12,372 matches
-
fost publicată cartea lui Pattee, A History of American Literature, politici literare exclusiviste puteau fi descoperite în discuțiile sale despre naturalism și despre eseu. Aceste discuții sunt importante deoarece au apărut ca principala consecință a primei perioade a jurnalismului literar narativ modern din America. Acestea pun în evidență o perspectivă critică a ceea ce a urmat, adică ceea ce în opinia lui Pattee apare ca nimic (prefață xii-xiii). Adepții protestatari ai jurnalismului literar narativ, cum ar fi Lincoln Steffens și Hutchins Hapgood, nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ca principala consecință a primei perioade a jurnalismului literar narativ modern din America. Acestea pun în evidență o perspectivă critică a ceea ce a urmat, adică ceea ce în opinia lui Pattee apare ca nimic (prefață xii-xiii). Adepții protestatari ai jurnalismului literar narativ, cum ar fi Lincoln Steffens și Hutchins Hapgood, nu sunt menționați în importanta istorie a lui Pattee. Ceea ce se discută despre jurnalism are legătură cu naturalismul literar și cu unii scriitori care au acceptat, în mare măsură, dacă nu chiar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Steffens și Hutchins Hapgood, nu sunt menționați în importanta istorie a lui Pattee. Ceea ce se discută despre jurnalism are legătură cu naturalismul literar și cu unii scriitori care au acceptat, în mare măsură, dacă nu chiar au practicat, jurnalismul literar narativ, sau cu acei jurnaliști ce puteau fi considerați jurnaliști literari în mod legitim, jurnaliști care au aparținut anilor '90 ai secolului al XIX-lea și climatului critic din acele timpuri, moment în care forma a prins contur. În ceea ce privește combinarea naturalismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care Longstreet și-a cerut scuze pentru tolerarea vulgarului și profanului. În condescența critică a lui Longstreet poate fi observată reducerea naturalismului literar - iar cei precum Crane, Norris, Garland și Davis au fost, într-un fel sau altul, jurnaliști literari narativi - ca Alții, deoarece au îndrăznit "să se amestece cu Oamenii". Este o atitudine elitistă care transformă "Oamenii" în sălbaticii Ceilalți. Alungarea lui Crane, în special, privită ca un fenomen trecător, a amuzat cu siguranță pe cei care au aplicat pentru
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Pattee ignoră cele mai recente schițe a lui Hearn din zona Cincinnati în anii '70 ai secolului al XIX-lea, deși probabil că ar fi trebuit să aparțină curentului principal numit, două decenii mai târziu în presa new-yorkeză, jurnalism literar narativ. În pofida laudelor la adresa lui Hearn, care a folosit subiectivitatea la un nivel mult mai ridicat decât James Agee, Joan Didion și Norman Mailer, Pattee tinde spre o formă mai veche a eseului atunci când spune: Niciodată nu a mai existat vreo dorință
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
așa cum a existat acum, cu prețul stilului literar" (416). În "stilul literar" poate fi observat un limbaj codat pentru o retorică privilegiată. Drept urmare, deși multe dintre comentariile lui Pattee confirmă, în mod indirect, metodele și semnificațiile evocate de jurnalismul literar narativ, poziția critică nu poate concepe jurnalismul și litaratura ca având un sens comun. În prima decadă a secolului al XX-lea, au mai fost și alte semne care arătau opoziția față de jurnalismul literar narativ, deși a existat un spirit critic
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și semnificațiile evocate de jurnalismul literar narativ, poziția critică nu poate concepe jurnalismul și litaratura ca având un sens comun. În prima decadă a secolului al XX-lea, au mai fost și alte semne care arătau opoziția față de jurnalismul literar narativ, deși a existat un spirit critic în acele timpuri ce a dat naștere posibilităților formei. Opoziția a fost enunțată în mod direct în comentariile făcute de Julian Hawthorne despre "jurnalismul ca distrugător al literaturii" în articolul cu același nume scris
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnaliștii în modernismul jurnalistic. Academia a luat în serios ipotezele acestor speranțe, iar rezultatul a fost autoritatea supremă critică a Noului Criticism și a conceptului de "obiectivitate" și jurnalism ca "știință". Pentru orice tip de discurs, de exemplu jurnalismul literar narativ, care se leagă de subiectivitatea individuală și a cărui perspectivă denotă un punct de vedere critic închis, și nu unul nedeterminat, consecințele ar putea să nu fie "promițătoare". Anul 1915 a fost de asemenea unul fundamental, deoarece T. S. Elliot
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
formă de artă transcendentă, ar putea fi o modalitate bună de a descoperi motivul pentru care Hemingway, modernistul estetic, pe de o parte, și pe de altă parte, jurnalistul literar, decide, în spiritul modernistului estetic, să înlocuiască titlul jurnalismului literar narativ realizat pentru The New Republic și inclus în colecția sa de nuvele, din Italia, 1927 în Ce îți spune țara?. Cu excepția titlului care s-a schimbat, textele sunt identice. Totuși, printr-o îndemânare a mâinii, jurnalismul său literar a ajuns
