104,273 matches
-
CFR care se ocupa cu întreținerea vagoanelor de dormit pe rutele internaționale a fost cel dintâi român depistat cu virusul HIV. Se întâmpla în toamna anului 1985. A fost primul asemenea caz din întregul spațiu comunist. Din 1989 au fost semnalate cazuri la copii. Numai în 1990 au fost diagnosticate peste 1.000 de persoane infectate, cea mai mare parte fiind copii. De la apariția în 1985 a primului caz de HIV/SIDA, în România au fost înregistrați 16.077 de bolnavi
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
Marea Mediterană trece în mâinile lui Sir John Jervis. Un moment crucial în cariera lui Nelson a fost lupta de la capul Sf. Vincent - la 14 februarie 1797. Nelson se alătură flotei lui Sir John Jervis în largul capului St. Vincent și semnalează prezența unei flote spaniole. Jervis decide să lupte și cele două flote se întâlnesc în 14 februarie. Nelson se găsește în spatele liniei britanice, la bordul lui HMS Captain și își dă seama că va trece o lungă perioadă de timp
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
și în special oboseala dată de distanțele imense. Poetul Abraham Cowley compune la vremea sa chiar un poem, dedicat virtuților acestei plante, care se încheie cu următoarele trei versuri: Tot ei cunoșteau proprietățile antimalarice ale scoarței de Cinchona succirubra, după cum semnalează un călugar augustin, Calaugha, care în 1639 publică într-o carte religioasă apărută în Spania următorul fragment: "In regiunea Loxa crește un arbore pe care locuitorii îl numesc arborele de friguri, și a cărui coajă, de culoarea scorțișoarei, transformată in
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
de adresă al instrucțiunii putea conține fie o adresă absolută, fie una relativă, fie un parametru („pseudoadresă”). La încărcare, adresele absolute și parametrii rămâneau cum erau, dar la adresele relative trebuia adunată adresa de amplasare în memorie. Pentru a-i semnala programului încărcător că o instrucțiune conținea o adresă relativă, acestă instrucțiune era "marcată". Marcajul era un caracter pe banda perforată plasat înaintea fiecărei instrucțiuni, având valoarea „0” pentru instrucțiunile care conțin adrese relative și „1” pentru celelalte. Faptul că memoria
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
unui verb formează o construcție pasivă: <br> Formulă estar+participio ne arată că acțiunea verbului la participiu este deja terminată în momentul indicat de timpul la care se află auxiliarul estar. Prin această diferă de construcția ser +participiu care ne semnalează că acțiunea participiului are loc în momentul indicat de timpul la care se referă ser: <br> Deci unei secvențe că: <br>"La casa está construida" îi corespunde: La casa ha sido construida. La casa estaba construida - La casa había sido
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
în secolul al VIII-lea și cel mai probabil și secolul VI-VII, iar descoperirile arheologice atestă prezenta omului încă din neolitic. Primele atestări documentare în care este menționat numele satului Peteritea, ungurește "Petoret, "în secolul al XV-lea sunt semnalate de Coriolan Suciu. În acea peioadă, Peteritea era o așezare iobăgească, iar variantele de nume și lista anilor preluate după aceste atestări sunt: Întemeietorul satului ar fi fost un anume Peter - Racz, la început ar fi avut denumirea “"Câmpul lui
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
au fost descoperite câteva urme române, fapt care arată că aici a existat o populatie băștinașa pe care românii au cucerit-o. Ruine române s-au găsit și în satul Cârșu, după cum sublinia arheologul Dumitru Tudor: Cârșu (com. Bala.) se semnalează aici urme de ruine antice din care s-a scos sesterț de bronz de la Traian (Moisil Creșt colect în an Ac. Rom. 1939-1940, p. 144). Monede române și resturile unor albii din lemn de stejar au fost descoperite în zona
