11,710 matches
-
pare și mai greu de găsit o serie mică de același fel. Singurătatea pe care n-a simțit-o niciodată Bacovia e singurătatea imperială, regală, prezidențială etc.: singurătatea stăpînului părăsit de toți, a plutocratului falit, a șefului ajuns în dizgrație. Singurătatea sa e cea a insului obligat, încă din tinerețe, și, pînă la urmă, obișnuit să fie singur. Singurătatea constantă, percepută ca un climat. Paradoxal, aceasta fortifică, pe cînd cealaltă dărîma. Creșterea de tonus a lui Bacovia spre sfîrșitul vieții atestă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-o niciodată Bacovia e singurătatea imperială, regală, prezidențială etc.: singurătatea stăpînului părăsit de toți, a plutocratului falit, a șefului ajuns în dizgrație. Singurătatea sa e cea a insului obligat, încă din tinerețe, și, pînă la urmă, obișnuit să fie singur. Singurătatea constantă, percepută ca un climat. Paradoxal, aceasta fortifică, pe cînd cealaltă dărîma. Creșterea de tonus a lui Bacovia spre sfîrșitul vieții atestă nu numai o ameliorare materială, ci și o schimbare de perspectivă asupra singurătății. Acum, vede prin prisma singurătății
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
urmă, obișnuit să fie singur. Singurătatea constantă, percepută ca un climat. Paradoxal, aceasta fortifică, pe cînd cealaltă dărîma. Creșterea de tonus a lui Bacovia spre sfîrșitul vieții atestă nu numai o ameliorare materială, ci și o schimbare de perspectivă asupra singurătății. Acum, vede prin prisma singurătății numai trecutul, nu însă și prezentul și viitorul. „Cît de străin sunt de țara mea”, spune cu amărăciune Bacovia, gîndind „rău și-ntunecat” la o zi a mîniei („Dies irae”). Ar fi putut, nu o dată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Singurătatea constantă, percepută ca un climat. Paradoxal, aceasta fortifică, pe cînd cealaltă dărîma. Creșterea de tonus a lui Bacovia spre sfîrșitul vieții atestă nu numai o ameliorare materială, ci și o schimbare de perspectivă asupra singurătății. Acum, vede prin prisma singurătății numai trecutul, nu însă și prezentul și viitorul. „Cît de străin sunt de țara mea”, spune cu amărăciune Bacovia, gîndind „rău și-ntunecat” la o zi a mîniei („Dies irae”). Ar fi putut, nu o dată, să spună și „Cît de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
intens, de un molto vivace avîntat, scăpărător. De ce? Nu cred că avea, mai ales spre bătrînețe, putere în degete și rezistență la efort. Freca, din veche obișnuință, dacă pot să zic așa, un arcuș pe strune, monoton; se îngîna, în singurătate, gîndindu-se aiurea ori la sine, ca-n „Toamna murind”, în care penultimul vers e „îmi cade vioara și cad ostenit”. (Opere, 1978, p. 307) E drept, sînt cîteva povești și un poem (de Petre Pascu) 334 Constantin Călin despre el
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ar fi văzut pe oameni cu totul altfel. Eu nu pot emite altă pretenție decît că imaginea mea e coerentă”. Același e și cazul lui Bacovia. „Din cauza temperamentului meu - recunoaștea poetul - mi-am croit fatal o astfel de viață (în singurătate - n. m.). Și-apoi n-am fost întotdeauna prea sănătos”. A-ți înțelege cît mai corect temperamentul („firea”) e pasul cel mai important pentru a-ți rămîne fidel ție însuți. Bacovia s-a încadrat și s-a menținut în datele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au recomandat cu numele lui. Pe cei de departe (București și Iași), nu știu să-i fi văzut vreodată la festivitățile dedicate poetului. Dacă indiscreția ar fi posibilă, aș constata, probabil , că nici nu-l citesc. Cînd sînt simțite acut, singurătatea și urîtul capătă formulări expresive chiar și la cei ce nu sînt poeți. Astfel, într-o seară, vorbindu mi la telefon, d-l Silviu Horea Ceuță din Deva, un pasionat de Bacovia (a adunat cam tot ce se referă la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
orele de program, mi-a răspuns: „Pentru că știu ce mă așteaptă acasă”. Adică n-o așteaptă nimeni și de asta n-o trage inima să se întoarcă. Ea, Ceuță și mulți alții pot subscrie oricînd versurile poetului: „Cumplit/E golul singurătății!”. în pofida figurii de ins „obosit” și a vocii de bariton afectat de boemă, d-l O. Soviany, pe care l-am ascultat la sediul Uniunii Artiștilor Plastici, face impresia unui tip cu discurs abundent, articulat, însuflețit, mult mai bun decît
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
șterge din memorie, deși nici atunci cu totul. Desigur, chiar și natura ar trebui să se schimbe: să nu mai fie ploi persistente, ierni terifiante, cu „ger aspru”, „pustii”, zile cu ceață, ceruri gri. Nimic să nu mai amintească de singurătate, melancolie, plictiseală. Eu nu întrevăd încă posibilitatea realizării acestora. în fine, ar trebui să apară mulțime de poeți care să ne dea un sentiment al valorii mai pregnant decît cel pe care ni-l dă opera sa. Alții, legiuni, pot
