2002). Etica neuroștiințelor este o disciplină filosofică care are ca obiect evaluarea morală din punctul de vedere al filosofiei a rezultatelor oținute în cercetările neuroștiințifice. Se face deosebirea între o "etică generală" și o "etică aplicată a neuroștiințelor". Neuroștiința eticei are ca obiect cercetarea proceselor cerebrale corelate
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
fie"" lumea. În consecință, ca disciplină descriptivă, neuroștiința eticei nu este parte constitutivă a eticei, rezultatele sale sunt însă importante pentru dezbaterile asupra valorilor morale. Premizelor descriptive li se atribuie un rol major în argumentările etice. Din aceasta rezultă semnificația filosofică morală a cunoștințelor neuroștiințifice. În dezbaterile cu privire la delimitarea domeniului aparținând neuroeticei, o poziție centrală o are deosebirea dintre două fațete ce rezultă din descrierea ființei umane. Pe de o parte, omul ne apare ca o ființă cu dorințe, simțăminte și
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]