10,338 matches
-
mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai în școală, dar și în familie și în societate, să fie entuziaști, sinceri și deschiși, să manifeste interes și receptivitate față de tot ceea ce este nou” (I. Dumitrescu, N.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care au abordat acest domeniu. S-a crezut la început că acest costum avea ca scop să inspire privitorilor o frică religioasă care i-a împiedicat să observe șarlataniile și scamatoriile șamanului. Este, desigur, o eroare, pentru că nu înfățișarea costumului impresionează pe tunguși, ci spiritele ce se instalează în timpul ședinței printre panglici, curele, tălăngi și reprezentări metalice agățate de costum. Costumul era pentru ei un cuptor al sufletului, adică suportul spiritelor auxiliare ale șamanului. Cazul unic al celor doi șamani de pe
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Dan Cristian Răcaru () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1720]
-
diaconului Iacob că a visat o porumbiță ce s-a apropiat de altar; era murdară, s-a curățat în cristelniță și s-a înălțat la cer. Tânăra artistă, măgulită, a mers în Biserica în care a predicat episcopul, a fost impresionată de predică, s-a căit pentru că a fost o podoabă a diavolului, ducând o viață desfrânată, i-a cerut s-o boteze, luându-și numele Pelaghia, și, cerându-i haine bărbătești, a plecat în pustiu să se purifice, să se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și pentru mântuire. Trei ani mai târziu, Pafnutie a vizitat-o, cerându-i să renunțe la modul dur de viață, să părăsească chilia zidită. Ea a refuzat, plângându-și păcatele, iar după cincisprezece zile a murit. Scriitorul francez, Anatole France, impresionat de destinul acesteia, a scris un microroman, Thaisia. Paisia este o fată orfană care, pentru a supraviețui, și-a făcut din casă loc de întâlnire cu bărbații capabili să plătească pentru a o întreține. Auzind de ea, un tânăr preot
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zile femeia este interzisă bărbatului, 9 luni e însărcinată, cu 2 sâni alăptează, un copil suge. Legenda spune că regina din Saba a asistat la judecarea celor două femei care se certau pentru un copil (unul murise) și a fost impresionată de soluția găsită prin simularea tăierii în două cu sabia a copilului, pentru a da câte o jumătate fiecăreia. Copilul a fost dat femeii care a salvat, din iubire, viața copilului, renunțând la el numai să trăiască. Tot legenda spune
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dovedeau știință și cultură, era puternică (după ce și-a consolidat tronul), faimoasă, avea interesul să-și consolideze tronul, să păstreze independența Egiptului și să recupereze teritoriile pierdute. De aceea s-a străduit să-i cucerească pe generalii romani, să-i impresioneze și să-i facă parteneri. Extravagantă, știa să creeze spectacole de plăceri și desfrâu, uza probabil și de vrăjitorii orientale, știa să-și facă apariția în ceremonii în postura zeiței Isis și să lase impresia celor ce o priveau că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
autoarea unor versuri. De îndată ce interesul regelui s-a îndreptat spre altă frumusețe, aceasta fiind Anne de Pisseleu, viitoarea ducesă d'Etampes, Françoise s-a retras de la Curte, dar a purtat corespondență cu suveranul. Vestea morții ei, în 1537, l-a impresionat pe rege, a scris niște versuri, deși-i ceruse înapoierea, la insistențele favoritei ce i-a urmat, bijuteriilor gravate cu însemnele regale. În grațiile regelui Francisc I a intrat, în anul 1526, Anne de Pisseleu, viitoarea ducesă d'Etampes. Ea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că nu depinde de nimeni, cerea sume enorme celor care își doreau compania ei, unii au fost chiar ruinați. Se mândrea cu cuceririle ei, dintre cei mai importanți erau: prințul Napoleon, ducele de Rivoli. Scriitorul francez Emile Zola a fost impresionat de Cora și a luat-o ca model pentru curtezana Lucy din romanul "Nana". Virginia Oldoini / Contesa de Castiglione (1837-1899) Cunoscută pentru senzualitate, putere de seducție și inteligență, premierul piemontez Cavour (1810- 1861) a solicitat-o pe frumoasa florentină Virginia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dădea tonul modei în Paris, a cărei moarte, la numai douăzeci de ani, a bulversat lumea pariziană, presa consemnând numeroase detalii legate de acest "fapt divers". Autorul, Alexandre Dumas Fiul, a cunoscut-o pe frumoasa curtezană, Marguerite Duras, a fost impresionat de destinul ei și cu ușurință s-a transpus în personajul Armand Duval, îndrăgostit de tânăra