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care pot suferi totodată transformări în cadrul acestei mari categorii a non-ficțiunii, ar presupune un studiu intens și detaliat, mult mai amplu decât o simplă investigație" (vi). Bakhtin spune că versiunea "romanului" propusă de el, sau mai bine zis versiunea non-ficțiunii narative, evoluează treptat și neîntrerupt datorită legăturii pe care o are cu "prezentul deschis" (40). Cu alte cuvinte, jurnalismul literar narativ nu poate fi adus la un sfârșit critic, sub forma unui anumit tip. Pentru a ajunge la un astfel de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
amplu decât o simplă investigație" (vi). Bakhtin spune că versiunea "romanului" propusă de el, sau mai bine zis versiunea non-ficțiunii narative, evoluează treptat și neîntrerupt datorită legăturii pe care o are cu "prezentul deschis" (40). Cu alte cuvinte, jurnalismul literar narativ nu poate fi adus la un sfârșit critic, sub forma unui anumit tip. Pentru a ajunge la un astfel de rezultat, ar trebuie schițată foarte precis identitatea acestui tip, pentru a se stabili o precizie critică. Cu toate acestea, natura
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cel mai larg, este America" (96), imitând astfel poziția lui Alfred Kazin din On Native Grounds, unul dintre puținii adepți ai formei, ce s-a manifestat cu un secol înainte (485). În aceste condiții, sub autoritatea Noului Criticism, jurnalismul literar narativ a fost exclus ca formă literară, deoarece insista asupra responsabilității pe care o are pentru lumea fenomenologică - oricât de problematică ar apărea această responsabilitate ca problemă epistemologică. Nitze, președintele MLA, avea dreptate când spunea că nu există nici un principiu integrator
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
consemna relația unei persoane cu lumea nedefinită. Singurul motiv pentru care lumea este nedefinită este neputiința subiectivității de a ajunge la stadiul de omnisciență, care este aspectul primordial, sau cel puțin unul dintre cele mai importante aspecte, pentru jurnalismul literar narativ. Trebuie precizat încă o dată că, în funcție de gradul de reflexivitate în producerea declarației, jurnalismul literar narativ reprezintă o tentativă de a îmbina caracterul subiectiv cu ceea ce în mod obișnuit a fost caracterul obiectiv. Acest lucru nu poate duce decât la o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
neputiința subiectivității de a ajunge la stadiul de omnisciență, care este aspectul primordial, sau cel puțin unul dintre cele mai importante aspecte, pentru jurnalismul literar narativ. Trebuie precizat încă o dată că, în funcție de gradul de reflexivitate în producerea declarației, jurnalismul literar narativ reprezintă o tentativă de a îmbina caracterul subiectiv cu ceea ce în mod obișnuit a fost caracterul obiectiv. Acest lucru nu poate duce decât la o confirmare a subiectivității, a cărei limite trebuie să reflecte incertitudinea - toate acestea fiind exprimate prin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
gusturilor și dorințelor unei persoane, ca și cum acestea ar fi esențiale pentru înțelegerea lumii" (154-155). Lippman își va relua poziția în privința reportajului obiectiv și în 1931. Sincronizarea este foarte importantă deoarece, la acest nivel, apare un curent absolut nou - jurnalismul literar narativ progresist, numit de William Stott documentar "instrumental" (238), care vine ca un răspuns la Marea Depresiune, și ca un element contribuator la declanșarea acțiunii sociale. Mai mult decât atât, curentul a apărut ca răspuns la principalul "neajuns" (așa cum îl numește
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Casey și Schramm în Washington. Chilton Bush, de asemenea din Wisconsin, a predat la Stanford și l-a adus și pe Schramm alături de el, în cele din urmă. Cum a reușit acest grup restrâns să influențeze includerea studiului jurnalismului literar narativ printre cele mai respectabile programe de comunicare de masă din țară? La fel ca și în cazul moderniștilor literari, dovezile sunt exemplare. Într-adevăr, ar fi nedrept să afirmăm că au existat anumite încercări intenționate de a exclude studiul jurnalismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cele mai respectabile programe de comunicare de masă din țară? La fel ca și în cazul moderniștilor literari, dovezile sunt exemplare. Într-adevăr, ar fi nedrept să afirmăm că au existat anumite încercări intenționate de a exclude studiul jurnalismului literar narativ din studiile comunicării de masă. Cu toate acestea, ar trebui menționat faptul că Schramm și-a exprimat antipatia față de studiul literar după ce s-a întors de la Iowa la Washington. Având în vedere că a lucrat alături de Alfred North Whitehead la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
