11,805 matches
-
grupuri palestiniene). Prin urmare, el nu poate îndeplini condiția fundamentală pentru a fi primit în NATO. Pe de altă parte, cunoscând influența în lume a evreilor și ingeniozitatea lor diplomația biblică premerge cu mult oricărei națiuni NATO -, nu m-ar mira să auzim că cele două părți au căzut de acord asupra unei formule care să împace exigențele NATO cu cerințele Israelului. Cum ar arăta o asemenea formulă, numai Iehova știe. Internă și externă Este vorba, evident, de politică. Mai exact
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
politice coboară limbajul spre trivial și agresiune. Nu este exclus ca până la urmă să intervină, totuși, și cei de la Bruxelles pentru a mai calma spiritele și pentru a reduce războiul nostru la dimensiunile unei lupte politice democratice. Nu m-ar mira, pentru că istoria noastră nu duce lipsă de asemenea exemple care nu ne fac cinste. Trebuiau să intervină, uneori, cei de la Istanbul pentru a-i împăca pe boierii noștri, aflați în luptă permanentă unii cu alții sau pe voievozi și boieri
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
antrenament pentru teroriști trimiși apoi în Europa și SUA. Înarmați până în dinți, extremiștii au ripostat violent, astfel încât, pînă luni după-amiază, se înregistraseră mai mult de 50 de morți, din care 27 de militari, și aproximativ 110 răniți. Unii s-au mirat de acest nou puseu de violență, dar cunoscătorii situației politice, ai relațiilor etnice și religioase și ai istoriei recente și mai puțin recente a Libanului se așteaptă mai de mult la așa ceva. Mai mult decât atât, există o mare probabilitate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
despre care se vorbește de ani de zile (Nabucco etc.), acestea au rămas, deocamdată, doar pe hârtie. Iar pentru țările mari din UE ca Germania, de pildă s-a văzut că întotdeauna cămașa este mai aproape decât haina. Acest fapt miră doar pe naivi, pentru că cei informați și realiști știu că dintotdeauna a fost așa. Problema reală este ce putem face noi într-o lume în care interesul național rămâne prioritar, chiar și în cele mai integrate organizații internaționale. Am spus
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
-o, și nu a negat, și nici nu s-a supărat. Știa el ce știa. În avion, la întoarcerea spre casă, am auzit la radio că s-a internat de urgență la spital din cauza unor afecțiuni cardiace. Nu m-am mirat, după ce văzusem cât efort a depus în cele trei zile, câți l-au înconjurat, l-au zăpăcit cu sute și mii de întrebări, l-au tras de mânecă să facă o poză cu el. În plus, trecuse de 70 de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în alte zone ale Balcanilor, cum ar fi Bosnia-Herțegovina. În mod firesc, se înfruntă câteva poziții. Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană ca entitate sprijină ideea independenței, spunând că numai separarea Kosovo de Serbia poate calma lucrurile. Acest fapt nu mă miră, dacă-mi aduc aminte că în 1999 Statele Unite ale Americii au bombardat Iugoslavia pe motivul că albanezii din Kosovo erau supuși unui genocid din partea sârbilor. Nu întâmplător bulevardul principal din Pristina capitala provinciei poartă numele lui Bill Clinton, care are
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de unde democrație în Rusia? Ce șanse pot avea cei din opoziție la alegerile legislative de duminică? După părerea mea, niciuna. Chiar dacă alegerile ar fi libere, tot partidul lui Putin ar câștiga, așa cum am văzut și în Belarus. De aceea mă miră reacția autorităților, care au arestat câteva sute de opozanți, în frunte cu Gari Kasparov și Boris Nemțov, la demonstrațiile anti-Putin de la Moscova și Sankt-Petersburg. Probabil că a intrat în funcțiune vechiul reflex al rușilor de a suprima pe oricine se
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
află la o aruncătură de băț de Venezuela. De aceea, eu mă gândesc că înfrângerea lui Chavez, la limită e drept, se datorează mai mult acestei intenții anacronice decât poftelor lui dictatoriale care, în America Latină așa cum spuneam nu prea mai miră pe nimeni. Lecția pe care Venezuela o dă lumii are două capitole. Întâi, niciun popor nu acceptă un experiment social-politic eșuat în alte părți ale lumii și care a adus atâtea pierderi umane și materiale popoarelor care au fost obligate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Nu numai că un asemenea fapt este frecvent, dar, deseori, s-a mers mult mai departe, fiii detronându-și sau chiar ucigându-și tații. Paricidul a fost un fenomen destul de frecvent în istorie. Și atunci, de ce ar trebui să ne mire și să ne atragă atenția acest gest, pașnic în fond, al fiului lui Ben Laden? Ne miră din cel puțin două motive. 1. Cine cunoaște cât de cât cultura musulmană, educația cu profunde rădăcini religioase pe care o primesc copiii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
