10,420 matches
-
alb- rozalii, sub lumina binefăcătoare a mărețului astru, dar și-mbogățit de aurul fructelor parfumate. Acuarelele m-au ajutat să transform asta într-o poveste de culori.Eu n-am făcut nimic. Copiii aplaudă din nou. Doamna profesoară de desen o mângâie pe frunte și- i spune: - Dacă iubești atât de mult lumea culorilor, caută să-i pătrunzi căt mai bine tainele. Poți deveni o adevărată pictoriță. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Pentru ce se pregăteau copiii? * De ce nu voia Marina să se
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
un timp, dar timpul trece repede și se va face bine. Ușa salonului se deschide. Cu părul nins de ani, cu privirea încărcată de toată blândețea pământului, intră bunica. Îi pune în brațe un castron plin cu cireșe și-l mângâie cum numai ea știe s-o facă. - Stii, dragul meu? Cireșul rodește în fiecare an. În fiecare an, în luna mai, se va găti cu cercei rubinii și te va aștepta cuminte să-i culegi roadele. Ai grijă însă! O
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
parodia cu umor plastic, tabloul parnasian și "tradiționalismul" în felul înțeles mai târziu de Mateiu I. Caragiale și chiar de I. Pillat: Cu antereu-n flori, pe scaun șeade, Cu briciu-i de mărgean Bărbierbașa În brîu-i roș lucește călimara; Îi mângâie bărbia costelivă; Obrajii-i dogorăsc, mai rău ca para, Îl ia-n răspăr, îl ia și din potrivă, Că-ntîi și-ntîi acuma el se rade! D-ai crede că-i curat un fiu de pașă. Ceardacul tot răsună! Coconeturi Și vutci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Maica Domnului să-mi vii înapoi tot așa! Și cât era de cuminte bătrânica, nu s-a mai putut stăpâni... a biruit-o plânsul. De multe ori a dat el să plece, și ea l-a ținut să-l mai mângâie încă..." etc.1 Ce departe suntem de toate personajele și întîmplările din Momente! Ce lume deosebită aici! Desigur, Caragiale nu idealizează pe țărani. Nu toți sunt buni, dar chiar când sunt răi sunt oameni adevărați. Dragomir din Năpasta e un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ț inut câteva zile ascunși să nu-i vadă unchiul. O pisică a reușit să ajungă la ei și i-a omorât pe amândoi. Am plâns. Tanti Mărioara m-a văzut plângând. I-am spus de ce plâng și m-a mângâiat și mi-a promis că va vorbi cu unchiu ca să mi se aducă alți pui de porumbel și că are să-l roage să facă și o cușcă. Așa a fost. Cușca era înaltă cam de patru metri, susținută de patru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fost tu mămica mea! Dacă unui crin frumos înflorit și frumos mirositor, îi stă bine într-un salon elegant, pe o masă artistic lucrată, într-un vas de cristal, și dacă soarele trecându-și razele sale mirifice prin fereastră îl mângâie tainic, el nu-i decât un crin asemeni fratelui său care n-a avut această favoare, care a crescut, a înflorit și a înmiresmat un loc părăsit pe care, alături de el mai cresc și bălării rău mirositoatre. Cu acest din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai grea soartă dintre toți frații mei. La vârsta la care a început să vorbească, într-o primăvară, în curte, fiind singur, a fost victima unui gânsac care se mândrea cu bobocii unei gâște, pe care băiatul a vrut săi mângâie. A fost lovit și cu ciocul, dar mai ales cu aripile, de a căzut la pământ. Gălăgia gânsacului furios a fost mai puternică decât alarma dată de băiat, dar până să fie scos de sub lovuri, băiatul a primit mai mult
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de mare încât aiuream. îi văd și acum pe mămica și pe tătica, lângă mine, la pat, seara, cu lampa aprinsă, înnebuniți că nu știau ce să mai facă pentru ca să-mi ia arsura, cum mă țineau de cap, cum mă mângâiau și mi cereau să mă liniștesc, cum îmi puneau comprese cu oțet pe frunte și pe piept. De la lampa care lumina odaia veneau către mine niște săgeți ca de foc ce mi se înfigeau în inimă. De la icoană, din colțul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-l jos, mă Marine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua?! Când s-a văzut scăpat, fuga speriat la prepeliță să-i spuie ce-a pățit. Ea l-a luat, l-a mângâiat și i-a spus: — Vezi ce va să zică să nu mă asculți? Când te-i face mare, o să faci cum ai vrea tu, dar acum, că ești mic, să nu ieși niciodată din vorba mea, că poți să pățești și