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chez leș hommes" [Butor, p.18-19, subl.n.]. 138 "Toujours Parisienne, elle n'avait pas dépouillé să coquetterie, quoiqu'elle eût quitté leș parures du monde pour le bandeau, pour la dure étamine des carmélites." 139 Invitat să cineze în singurătate cu doamna Dambreuse, Frédéric simte ce perspective se deschid în fața lui: "Îl semblait à Frédéric, en descendant l'escalier, qu'il était devenu un autre homme, que la température embaumante des serres chaudes l'entourait, qu'il entrait définitivement dans
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui auraient bien mieux convenu", decât de muzică serioasă [ibidem, p.114]. Michèle de Burne "passait pour avoir la plus remarquable voix connue parmi leș femmes du monde" [Maupassant, Notre cœur, p.65]. Doamna Arnoux poate fi surprinsă exersând în singurătate: "Mme Arnoux, se croyant seule, s'amusait à chanter. Elle faisait des gammes, des trilles, des arpèges"[Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.113]. Stilul de interpretare al doamnei Dambreuse seamănă cu ea însăși: "Elle avait une façon de jouer du
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
popor, dar fără durată. Căderea de pe urma descurajării și a epuizării îi poate fi fatală. Noi n-avem pasiune de aventură a latinului, nici tendințele de dominație ale germanului, care, necrezând în putința de realizare a binelui, rumegă cu cinism în singurătatea sa planuri de cucerire, dar n-avem nici riscurile și căderile lor inevitabile. Noi avem o altă forță cu mult mai puternică, prin care putem deveni popor mare și putem înscrie pagini multe de strălucită cultură spirituală: natalitatea ridicată, pentru că
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
februarie 2010 Blogul, un substitut modern al jurnalului adolescentin, cu poze, panseuri și motto, și-a depășit în ultimii ani rostul fundamental de mesaj solitar ambalat în sticla pixelilor și aruncat în oceanul planetar al internauților cu speranța că astfel singurătatea instituită de opresiunea lumii liberale, bazată pe individualism, va fi diminuată. Blogul- s-a mutat de vreo câțiva ani în "Centrul Civic". Asumate de politicieni sau de activiști civici, de jurnaliști sau de vedete, blogurile au creat, pas cu pas
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
alcătuită din milioane de device-uri, care se conectează prin porturile câte unui hub la networkul global care este astăzi internetul. Și nu mai e nicio metaforă, e chiar realitatea zilelor noastre, când omul alienat al capitalismului triumfător își mai ostoiește singurătatea stând, interminabil, cu fața la ecran pentru a mima comunicarea, călătoria, cunoașterea, sexul sau viața în ansamblul ei. Problema hubului e însă mai mult decât una metafizică. El reprezintă, cum spuneam, o realitate de neocolit, pentru că întreaga noastră existență este azi, din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
avem obligația, toți cetățenii acestui oraș, să medităm la derapajele genocidale care ne marchează, vrem nu vrem, istoria locului și, prin ricoșeu, identitatea. E un gest de igienă morală pe care ar trebui fiecare dintre noi să-l facă în singurătatea propriei conștiințe. În 1995, am mai scris asta, am încercat să transform clădirea în ruină din Strada Vasile Alecsandri, trecută abuziv în patrimoniul unor societăți comerciale, într-un centru internațional de cultură, numit după gruparea culturală care fusese proprietar, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o demnitate distinctă și de mare preț În ierarhia culturii românești moderne. Testament e una dintre mărturiile acestei demnități. GEORGE BACOVIA - PLUMB Universul poetic bacovian are la bază câteva motive specifice liricii simboliste. Este vorba, În primul rând, de motivul singurătății, preluat din romantism, dar la Bacovia, solitudinea devine un sentiment sumbru, apăsător, asociat cu izolarea Într-un spațiu Închis, ori În spații exterioare: parcul, străzile, orașul de provincie. În mulțime, eul poetic bacovian se simte Înstrăinat, inadaptat, fără putință de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau „Note de primăvară”. Căldura infernală a verii creează o atmosferă În care cadavrele se descompun, ca În poezia „Cuptor”. În mijlocul acestui peisaj dezolant, poetul rătăcește singur, Înstrăinat de ceilalți, fără putința de a comunica cu lumea din jur, motivul singurătății asociindu-se cu izolarea, Înstrăinarea, imposibilitatea comunicării. Iubirea apare În poeziile lui Bacovia Într-un chip total diferit de lirica romantică. Femeia constituie un refugiu, casa ei reprezintă un loc de adăpost, compasiune și ocrotire, un loc unde asprimile bolii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și eminescian? La Blaga „clopotul” din „pieptul unui turn” răspândește „zvonuri dulci”, imateriale. La M. Eminescu, În elegia „Mai am un singur dor”, talanca („pătrunză talanca al serii rece vânt”) răspândește un zvon la trecerea unui „rece vânt”, sugerând o singurătate aparte, tot prin intermediul unor simboluri. O evadare a două făpturi ale naturii (poetul și gorunul) duce la o apropiere a lor În planul imaginilor poetice și semnificațiilor. Gorunul, dincolo de simbolul său (cel al vitalității), se detașează În afara spațiului vital (codru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
