10,558 matches
-
se întâlnesc cel mai adesea că predicat de propoziție nominală în care subiectul este All"h, ori al-Ra≤m"n. 2.3. Traducerea numelor divine în limba română: problematică, posibilități și imposibilitățitc "2.3. Traducerea numelor divine în limba română \: problematică, posibilități și imposibilități" 2.3.1. Traducerile existente După cum s-a putut constată din cele de mai sus, am avut în vedere doar traducerile integrale ale Coranului existente până acum în limba română. Prima, cea a lui Silviu Octavian Isopescul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
De aceea, textul este însoțit de ample introduceri și comentarii ce se constituie într-o adevărată cateheza. Traducerea realizată de George Grigore (2000) este rodul practic al preocupărilor îndelungate ale traducătorului, care a mai publicat în 1997 o carte despre problematică traducerii Coranului în limba română 163, carte foarte utilă celui care incearca traducerea sau evaluarea traducerii unui pasaj coranic. Autorul evocă în ea problemele complexe ale oricărei traduceri literare și mai ales ale traducerii unui text sacru într-o limbă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
anumit) niciodată (nicicând) nici o dată (istorică) casă (locuință) ca să (pot) (pe) dinafară (pe de rost) din afară (din exterior) totuna (același lucru) tot una (nu mai multe) CONCLUZII Între temele de importanță majoră abordate în literatura pedagogică mondială, figurează și problematica nivelului ortografic și de punctuație al elevilor. Regulile de scriere corectă a limbii, deci ortografia și punctuația, pot fi însușite și puse în aplicare doar atunci când se recunoaște bine structura limbii respective, fonetica, lexicul, morfologia și sintaxa, deoarece în funcție de acestea
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
mit a Însemnat și se pare că el continuă să Însemne exact ceea ce dorește autorul respectiv să Însemne” (I. Strenski, 1987, p. 39). În bibliografia de specialitate (și nu numai) se intersectează definițiile și dezbaterile conceptuale serioase, bazate pe aprofundarea problematicii, cu aproximări pretențioase. Multe dintre acestea sunt metaforice, vag evocative, dar susținute de nume altfel prestigioase. De aceea, ele pot părea cititorului neavizat pline de miez, chiar revelatoare. Voi prezenta, pentru edificare, câteva asemenea situații: ...nu este cazul să dorim
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
procesului tehnologic studiat eficiența economică pe m3 apă epurată 4 3.3. Proiect 3 Recuperarea unei investiții de valorificare a căldurii reziduale provenite de la prelucrarea semifabricatelor metalice Dat fiind că orice acțiune de recuperare materială și energetică este conformă, ca problematică, cu unul dintre dezideratele stipulate în cadrul principiilor de dezvoltare durabilă, de a proteja și conserva resursele naturale, s-a abordat în acest proiect recuperarea căldurii reziduale provenite din industria de prelucrare a metalelor. Prelucrarea semifabricatelor metalice se face prin încălzirea
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
factori educaționali: familie - grădiniță - școală și autoritățile locale. Prin activitățile educative se urmărește: - formarea personalității copilului prin Însușirea valorilor culturii naționale și universale; - educarea În spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, demnității și toleranței; - cultivarea sensibilității față de problematica umană și de valorile morale, civice; - formarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și abilităților practice prin asimilarea de cunoștințe uamniste, științifice, tehnice și estetice; - asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare autoinstruirii pe parcursul Întregii vieți; - dezvoltarea armonioasă prin educație fizică, educație
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
identitate" a comicului, concept operațional proteic și glisant. Sintetica introducere în studiile teoretice, tradiționale și contemporane, conturează atât deschiderea nelimitată a sferei noționale, cât și restrângerea conceptuală excesivă. Excursul exploratoriu îi ajută să contureze "genul proxim și diferența specifică" a problematicii comice. Creația lui Caragiale trece examenul "tuturor formulărilor determinative ale comicului", exemplificând pregnant aspecte divergente. Five o'clock se mulează pe definiția comicului, formulată de Benedetto Croce, încât pare a fi fost conștient gândită în acest scop. Respectiva schiță exemplifică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spuse, rezultă firesc cea de a doua accepțiune a termenului de caragialism, și anume cea de descendență atitudinală și estetică a spiritului tutelar al lui Caragiale. În mod evident această perspectivă atrage numeroase teme de reflecție, colaterale totuși demersului nostru: problematica impactului cultural, a specificului național "caragialoeminescian" (Radu Cosașu), a negativismului asociat îndeobște cu "atitudinea Caragiale"39. Ceea ce ne va interesa este, așa cum am precizat deja, captarea unei imagini cât mai cuprinzătoare exclusiv a fluorescenței scripturale caragialiene, deci a succesoratului vizibil
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