damă cu camelii, a scris romanul într-un ritm febril. Alphonsine era una dintre fetele unei familii de nobili scăpătați, sărăciți pe vremea regelui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce încearcă să moară iar cel care moare e dat uitării. Victorine Laurent Debra Finerman, Mademoiselle Victorine Jurnalista și scriitoarea Debra Finerman, absolventă a Universității California din Los Angeles, admiratoare a scriitorilor francezi: Balzac, Flaubert, Stendhal, Zola, Proust, a fost impresionată de expoziția dedicată impresionismului de la Mitropolitan Museum din New York și, fermecată de tablourile lui Edouard Manet care au avut-o ca muză pe Victorine Meurent, a decis să-și încerce condeiul prin romanul de debut, Mademoiselle Victorine ce s-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și celebru. Calculată, rece, respingea dragostea: dragostea nu e pentru o fată ca mine...(eu și celelalte fete) ne prefacem îndrăgostite și asta e suficient pentru bărbații pe care-i cunoaștem... Victorine l-a vizitat pe pictorul Manet, a fost impresionată de biblioteca lui, de cultura lui, de gentilețea lui și de mințile strălucite ce-i țineau companie. Întrebată de unde se trage, își inventa originile, spre exemplu, se recomanda ca fiind fiica unui maestru de scrimă din Viena, la Curtea de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
periclitat viața și prestigiul și a refuzat să-l lase să-și vadă fiul. El, care refuzase să-și recunoască fiul, s-a răzgândit, a căutat-o, dar ea l-a refuzat. Vestea că ducele de Lyon a murit a impresionat-o pe Victorine și, mai cu seamă, a surprins-o gestul lui de a-i lăsa titlul nobiliar de ducesă și fiului lor, toată averea. Între timp, în 1870, a izbucnit războiul prusaco-francez, armata celui de al Doilea Imperiu a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
creat în locul celui real, în raport cu care trăiește intens suferința. Emma, prototip al soției și amantei suferinde, rătăcite, mereu în căutarea unei fericiri iluzorii, este fiica unui fermier prosper care, la treisprezece ani, a intrat într-o mânăstire, atmosfera căreia a impresionat-o și, cu imaginația-i bogată, amplifica misterul simbolurilor sacre. Cu aceeași exaltare retrăia romanele citite precum Paul și Virginia de Bernardin de Saint Pierre, se transpunea în postura Louisei de La Vallière, metresa lui Ludovic al XIV-lea, sau a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
va pierde, o vedea cu ochii minții expunându-se privirii curioșilor ca manechin. A realizat că și-o dorea, la 34 de ani, pe Myriam, pentru toată viața, că ar fi vrut să se căsătorească cu ea. Henri a fost impresionat de gestul ei de a-i oferi, de ziua lui, cadou, un album de stampe japoneze. Pentru a-și scuti prietenul de suflet de suferințe și pentru a-și urma cu consecvență planul "de cocotă", Myriam a început să bată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să se elibereze de vina păcatului și să renască purificat de suferință. Într-o discuție, la întrebarea scepticului Raskolnikov - Ce ar fi fost fără Dumnezeu, ea a răspuns Nimic. La întrebarea Ce i-a dat Dumnezeu, ea a răspuns Totul. Impresionat de convingerile și de viața pe care o duce, a îngenuncheat în fața ei, ea fiind extrem de stânjenită. El i-a replicat că îngenunchează în fața suferinței, că ea este păcătoasă fiindcă s-a jertfit în zadar. Era solidar cu ea, de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o reflecție a inteligenței, abilităților și efortului. De asemenea ei erau mai obsedați și aveau fantezii legate de bani, având ferma convingere că banii sunt cel mai important lucru din viața lor. Atunci când cheltuiau bani, acțiunea avea scopul de a impresiona oamenii și de a cumpăra prietenii (Hoon și Lim, 2001). Aceste rezultate sunt congruente cu cele ale lui Hanley și Wilhelm (1992 apud Hoon și Lim, 2001), din studiul lor care susținea că banii reflectă abilitatea simbolică de a spori
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Okamura, 1999). Gresham și Fontenot (1989 apud Furnham și Okamura, 1999) au investigat diferențele de gen în utilizarea banilor, folosind MAS. Ei nu au confirmat structura factorilor, găsind unii diferiți, dar similari: Putere Prestigiu (folosirea banilor pentru a influența și impresiona), Timp Economie (comportamente legate de bani ce implică planificare și pregătirea pentru viitor), Neîncredere Anxietate (nervozitate cu privirea la cheltuirea sau nu a banilor) și Calitate (procurarea de produse de calitate, ca și comportament predominant). Diferențe clare de gen sau
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
