11,487 matches
-
aproximativ jumătate din cantitatea de grîu și 40% din aceea de porumb fiind exportată. Porumbul a devenit baza regimului alimentar al țăranului, ceea ce a dus la scăderea nivelului general al sănătății. În Serbia și Bulgaria exista practic o situație inversă. Moșiile de peste 100 de hectare constituiau 5% din suprafața arabilă totală. O fermă de aproape 5 acri era considerată drept minimul necesar întreținerii unei familii; 70% din gospodării dețineau cel puțin suprafața aceasta. Cu toată această divizare uniformă a pămîntului, sărăcia
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avînd o conducere alcătuită din politicieni și intelectuali burghezi, încercau, cel puțin teoretic, să vorbească în numele țăranilor. Pe tot cuprinsul Balcanilor, nici chiar țăranii înșiși nu puteau oferi decît o singură soluție problemelor lor: mai mult pămînt. Acolo unde existau moșii mari și pămînturi întinse aparținînd statului, ei reclamau împărțirea acestora. Idealul era înființarea peste tot a micilor ferme individuale de familie. Chestiunile legate de cifrele reflectînd creșterea populației, de metodele primitive de cultivare și de lipsa piețelor corespunzătoare, chiar dacă producția
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cumpere proprietăți rurale. Datorită acestor restricții, ei aveau tendința de a se stabili în marile orașe, mai ales la București și Iași, unde se ocupau de negustorie și de mici meșteșuguri. În mediul rural puteau fi întîlniți ca arendași pe moșiile întinse, ca hangii, vînzînd în special băuturi alcoolice, și cămătari ocupații care îi puneau în conflict cu populația satelor. Prevederile Tratatului de la Berlin, care contraveneau celor ale Constituției, necesitau o hotărîre specială a Camerei. Cea mai mare parte a liderilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Liderii cretani și majoritatea populației doreau bineînțeles să se unească cu statul grec. Insula prezenta unele condiții asemănătoare celor din Bosnia. După cucerirea otomană, aproape o cincime din locuitori trecuseră la islamism; ulterior, acești oameni au intrat în posesia marile moșii, ocupînd și cele mai bune posturi din administrația locală. Repetatele răscoale care au izbucnit pe durata secolului aveau puternice conotații sociale, dar și naționale. Principalele nemulțumiri ale rebelilor erau îndreptate împotriva proprietarilor funciari și a administratorilor musulmani, care puteau fi
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
erau de origine slavă. Croații ocupau aproximativ jumătate din posturi, dar erau și mulți cehi, polonezi și sloveni. Motivele de bază ale răscoalei din 1875 fuseseră sistemul deficitar al deținerii pămîntului și nemulțumirea țăranilor, numiți kmeți, care munceau pe marile moșii. Autoritățile habsburgice au făcut puțin pentru remedierea acestei situații. Agalele și beii musulmani proprietari de pămînturi, care erau în mare parte sîrbo-croați ca limbă și naționalitate, constituiau elementul politic dominant în provincie. Autoritățile austriece au menținut regulamentul otoman privind proprietatea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
limitări impuse activității politice a românilor din Transilvania era, ca și mai înainte, structura socială a populației, marea majoritate a ei fiind alcătuită din țărani. În ciuda faptului că mulți aveau propriile lor gospodării, un mare număr dintre ei trudeau pe moșiile marilor proprietari funciari unguri. Exista deci un dublu antagonism: cel social și cel național. După cum am văzut, țăranii nu au jucat un rol politic important în nici o parte a ținuturilor care constituie tema acestui studiu. După datele recensămîntului din 1910
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai puternic stat din Balcani și, dată fiind situația din acel moment, era de așteptat ca el să acționeze ca un fel de surogat al Rusiei. Macedonia nu era o zonă productivă din punct de vedere economic. Proprietarii numeroaselor ei moșii din sistemul chitlîkurilor, de obicei musulmani, locuiau în mare parte la Constantinopol sau Salonic, lăsînd administrarea pămînturilor lor pe mîna vechililor, obicei care a dus la apariția abuzurilor întîlnite și în alte părți. Țăranii își lucrau loturile în mare parte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în cele din urmă o administrație specială. Probleme și mai serioase puneau revoltele, a căror cauză erau condițiile economice grele. Într-adevăr, țăranul albanez avea multe lucruri de care să se plîngă. Jumătate din pămîntul arabil făcea parte din marile moșii. Pe lîngă aceasta, majoritatea țăranilor erau musulmani credincioși, profund atașați credinței și liderilor lor religioși. Ei erau deci receptivi la propaganda otomană care ataca noul regim, considerîndu-l drept o unealtă a beilor și a puterilor creștine. Guvernul va fi confruntat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