teoria bergsoniană dezvăluie clare coincidențe cu studiile care focalizează mecanismul de relaxare prin râsul comic a unei tensiuni psihice acumulate. Studiile sale constituie, așadar, o sinteză a principalelor contribuții teoretice aplecate asupra comicului. Foarte sumar ne vom referi și la problematica legată de statutul comicului de-a lungul epocilor, precum și de înfățișările acestuia impuse de condițiile social-culturale și politice specifice fiecărei perioade. Acestea pot fi și chiar au fost trecute în revistă 10 pornind de la Antichitatea greco-latină, marcată de bipolaritatea serios-comic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pentru nevoia în creștere de amuzament și detașare. Caracterul proteic și glisant al comicului explică numărul covârșitor de studii care îl au ca obiect, studii sintetizate în această introducere în universul său teoretic. Acest preambul trebuie completat cu referiri la problematica presupusă de necesitatea definirii și a clasificării comicului. 2. 2. Genul proxim și diferența specifică Analizat drept categorie "pseudoestetică"12, "eidologică"13, sau ca figură de retorică 14, "un trop și nimic altceva"15, identificat drept substrat al genului comic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
remarca unei prostituate care nu înțelesese nimic din conversația emigranților:"am stat la masă cu niște tipi grozavi. Străini, mi se pare, Onulieni, dacă am reținut eu bine"66. Astfel de scurte derapaje înspre comic nu izbutesc să edulcoreze tragicul problematicii de fond, axată pe umilitorul până la absurd statut al exilaților, care, din profesori universitari, medici etc. în țara lor transformată într-o "lume concentraționară fără sârmă ghimpată"67, au devenit apatrizi "fără profesie"68 și tratați ca "prizonieri ai lumii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu surprinzătoare raportări la dimensiunea satirică a caragialismului. 3.4. Modul parodic Sintagme precum "satira literară"71, "ironie livrescă, mimetică"72, "citare ironică"73,"mimotext"74 etc. încearcă să surprindă esența parodiei și avertizează că paradigma sa teoretică include, pe lângă problematica definirii și pe cea a delimitării vecinătăților și a interferențelor cu celelalte moduri ale comicului. Pentru definirea adecvată și cât mai cuprinzătoare a parodiei se impune luarea în considerare a multitudinii de elemente constitutive ale formulei sale hipotextul, hipertextul, autorul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
supralicitarea sinistrului, prin fatala anulare a răului prin mai rău (A murit păpușa). Prezența substanțială a grotescului în dramaturgia ionesciană, justificată, așa cum spuneam, prin nevoia de decosmetizare și denudare a procedeelor teatrale în scopul revigorării și ancorării teatrului în complexa problematică a existenței absurde, cunoaște anticipări atât în versurile, cât și în proza de tinerețe, aflată sub semnul satirei literare. Un ciclu de poezii, amintind de imaginarul urmuzian, este intitulat chiar Elegii grotești și, în ciuda desconsiderării pornite de la Eugen Ionescu însuși
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1933), prin combinarea hipotextelor ușor de recunoscut Caut casă, Proces-verbal, De închiriat. Romanul urmărește practic odiseea chiriașului Liță Soare, un tip de inofensiv picaro modern, care-și desăvârșește cunoașterea lumii și a moravurilor în spațiul Bucureștiului de la începutul secolului trecut. Problematica din titlu este dezvoltată dintr-o dublă perspectivă: cea a chiriașului nevoit să rătăcească prin tot orașul în căutarea unei locuințe decente și rezonabile ca preț, și cea a fostei sale gazde, proprietăreasa coana Tinca, surprinsă neplăcut după fiecare nou
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ajungeau la învoială, atunci îi potrivea conform legei, compositio legalis... Se poate spune astfel că Zilele și nopțile unui student întârziat este unul111 dintre romanele interbelice care completează cu alte "variațiuni" tema familiei burgheze surprinsă prin ocheanul "caragialian". Din sfera problematicii domestice, un motiv caragialian recurent este cel legat de "partidele de plăcere", prezent cu alte semnificații în literatura postcaragialiană. De pildă, în piesa lui Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța, vilegiatura încetează să mai reprezinte o goană haotică după relaxare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
imbricată într-o nesfârșită rețea intertextuală, nu este totuși surprinzătoare, ci previzibilă, în acord cu programul literar anunțat deja de numeroși reprezentanți și teoreticieni ai generației '80, din rândurile cărora se desprind și cei trei coautori. Pentru a reveni la problematica posterității pe care o putem identifica în cazul acelor elemente care țin de arta caragialiană, trebuie să precizăm că asupra diverselor aspecte ale caragialismului în tendințele și căutările prozatorilor târgovișteni vom insista în partea finală a lucrării. Referindu-ne deocamdată