științei a fost exclusivă în mod necesar, chiar în mod neintenționat, având în vedere că, prin definiție, știința încearcă să separe subiectul, pentru a-l trata ca o entitate străină, adică ca opusul unei modalități ce justifică ceea ce jurnalismul literar narativ încearcă să facă. Însă jurnalismul literar narativ este diferit, deoarece reușește să stea departe de sfârșitul critic. Știința a căutat prin metode istorice acest sfârșit, după cum poate fi observat în apelul la "generalități legitime" a lui Berger și Chaffee, apel
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
chiar în mod neintenționat, având în vedere că, prin definiție, știința încearcă să separe subiectul, pentru a-l trata ca o entitate străină, adică ca opusul unei modalități ce justifică ceea ce jurnalismul literar narativ încearcă să facă. Însă jurnalismul literar narativ este diferit, deoarece reușește să stea departe de sfârșitul critic. Știința a căutat prin metode istorice acest sfârșit, după cum poate fi observat în apelul la "generalități legitime" a lui Berger și Chaffee, apel care va determina "pe temeiuri legale" principalele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în cadrul acestui sfârșit critic. Literatura și critica acesteia reprezintă o negociere continuă cu înțeles aproximativ. Mai mult decât atât, astfel de politici exclusiviste se regăsesc și în istoriografia jurnalismului convențional. Când istoricul Paul Many a sugerat măsurarea istoriei jurnalismului literar narativ în funcție de istoriografia jurnalismului convențional, el a încercat să dea acesteia o formă asemănătoare cu cea istorică (561). Așadar, Many ignoră întru totul perioada activă a jurnalismului literar narativ dintre anii '30 și începutul anilor '40, numind intervalul de timp cuprins
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalismului convențional. Când istoricul Paul Many a sugerat măsurarea istoriei jurnalismului literar narativ în funcție de istoriografia jurnalismului convențional, el a încercat să dea acesteia o formă asemănătoare cu cea istorică (561). Așadar, Many ignoră întru totul perioada activă a jurnalismului literar narativ dintre anii '30 și începutul anilor '40, numind intervalul de timp cuprins între anii 1915 și 1960 perioada "modernă". Când îi menționează, în mod superficial, pe Ernest Hemingway și pe John Hersey, am putea crede că această perioada modernă reprezintă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care studiul jurnalismului convențional a determinat deprecierea jurnalismului literar de către savanți. Aceste motive justifică alegerea adjectivului "modern" ca un nume hegemonic, atât pentru practica jurnalistică a acelei perioade, cât și pentru practica beletristică, nume ce tindea să marginalizeze jurnalismul literar narativ. Astfel, Many face cunoscută o ipoteză fundamentală în istoria jurnalismului american, care caracterizează evoluția stilului de știri obiectiv drept o victorie asupra altor stiluri. După cum spune Frank Luther Mott, "încă de pe vremea succesului ziarelor penny din anii '30, triumful știrilor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a ziarului american a fost inevitabil (384). "Victoria" a fost "inevitabilă" și, așadar, nu poate fi pusă la îndoială. Consecința nefericită a unei astfel de conceptualizări istoriografice a fost faptul că istoricii nu au fost conștienți de forma jurnalismului literar narativ și au desconsiderat-o, cel puțin la un moment dat. Într-un text foarte răspândit despre istoria jurnalismului american, autorii menționează faptul că, în perioada de după Războiul Civil, când jurnalismul literar narativ modern se impunea, "un număr crescut de ediții
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu au fost conștienți de forma jurnalismului literar narativ și au desconsiderat-o, cel puțin la un moment dat. Într-un text foarte răspândit despre istoria jurnalismului american, autorii menționează faptul că, în perioada de după Războiul Civil, când jurnalismul literar narativ modern se impunea, "un număr crescut de ediții a exercitat presiuni în favorea unei abordări mai rapide a știrilor locale, și paragrafele principale au început să atragă interesul, reprezentând o modalitate de a pune în evidență esențialul (însă scriitorii și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Un alt susținător din anii '30 este uitatul Edwin H. Ford, de la Universitatea din Minnesota, care, în 1937, a pretins, probabil în cel mai clar mod, că jurnaliștii obișnuiți implicați în această universitate ar putea pune bazele unui jurnalism literar narativ. În prefața bibliografiei din 1937, acesta face aluzie la statutul desconsiderat al formei, cât și la statutul de plebeu al conceptului de jurnalism definit în mare, și care pledează pentru o reconsiderare: "Conceput special pentru această bibliografie, jurnalismul literar poate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]