problemele importante, cea a reformei agrare, a fost rezolvată. În Serbia și Muntenegru nu a fost întreprinsă nici o acțiune, deoarece pămînturile de aici erau deja ocupate de gospodăriile țărănești. Atenția principală era acordată fostelor teritorii habsburgice și otomane. Aici predominau încă marile moșii, deținute în special de musulmani, germani sau unguri. În februarie 1919, o lege fundamentală a instituit principiul abolirii obligațiilor țăranilor, al exproprierii moșiilor mari și al despăgubirii proprietarilor funciari. În general, obiectivul era asigurarea că pămîntul aparține celor care îl
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ocupate de gospodăriile țărănești. Atenția principală era acordată fostelor teritorii habsburgice și otomane. Aici predominau încă marile moșii, deținute în special de musulmani, germani sau unguri. În februarie 1919, o lege fundamentală a instituit principiul abolirii obligațiilor țăranilor, al exproprierii moșiilor mari și al despăgubirii proprietarilor funciari. În general, obiectivul era asigurarea că pămîntul aparține celor care îl cultivau. A fost nevoie de mult timp pentru introducerea reformei agrare; unele măsuri nu fuseseră aplicate în întregime nici măcar în preajma celui de-al
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reușit să beneficieze de o atenție specială în această privință în schimbul sprijinului politic de care guvernul avea nevoie. Reforma agrară fusese promisă în ținuturile habsburgice încă înainte de unificare. În noiembrie 1918, Consiliul Național de la Zagreb s-a declarat în favoarea exproprierii moșiilor prin acordarea de despăgubiri. Această acțiune a fost facilitată de faptul că o mare parte a pămînturilor respective se aflau în posesia proprietarilor de origine germană sau maghiară; deposedarea "străinilor" nu a fost deloc greu de realizat. În cele din
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
alte părți ale Rusiei, acestea nu rezolvaseră problemele fundamentale din agricultură. Întrucît situația era în mare măsură aceeași și în Regat, România independentă nu prezenta o atracție prea mare pentru majoritatea țărănească. Principala revendicare a tuturor țăranilor era desființarea marilor moșii și împărțirea pămînturilor acestora. Basarabia era deci o zonă înapoiată și săracă; ea nu poseda tipul de conducere românească religioasă și intelectuală pe care am întîlnit-o în Transilvania. Din cauza acestor condiții, revoluțiile ruse din martie și noiembrie 1917 aveau toate
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în politica românească, a dispărut după război de pe scena politică. El fusese compromis de faptul că susținuse alierea cu Germania. Pe lîngă aceasta, din rîndurile lui făcuseră parte mulți mari proprietari funciari, clasă a cărei influență a scăzut odată cu împărțirea moșiilor. Ca și în Iugoslavia, anii care au urmat imediat după război au fost martorii reluării mișcărilor muncitorești și ai înființării Partidului Comunist. Acesta se bucura de puțin succes în rîndul muncitorilor și practic de nici un sprijin din partea țăranilor. Mai mult
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acri era format din pășuni și păduri aflate în stăpînirea obștilor.11 Suprafața de pămînt expropriat și plățile făcute erau diferite în diversele părți ale țării. În general, măsurile au fost mai radicale în Basarabia și Transilvania, unde multe dintre moșiile întinse aparținuseră unor proprietari de altă origine. Compensațiile se făceau pe baze diferite, iar sumele plătite de țărani erau eșalonate pe o perioadă de douăzeci de ani. Reforma pămîntului a satisfăcut principala cerere a țăranilor, care formau o majoritate de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pămîntului a satisfăcut principala cerere a țăranilor, care formau o majoritate de 72,3 % din populația țării. După luarea acestor măsuri, guvernul nu a mai făcut mare lucru în interesul acestui important grup social. Producția agricolă era cam aceeași, din cauză că moșiile fuseseră întotdeauna cultivate pe bază individuală de arendașii țărani. Continuau să fie folosite vechile metode de cultivare; fîșiile de pămînt dispersate nu erau consolidate. Familiile de țărani nu aveau mijloacele financiare sau cunoștințele necesare introducerii metodelor agricole moderne. Pe lîngă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a plasat cît mai mulți refugiați în zonele rurale, în special în Macedonia și Tracia. Ca urmare a acestei politici, echilibrul populației din aceste zone s-a schimbat în favoarea grecilor. Noii coloniști au primit unele loturi rezultate din împărțirea marilor moșii, parte a programului de reformă agrară adoptat după primul război mondial. Fostele proprietăți ale bulgarilor și turcilor au fost și ele folosite. Au fost depuse eforturi pentru extinderea culturilor de tutun, un produs important cerut la export. Pe lîngă cei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Zog promisese reforme, el a adoptat într-adevăr unele măsuri în direcția aceasta. Noile coduri civile, penale și comerciale bazate pe modele occidentale au înlocuit legile otomane. Nu a existat însă nici o reformă agrară sau vreo mișcare în direcția împărțirii moșiilor și nu a fost depus nici un efort în vederea asigurării unui sistem de învățămînt corespunzător. Regele se bizuia pe sprijinul marilor moșieri, pe căpeteniile clanurilor și pe conducerea politică tradițională; acești oameni nu doreau ca autoritatea lor locală să fie știrbită