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
apă prin apropiere, nu sufereau de sete, că beau dimineața picături de rouă de pe firele de iarbă.” (Al. Brătescu Voinești, Puiul) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie două cuvinte cu înțeles asemănător pentru cuvintele: speriat, a mângâiat . 2. Transcrie două secvențe care descriu spațiul, respectiv timpul în care este plasată întâmplarea. 3. Explică înțelesul replicii mamei: “Când te-i face mare, o să faci cum ai vrea tu, dar acum, că ești mic, să nu ieși niciodată
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
dans feeric 1 , peștișori de diamant se înălțau și se scufundau în apele trandafirii. - Ah! exclamă Maria, plină de uimire, ăsta-i lacul pe care a vrut cândva să mi-l facă nașul Drosselmeier, și eu sunt fetița care va mângâia lebedele cele blânde. Spărgătorul-de-Nuci zâmbi batjocoritor, cum Maria nu-l mai văzuse niciodată, și spuse: - Unchiul nu va fi nicicând în stare să făurească ceva asemănător, mai curând dumneavoastră, dragă demoiselle 2 Stahlbaum, dar să nu ne batem capul pentru
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
înălțau, uimire. 5.Scrieți două enunțuri în care cuvântul cap să aibă alte înțelesuri decât în text, precizându-l între paranteze. 6.Precizați valoarea morfologică (parte de vorbire) și funcția sintactică (parte de propoziție) pentru cuvintele: douăsprezece, Lacul Trandafirilor, va mângâia, (nu)-l (mai văzuse), strălucitoare. 7. Alcătuiți un enunț după schema. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să continui fragmentul dat, prezentând Orașul Florilor, capitala în care a ajuns Maria însoțită de Spărgătorul-de-nuci. Nu uita
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
să nu nedreptățim pe nimeni. Când se vor încrucișa dragostea cu fapta, atunci înseamnă că Dumnezeu e cu noi. MORȚILOR NOȘTRI Ecoul luptei voastre din temnițe și munți, Plutind ca o mireasmă din cer până la noi, Ne-mbărbătează pieptul, ne mângâie pe frunți, Și dorurile sfinte le împlinesc prin voi. (Autorul) Sufletele lor au plecat la Cer, lăsând aici, pe pământ, trupurile lor, țărână sfântă. În inimile celor rămași, amintirea lor aduce o stare tulburătoare, de neliniște. Ei sunt prezenți, dar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ei licăresc nenumărate lumânări. Veghea lor împrăștie creștineasca rugă pentru cei morți, înmormântați fără mărturia sfântă de ceară și lăsați acolo în hrăpărețul pământ fără nici o rugă, fără să fi îngenunchiat cineva, fără ca vreo lacrimă să fi putut ajunge să mângâie țărâna sfântă. Plânsetele de departe ale familiilor și tuturor legionarilor n-au putut jelui marginea mormântului. Doi ani trebuiau să treacă pentru ca împlinirea creștinească să aducă ruga la căpătâiul Lor. Apar primele semne Mormântul are o lungime de 11 metri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
neîncrucișate, sau cu picioarele încrucișate îndreptate spre noi, toate constituind o manifestare non-verbală a interesului. Persoanele de sex opus care se simt atrase de noi își pot arăta interesul și în alte feluri, cum ar fi: pieptănându-se, aranjându-și hainele, mângâindu-și o parte a corpului sau vreun obiect, de pildă un pahar sau un scaun, ori lăsându-ne să le surprindem uitându-se la noi și apoi fixându-ne încă o vreme, înainte de a-și muta privirea în alta parte
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
altele și cunoștea și slovă, lucru de mirare între ciobani. De la el Nechifor(de la acel baci) deprinsese și unele vorbe adânci pe care le spunea cu înțeles la vreme potrivită” * “Nechifor sa arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului” * “ Își mângâia mustața groasă adusă a oală. La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprâncenele aplecate și la oată înfățișarea lui îndesată și spătoasă” * De alte personaje: * De către Vitoria * “Era un om cu harțag la chef. Mie mi-era drag
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dacă și moșia "Zăvoiul" din marginea orașului... Cațavencu: (zâmbind asemenea) Dă-mi voie, stimabile, un om politic trebuie, este dator, mai ales în împrejurări ca acele prin care trece patri noastră, împrejurări de natură a hotărî o mișcare generală, mișcare (mângâie și umflă cuvintele distilându-și tonul și accentul) ce, dacă vom lua în considerație, trecutul unui stat constituțional, mai ales un stat tânăr ca al nostru, de abia ieșit din... Tipătescu: (bătând impacient din călcâi și întrerupându-l) Ei! Să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