socială prin afișarea bogăției materiale, intrând astfel în hora consumului sau în starea de creștere a consumului și descreșterea posibilităților de dobândire a satisfacției. Persoanele care au un scor ridicat la acest factor percep banii ca un instrument prin care impresionează și influențează oamenii, o sursă de putere, prestigiu și respect, cât și o măsură a succesului în viață. De asemenea, ei consideră că banii pot cumpăra timpul, atunci când este vorba de situați cu termene limite. Această dimensiune este determinată parțial
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în fața publicului va arăta că absența transformării în procesul de reprezentare, numai trecând de la obiectul model la obiectul construit, nu este fecundă în teatru din punct de vedere estetic. Personajul dramatic, asemănător nouă din toate punctele de vedere, nu ne impresionează. Pentru că cei ce reprezintă, reprezintă personaje în acțiune, și pentru că în mod obligatoriu aceste personaje sunt nobile sau inferioare (caracterele țin aproape totdeauna numai de aceste două tipuri pentru că, în materie de caracter, pentru toată lumea noblețea și josnicia construiesc diferențele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe care l-a omorât. O astfel de istorisire poate da loc la trei versiuni diferite. Aristotel o elimină pe cea care ar prezenta o asemenea acțiune ca rezultat al unei coincidențe pur întâmplătoare, căci ea nu ar putea să impresioneze spectatorul. "Verosimilul, scrie el, exclude ca evenimentele să fie datorate hazardului orb". (cap. 9) Aristotel preferă, în schimb, interpretarea unei răzbunări divine, plauzibilă dar nu sigură. El îndepărtează soluția unei intervenții incontestabile a providenței, căci autorul dramatic ar părăsi domeniul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
conform regulilor, au căzut la reprezentație. Unele contradicții în aranjamentul faptelor, care ar fi putut trece neobservate la lectură, au șocat. Aristotel este foarte conștient, pentru că a experimentat acest lucru, că o piesă conformă, în scris, canoanelor ideale, nu-l impresionează obligatoriu pe spectator. Aristotel pare, pe de altă parte, să disprețuiască arta scenei, care nu este, pentru el, decât o afacere de regie. Nu există nicăieri, în Poetica, o analiză a jocului actorului. Teatrul de text își ajunge lui însuși
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se vor baza pe autoritatea lui Horațiu pentru a justifica, în numele bunei cuviințe, refuzul de a reprezenta ceea ce este sângeros și necesitatea povestirilor. Sau acțiunea se petrece pe scenă, sau este povestită când se înfăptuiește. Spiritul este mult mai puțin impresionat de ceea ce îi este transmis prin auz, decât prin tablourile oferite de raportul fidel al ochilor și percepute fără intermediar de către spectator. Există uneori acte, bune ca să se petreacă în spatele scenei și care nu vor fi deloc reprezentate acolo; există
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
înlocuiască lipsa versurilor frumoase pe care nu le veți găsi într-o atât de mare cantitate ca în Cinna sau în Rodogune, pentru că principalul meu scop aici a fost să satisfac vederea prin strălucirea și diversitatea spectacolului, și nu să impresionez spiritul prin forța raționamentului, sau inima prin delicatețea pasiunilor." 4.1.2. Adevărat sau verosimil Dacă sunt cu toții unanimi în condamnarea miraculosului, divergențele apar între Corneille și docți începând cu momentul în care este vorba să se înțeleagă asupra noțiunii
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a stanțelor prefăcându-se a crede că personajul le-a compus în culise, înainte de a intra în scenă. Corneille subliniază absurditatea unei astfel de explicații. "Însă nu aș putea aproba ca un actor, scrie el în Examen la Andromeda, foarte impresionat de ceea ce i se întâmplă în tragedie, să aibă răbdarea de a forma stanțe, sau să aibă grijă să-i fie făcute de altul, și să le învețe pe de rost, pentru a-și exprima neplăcerea în fața spectatorilor. Acest sentiment
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
întâmplă în tragedie, să aibă răbdarea de a forma stanțe, sau să aibă grijă să-i fie făcute de altul, și să le învețe pe de rost, pentru a-și exprima neplăcerea în fața spectatorilor. Acest sentiment studiat nu i-ar impresiona mult, pentru că acest studiu ar marca un spirit liniștit, și un efort de memorie, mai degrabă decât un efort de pasiune. În afară că nu ar mai fi sentimentul simțit în prezent de persoana care ar vorbi, ci cel mult
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]