structurată simetric față de prima; planul terestru și cel cosmic se interferează. Idila Cătălin — Cătălina are loc Într-un cadru romantic, peisajul este umanizat, este specific eminescian, scenele de iubire au loc departe de lume, sub ramurile de tei Înflorite, În singurătate și liniște, În pacea codrului, sub lumina blândă a lunii. Dragostea lui Cătălin, pătimașa lui sete de iubire este exprimată În metafore: „noaptea mea de patimi”, „durerea mea,” „iubirea mea dentâî, „visul meu din urmă”, Îl proiectează pe acesta Într-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spațiu cunoscut era de așteptat. Când Cătălina Îi vorbește despre „dorul (ei) de luceferi”, limbajul devine solemn, fonetismele populare dispar. În strofele 58, 59 aceste limpeziri de limbaj sunt evidente. „Dar un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dă orizont nemărginit Singurătății mării. Și tainic genele le plec, Căci mi le Împle plânsul Când ale apei valuri trec Călătorind spre dânsul;” Aceste cuvinte sunt rostite de Cătălina atunci când Îl respinge oarecum, fără convingere, pe Cătălin. Termenul „asameni” din strofa 76: „Tu vrei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Obsesia spațiului Închis, unde omul este condamnat să fie un etern prizonier, este evidentă și În „Paraclisierul” (Catedrala În care nu vine nimeni) sau „Matca” (amenințată de potop) Iona este constrâns, Împotriva voinței sale, la un exil forțat În spațiul singurătății absolute. Marea este „rea” dar i se pare frumoasă, asemănătoare unei „placente”, iluzia libertății primare, aproape de inconștiența copilăriei. În Întunericul lumii, paradoxal este că Iona descoperă că este o „trestie gânditoare”: „Un sfert de viață Îl pierdem făcând legături. Tot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-o. Trebuia s-o ia În altă parte.” Concluzii: a. În final, Iona se sinucide (gestul sinuciderii) rostind: „Răzbim noi cumva la lumină.” Această replică a dat naștere la diferite interpretări. Eroul aspiră spre un „dincolo intangibil”, biologic vorbind. Sentimentul singurătății metafizice este trăit acut În mijlocul unei lumi condamnate la absența dialogului (comunicării). Iona devine astfel un simbol al tragismului purificator. Prin el, Marin Sorescu se raportează la marii dramaturgi europeni de care totuși se disociază printr-o mare doză de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de seară”, „Testament”, „Portret”. O lirică sociogonică este prezentă În „Cântarea omului” iar lirica existențială, În căutarea lui Dumnezeu și În confruntarea cu moartea este prezenă În psalmi, dar și alte poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană se adapă din singurătate, ca ființă gânditoare a omului pe pământ. Sursa ei se află În permanenta căutare a unui „Dumnezeu” care refuză a se arăta și care determină o stare sufletească de permanentă pendulare Între credință și tăgadă. Poetul acceptă și refuză succesiv
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
original. Finlanda este cea mai nordică țară a Europei, o parte importantă din teritoriul acesteia aflându-se dincolo de Cercul Polar. Andrei Pleșu vorbește despre faptul că ne lăsăm adesea furați de originalul aparent și că nu îl căutăm în "majestuoasa singurătate a originalului"190, Finlanda. România ar trebui să privească mai mult spre Finlanda, deoarece, la fel ca ea, "trăiește sub pathosul (...) originarului necorupt încă"191. Ambianța săracă a acestui continent, minimalistă, este de fapt sursa originalului. Aici iau naștere profesiunile
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
387. Despre Aki Kaurismäki și în articolul lui Mihai Fulger, Maratonul filmului european. Le Havre și Omul fără trecut au fost incluse în seria filmelor lui Kaurismäki care abordează problemele cu care se confruntă finlandezii: șomajul, lipsa de adăpost și singurătatea. Despre personajele regizorului, Mihai Fulger spune că sunt "niște sentimentali animați de cele mai bune intenții și cu o inocență irezistibilă, care îi face vulnerabili în fața tentativelor de manipulare"388. Regizorul finlandez expune o Finlandă aflată în mizerie, unde oamenii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]