era scăpare, că te Îmbolnăveai și mureai. Ne-a luat comandantul și a zis că ne așteaptă puțul cu lanțuri pe unul din noi, și pe unul bacul... Pe parcurs Însă a fost prima dată când eu am Încercat să mângâi orgoliul unui nemernic și am Încercat să-i explic că nu suntem vinovați, că de frică am pus mâna pe cățea. Da’ el credea, cadrul, că noi ne-am revoltat... și trebuia să ne pedepsească. Și atunci i-am zis
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un Crăciun, În baraca unde eram cu colegii, am colindat și noi... Este drept că n-am colindat noi numai „O, ce veste”, că am colindat pe melodia lu’ „O, ce veste” și „A venit și-aici Crăciunul să ne mângâie surghiunul”, deci după versurile lui Radu Gyr, și „O, brad frumos”... Și ne-a chemat ajutorul de comandant: „Ce-ați colindat?”. Și era unu’, Mușat, un dobrogean, mai fără frică așa... „Ei, am colindat «O, ce veste»”... N-o spus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În timpul detenției? Deși nu se Întrevedea nimic atunci, am avut mereu speranța că se va schimba cândva ceva... Am trăit mereu cu această speranță și n-am căzut În disperare... cel puțin eu. Dar au fost mulți ca mine... Ne mângâiam așa cu speranța că totuși-totuși trebuie să să schimbe odată și-odată... Că asta ne-a ținut În viață... Să știți că era o atmosferă bună În rândul nostru, al deținuților politici. Nu existau litigii, bătăi, lucruri din acestea cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost supus, a-și exercita asupră-mi influența. Regret numai, din toată inima, că bunele mele intențiuni au fost nesocotite și primite cu atâta ingratitudine. Însă, precum soarta aceasta îmi este comună cu a tuturor muritorilor, voi ști să mă mângâi și să uit, încetul cu încetul, în mijlocul schimbului intelectual și întăritor al societății voastre, vechiul scop al silințelor mele, Carol“ 26 70 bucureștii de altădată 26. ROM., an. XV, 29 ianuarie 1871, p. 1. Scrisoarea era însoțită de un comentariu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și cu steaua în șase colțuri; acoperămînt vechi, pătat de ceară, murdar. Mișu era culcat pe covor, fără pernă, învelit pe față. Prin mantie i se profila pieptul bogat și prindeau contur coapsele. Lungită lîngă el, nevastă-sa, Ghizela, îi mîngîia brațul stîng, bolborosind, cu ochii închiși, versete din psalmi. Într-un monolog paralel, mama lui Mișu repeta, cu o voce bătrînă și amară: „Mișulică, dragul meu!... Cînd s-a mai pomenit ca un părinte să-și îngroape unicul fiu... N-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înalte, „ca-n timpul evacuării...” însă mătușa continuă să vorbească frumos atît despre flori, cît și despre cei ce le iubeau: îmi evocă, de pildă, gestul tandru al unei Cortușance, soție de magistrat, care, odată, i-a cerut voie să mîngîie o floare ce-o iubise în tinerețea ei și pe care n-o mai avea. Coborînd de pe gang, am trecut încet către cealaltă parte de ogradă. Am observat că fîntîna are ghizdelele năruite și că teiul de la poartă a rămas
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am lăsat anume să citească pentru a le afla părerile. Au citit cu aceiași bucurie și fără opinteli, cartea se lasă, fiind scrisă cu har și dragoste de autor, să fie citită de parcă ai citi o proză luminoasă, care te mângâie, nu te Înspăimântă. Am discutat apoi cu Gabi și i-am spus că mie Îmi face impresia că pământul, unit cu oamenii, cum emană aburi după ploaie, așa vorbește acuma despre viața celor care au trăit. Esta viață, colcăit de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
doar Îmbătaților de glorie iluzia că-s mai puternici și mai adevărați decât ea. Faci bine că dai zor „Cazabanilor”, mă gândesc la noblețea lui Jules, și-apoi un interviu, În Rom. literară cred, a lui Theodor Cazaban, m-a mângâiat sufletește că a spus-o clar că nu-i bine să aplici Îngustimea la judecarea oamenilor. Să nu te doară Încercarea de limitare a cărții tale, asta Însemnează că are valoare, că el, ori n-are ce i trebuie pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]