detronându-și sau chiar ucigându-și tații. Paricidul a fost un fenomen destul de frecvent în istorie. Și atunci, de ce ar trebui să ne mire și să ne atragă atenția acest gest, pașnic în fond, al fiului lui Ben Laden? Ne miră din cel puțin două motive. 1. Cine cunoaște cât de cât cultura musulmană, educația cu profunde rădăcini religioase pe care o primesc copiii musulmanilor, cultul sângelui și al familiei adânc înrădăcinat în tradițiile lor seculare nu poate să nu fie
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
au apărut două curente: unul proatlantist și prooccidental, european și altul prorus și pro CSI. Curentul prorus este reprezentat de foștii beneficiari ai sistemului sovietic, nostalgici rusofoni, dar și de o parte a tineretului fapt care nu trebuie să ne mire, întrucât NATO, acolo, înseamnă Turcia, iar ura dintre armeni și turci este similară cu cea dintre evrei și palestinieni. Celălalt curent este reprezentat, firesc, de noii întreprinzători, de cei care fac afaceri cu Occidentul, precum și de mulți armeni din diasporă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
politică de securitate comună a UE, iar aceasta înseamnă, de fapt, o acțiune externă unitară. Timpul nu este de partea statelor suverane, cel puțin în Europa. Încet, încet uneori chiar mai repede suveranitatea statelor UE scade, și nu m-ar mira ca, într-un viitor oarecare, să apară și ambasadele UE. 22 mai 2008 UE și rromii În toamna anului trecut a intervenit cunoscuta criză româno-italiană, la originea căreia au stat unele fapte reprobabile săvârșite de membri ai imigrației române, în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
punem în situația sârbilor. În cursul multor ani, o singură țară i-a ajutat, fără a le cere ceva nici nu prea avea ce și aceeași țară le-a rămas alături în momentele grele. Și atunci, cum să ne mai mirăm că sârbii le sunt atât de atașați rușilor? Să ne amintim că, până pe la 1830, respectiv până la Regulamentul Organic, chiar și o mare parte a românilor vedeau în Rusia singura putere capabilă să ne scape de turci. De ce să ne
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
că sârbii le sunt atât de atașați rușilor? Să ne amintim că, până pe la 1830, respectiv până la Regulamentul Organic, chiar și o mare parte a românilor vedeau în Rusia singura putere capabilă să ne scape de turci. De ce să ne mirăm că și Radovan Karadjici apelează la ajutorul Rusiei? Este adevărat, pe de altă parte, că Rusia nu face nimic gratuit. A contestat vehement independența Kosovo gândindu-se că aceasta ar putea crea un precedent periculos pentru fel de fel de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și platoul contintental. Ca om care a lucrat în diplomație nu exclud, însă, total, posibilitatea ca Iușcenko să fi scăpat o vorbă cum că ar lăsa-o mai moale cu procesul dacă Băsescu l-ar susține la NATO. Chiar mă miram de ce Băsescu și la Summit-ul de la București, și cu alte ocazii sprijină deschis și foarte insistent dorința lui Iușcenko de intrare a Ucrainei în NATO. Dar poate că mă înșel! Om sunt și eu, nu? România în fața provocărilor În
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
este limpede că telegramele ar fi fost exact aceleași, fiind schimbat doar destinatarul... Și acum pun întrebarea: oare victoria lui Obama chiar ar trebui să ne facă fericiți pe noi, românii? S-ar putea ca răspunsul meu sincer să-i mire sau, cum spuneam la început, chiar să-i supere pe unii. Acest răspuns este că noi, românii, nu avem niciun motiv să fim fericiți pentru victoria lui Obama. Dacă aș mai fi, azi, în serviciul diplomatic, recunosc că m-aș
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dar cere, în schimb, mână liberă în Ucraina, Moldova, Caucaz și Asia Centrală. N-am auzit, din partea lui Obama, un refuz clar la această pretenție rusească. De aceea vorbeam mai înainte despre restabilirea zonelor de influență. Și nici nu m-ar mira acest lucru. Dintotdeauna, marile puteri au văzut lumea și tot ce presupune acest concept altfel decât țările mici. Îmi amintesc de hârtiuța dată de Churchill lui Stalin cu procentele de împărțire a Europei de Est între Anglia și Uniunea Sovietică