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pus pe folosirea în condiții mai bune a proprietății pe care o avea, adică pe introducerea metodelor de cultivare intensivă, ci pe mărirea posesiunilor personale. În anii '30, această luptă devenise aproape disperată. Odată cu împărțirea celei mai mari părți a moșiilor întinse în urma reformelor în perioada interbelică și cu creșterea populației rurale, exista tot mai puțin pămînt pentru tot mai mulți oameni. Pentru majoritatea locuitorilor din Balcani, nu națiunea sau comunitatea, ci familia impunea cea mai puternică loialitate și devotament. În
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pus tot pe construirea de mari complexe industriale. Colectivizarea a avut însă un ritm mai lent decît în Bulgaria. Pus în fața unei rezistențe violente din partea țăranilor, guvernul și-a pus în practică politica treptat. Au fost mai întîi confiscate marile moșii, iar proprietarii lor expropriați. Pămîntul nu a fost împărțit între țărani, fiind în schimb organizat în ferme de stat și gospodării colective. În iarna 1949-1950 a fost aplicată o politică de colectivizare forțată, care nu a dat rezultate inițial. Dat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pentru alișverișul său, sau cu vreo altă trebuință a neguțitoriei sale și nu va putea să lucreze la vreme, să fie datoriu a plăti altui om să lucreze în locul lui întru acea vreme, sau precum se va învoi cu stăpînul moșiei”. În felul acesta, boierul își rezolva și nevoile de proprietar și pe cele de negustor de cereale. Țăranul era, deci, obligat în cazul deplasării pe timpul lucrărilor agricole să plătească un înlocuitor. Aceasta se întâmpla mai totdeauna când era vorba de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mari piedici. Boierimea continua să rămână refractară la apelurile pe care le făcea Paul Kiselev și refuza orice contribuții la efortul obștesc. Schimbările de direcție ale drumurilor moldovenești - conform planurilor făcute de inginerii ruși - trebuiau să fie acceptate de către proprietarii moșiilor pe care ele treceau. Îndreptarea drumului Bordei s-a aprobat numai după ce s-a constatat că „nu poate aduce vreo supărare proprietarilor de moșii”. Adeseori însă consimțământul marilor proprietari se căpăta numai după foarte multe intervenții. O piedică în desfășurarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
direcție ale drumurilor moldovenești - conform planurilor făcute de inginerii ruși - trebuiau să fie acceptate de către proprietarii moșiilor pe care ele treceau. Îndreptarea drumului Bordei s-a aprobat numai după ce s-a constatat că „nu poate aduce vreo supărare proprietarilor de moșii”. Adeseori însă consimțământul marilor proprietari se căpăta numai după foarte multe intervenții. O piedică în desfășurarea lucrărilor a constituit-o refuzul boierilor de a da lemnul necesar pentru construcțiile de poduri, din pădurile lor, fără plată. Din această cauză s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-au desființat podurile de pe traseele secundare, iar materialele au fost utilizate pentru construcții de poduri pe căile principale. Isprăvnicia ținutului Suceava comunica, la 1 mai 1828, că nu poate întreprinde nimic din ceea ce i s-a cerut pentru că proprietarii moșiilor „nici cu un chip nu vroesc a le da lemne trebuitoare fără plată”. Divanul Împlinitor a fost nevoit să constate că opoziția boierilor s-a generalizat în „întreaga țară” și să emită o circulară către toate ținuturile, prin care obliga
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sînt gospod, iar malul boeresc”. Abuzurile însă erau așa de numeroase încât, în practică, este foarte greu de făcut o distincție între regulă și excepție. De cele mai multe ori, boierul dispunea de suficiente mijloace ca să închidă un drum care trecea pe moșia sa, atunci când interesele îi dictau luarea unei astfel de măsuri, deși drumurile „mari” erau socotite, de asemenea, ,,gospod”. Așa, bunăoară, în martie 1818, un boier a oprit trecerea chiar „pe drumul mare din dreptul moșiei sale”. În legătură cu dreptul de proprietate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un drum care trecea pe moșia sa, atunci când interesele îi dictau luarea unei astfel de măsuri, deși drumurile „mari” erau socotite, de asemenea, ,,gospod”. Așa, bunăoară, în martie 1818, un boier a oprit trecerea chiar „pe drumul mare din dreptul moșiei sale”. În legătură cu dreptul de proprietate feudală trebuie pus și dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]