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acestei categorii în literatura română postcaragialiană, este firesc să trecem în revistă câteva dintre aspectele esențiale care țin de teoretizarea absurdului. 5.1. Scurtă incursiune pe tărâmul absurdului Ceea ce ne propunem să subliniem în acest scurt excurs teoretic prin vasta problematică implicată de absurd este motivația și consecințele pătrunderii sale în domeniul literaturii, al dramaturgiei în special, ca zonă predilectă de manifestare artistică a acestui concept cu certe conexiuni cu epistemologia și cu metafizica. În linii mari, ca obiect al investigațiilor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1964), Herbert Marcuse (L'homme unidimensionnel,1964) sau Henri Lefebvre (La vie quotidienne dans le monde moderne, 1968)7. Drept consecință, teatrul avangardei postbelice, cunoscut, în mod semnificativ, prin sintagama "teatrul absurdului", își pierde din caracterul voit incomprehensibil, întrucât "indicibilul" problematicii sale și a modului de reprezentare este susținut și luminat indirect de cugetarea filosofică și de amintitele discipline ale științei despre om. Condiția umană existențială absurdă, singurătatea, alienarea, reificarea și masificarea în societatea de consum, teroarea cotidianului, recuzarea psihologismului și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
altfel, nu puțini sunt comentatorii 20 care au constatat că acceptarea proporției cumpănite între laturile contradictorii care definesc personalitatea lui Caragiale și, implicit, esența caragialismului este cea mai adecvată soluție, întrucât pune în evidență complexitatea acestora. Pentru a reveni la problematica avută în vedere, reținem din studiul menționat ceea ce pledează în mod justificat pentru configurarea unei rețele de elemente apropiate de literatura absurdului, mai ales dacă acestea se pot conjuga cu observații viabile din lucrări conexe, care pot confirma ipoteza precursoratului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ipotezei alternative, semnificativ este faptul că majoritatea studiilor consacrate ineditului fenomen teatral apreciază că premiera piesei Cântăreața cheală la Theatre des Noctambules în 1950, a constituit punctul de plecare al unei dramaturgii de avangardă care aduce în prim plan o problematică subsumată absurdului. Ulterior, întreaga creație dramatică ionesciană, în ciuda sau poate chiar datorită surprinzătoarelor metamorfoze formale și a inepuizabilelor năstrușnice mecanisme de iritare, consternare, dar și de trezire a conștiințelor, este simultan o punere în scenă și o defulare a propriei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
joacă de-a absurdul. În majoritatea pieselor sale, situațiile și personajele sunt absurde pentru că se opun programatic normalului, însă nu au profunzimea și semnificațiile specifice Noului Teatru, în primul rând din cauza puternicei individualizări spațio-temporale. Fără interes pentru dimensiunea metafizică a problematicii absurdului, proza, comedia sau "falsa tragedie" a lui Teodor Mazilu uzează frecvent, până la convenționalism, de maniera ludică de a șoca prin reprezentarea sistematică a inversului celor previzibile: șeful care se plânge că este șef pentru că este deștept, subalternul care vede
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și prin implorarea adresată mamei: "naște-mă mereu"95 veritabilă culme a obstinației și a perseverenței absurde. Astfel că, deși nu putem susține că se produce prin această piesă o resuscitare a tragediei, Iona se înscrie printre răspunsurile originale date problematicii legate de absurdul metafizic, încă actuală în dramaturgia din deceniul al șaptelea al veacului trecut. Prezența unui personaj arhetipal pus într-o situație cu valoare simbolică, abstractă, de mare generalitate, conflictul redus la așteptarea inutilă sau la efortul derizoriu de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a stânga mea") și de aceea, ultima lumânare, propriul trup aprins ca un rug, este pentru "sufletul" său, și nu ca jertfă supremă pentru un Dumnezeu mort. După toate aparențele, cea de-a treia "tragedie ontologică" soresciană marchează desprinderea de problematica absurdului. Între alții, Edgar Papu nota categoric în "Vatra" (iunie, 1980) că Marin Sorescu "își dă seama că acest absurd nu este o fatalitate inexorabilă care-l apasă pe omul modern, ci expresia unei erori ale sale, ce poate fi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 35. 34 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., pp. 496-498. 35 Idem, p. 854. 36 Vasile Fanache, op. cit., p. 236. 37 Garabet Ibrăileanu, op. cit., p. 255. 38 I. L. Caragiale, Opere, III, Publicistică, ed. cit., p. 796. 39 Problematica acestui capitol a fost tratată și în articolele: Loredana Ilie, Pe urmele lui Mitică, "Jurnalul literar", serie nouă, an XV, nr. 13-18, iulie-august 2004, p. 8, Loredana Ilie, Caragialismul în perioada interbelică, "Annales Universitatis Apulensis", Philologica, tom 1, Alba Iulia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu pot justifica metodologic o implicare a Sacrului În discursul lor științific, dincolo de un anume subiectivism al motivațiilor de ordin afectiv... Chiar dacă va rămâne o simplă voce În polifonia limbajelor, teologia se va Întâlni cu știința cel puțin acolo unde problematica și limbajul acesteia vor tinde către cele naturale... Amândouă! Religia redobândindu-și credibilitatea În teritoriul cunoașterii, acolo de unde a fost sistematic evacuată În ultimele secole, pe măsură ce omul european a Încetat treptat să mai creadă că religia Îi mai poate spune
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]