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
poetica perpetua, stare care i-a dat posibilitatea unei ușoare exprimări. Alexsandru Malin Tăcu intra astfel În categoria tinerilor poeți sacrificați de istorie, de istoria unor mâini murdare, istorie care a Îngăduit nedreptăți de tot felul, răzbunându-se pe te miri ce, dar mai ales pe talent, pe ceea ce ar fi putut fi spirit curat. Literatura noastră e plină de astfel de cazuri, poate mai mult decât oricare altă literatura. Scriitorii, de orice vârstă, cei care nu pășeau În ritm cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Oare ce aș putea spune deosebit despre tine, Malin? Lumină noastră cea de toate zilele. Ai fost că o legendă. Că un basm modern. Uneori, Încercam să te compun din lumina, din aer. Îți auzeam vocea În urechi și mă miram că nu ești alături de mine...Malin! De ce nu vii la ore? De ce nu apari? Asta-i un act de indisciplina! Te strigă profesorii la catalog și tu nu spui ,,prezent”. Tu știi că te poate exmatricula? Tu știi că dacă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
una căutată sau elaborată - ea vine dintr-o stare poetica perpetua. (...) Alexandru Malin Tăcu intra astfel În categoria tinerilor poeți sacrificați de istorie, de istoria unor mâini murdare, istorie care a Îngăduit nedreptăți de tot felul, răzbunându-se pe te miri ce, dar mai ales pe talent, pe ceea ce ar fi putut fi spirit curat. [...] Trebuie să menționez aici că tatăl lui Sandu Malin Tăcu, el Însuși poet, a fost deținut politic Între 1951-1958, la Jilava, Aiud, Gherla, ceea ce n-ar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
că ,,la 14-15 ani, Alexandru Malin Tăcu era deja un poet format, un autor cu un univers liric propriu, cu un ton care-i aparține În totalitate, cu o neașteptat - pentru unii! - de matură tehnică poetica. Acest lucru nu mă miră - daca poetul este, adevărat și puternic, deprinderea «tehniciiă nu e o chestiune de varsta sau de exercițiu. Talentul, putin greu comparabil, al lui Alexandru Malin ține cumva de miracol, nu de explicații «raționaleă. Deja la 15 ani tânărul cu nume
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
au vrut ei. CNSAS s-a scuzat motivând că doar atât a primit de la SRI... Eu am avut patru dosare de urmărire. Or, de la CNSAS am primit doar un dosar, care numără mai puțin de 60 de pagini. Mă și miră faptul că printre documentele pe care le-am obținut apar și trei documente care arată foarte clar implicarea În represiune a UM 0544. Cred că acum Își musca mâinile că le-au scăpat acele documente. Explicația cred că vine din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
masa grea, cu margini sculptate, un minimagnetofon luat de ofițer În mână de Îndată ce Începură discuția. Ziceam că vrem să ne ajuți, mai ales că ne ești cumva și dator, deschise el interogatoriul, deghizat Într-o simplă conversație tovărășeasca. Dator ? se miră Costin. Ei, da! Moartea chimistului se putea cumva agață de flagrant-delictul acela de adulter, care a stârnit senzații erotice printre cei care au ascultat bandă. Și dacă te-ai ales doar cu o despărțire preventivă de partenera, am și eu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nu pot să fac. Și eu în general mă arunc, dacă mi se cere ceva, fac, nu stau să mă gândesc că o fi greu, n-o fi greu, deci n-am simțit nici o dificultate în nici un moment. Lumea se miră, uite ce fac actorii, se târăsc sub scenă, se cațără... Nu, nu, și mai ales fizic. Dificultatea a fost pentru mine adâncimea personajului, cumva. De fapt, nu dificultate, mai degrabă o provocare interesantă care mi-a plăcut cel mai tare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
mi dați sau nu crezare, mi-e totuna. Ceea ce trebuie se va-ntâmpla, iar tu, cuprins de milă, vei fi martor c-am profețit fără greșeală adevărul. Corifeul recunoaște că străina a ghicit corect întâmplările cumplite din trecutul Atrizilor : Mă mir cum tu, fiind crescută dincolo de mare, și străină, te întâlnești mereu cu adevărul ; parcă l-ai fi văzut cu ochii. Deși admite că sunt prea de crezut oracolele ei, este derutat de cele spuse despre viitorul însângerat al casei regale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]