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Catolicii din Buruienești s-au așezat aici, formând localitatea catolică aparte, pe stânga Șiretului, în fostul județ Român, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu băjenarii din Adjudeni și Tămășeni. Au fost semnalați, pentru prima dată, în statisticile catolice de relația prefectului misiunii, pr. Ioan Hrizostomul Dejeannis, la 9 martie 1762: "... de la Tămășeni, trecând Șiretul, am găsit un sătișor zis Burianești de 21 de case catolice și 84 de credincioși, toți catolici, fără
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
aici părți din satele Pătârlagele și Tega din județul Buzău. Lipsesc documentele din secolul al XVIII-lea. Știm doar că în memoriile generalului Bauer (1788) este menționată Vărbila. "«Istoria Daciei...»" a lui D. Fotino, consemnează Straoști și abia "«Analele parlamentare»" semnalează Iordacheanu, cu 27 de familii, dar și Straoști cu 74 de familii și Vărbila cu numai 37 de familii. La 17/29 decembrie 1863 se votează «Legea Secularizării Averilor Mănăstirești», după care moșiile mănăstirii Vărbila trec în patrimoniul statului. La
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Sf. Nicolae » din localitate, care în 1909 se afla în ruină din motive necunoscute nouă. În curtea actualei biserici se află o cruce din piatră, de la jumătatea secolului al XIX - lea, poate de pe vremea vechiului lăcaș. Analele parlamentare din 1831 semnalează și ele satul Plavia, ca făcând parte din plasa Cricov a Jud. Săcueni și având doar 58 de familii. Până în 1845 (când s-a desființat jud. Saac), Plavia era resedința plasii Tohani, afirmație ce ni se pare eronată. DTSR (1872
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
o așezare Preistoria în România preistorică cu material aparținând culturii "Petrești". În hotarul satului, la "Via lui Rampelt" s-au găsit materiale aparținând culturii "Coțofeni", iar din alt loc provin seceri de bronz și fier medievale. Pe "Drumul Cetății" este semnalată o necropolă din a doua epocă a fierului, ce conține fragmente de vase, o ceașcă celtică și o sabie. În incinta fortificației medievale s-au găsit materiale ceramice cu urme de arsură din epoca fierului și ceramică din secolul al
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare și declin, strâns legate de exploatarea resurselor subsolului: la început sarea, pe urmă petrolul. Telega a fost construită în jurul exploatării de sare
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Moldovan s-a mărginit să afirme, aproape stereotip, că ,e una din celea vechi a patriei și contimpurană bisericii din Băiești", ceea ce ne-ar indica perioada de mijloc a secolului al XV-lea. Iacob Radu nu a făcut decât să semnaleze grosimea zidurilor, afundarea lor în pământ, precum și prezența iconostasului de zid, considerat, în ciuda similitudinilor din arhitectura religioasă hațegană, ,lucru rar de tot". De atunci s-a mai revenit asupra bisericii cu un element cronologic de secol XV, fără nici un suport
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
diferite nume cum au fost "Gőrgény, Gergin, St. Emrich, Gergen, Geurgény, Girgn, Görgen, Villa sancti Emerici, Gurgiu-a-Sînt-Imbrului, Giurgiu Sânt Imbrului, Gurghií" respectiv "Gurdghiu". Unii lingviști și etnologi sugerează ca numele de Gurghiu e de origine pecenegă (populație de origine turcică semnalată ca refugiindu-se pe cursul superior al Văii Gurghiului și pe cea a aflentului său Isticeul în secolul al XIII-lea) și traducându-se prin "pădure de carpen".. Denumirea "villa sancti Emerici", în trad. "satul sfântului Emeric", se referă la
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
celebră școală care prepara specialiști în pădurărit și cu profil cinegetic unde au predat profesori, unii din ei etnici cehi, italieni sau germani, și care proveneau din cele mai diverse colțuri ale Imperiului Habsburgic. În secolul al XVII-lea este semnalată o colonie de peste o sută de armeni stabiliți aici din Moldova, care ulterior s-au asimilat populației autohtone. Gurghiu a fost pentru un timp și numele unei cunoscute mărci de bere produsă la fabrica din apropiere, azi desființată. Biserica reformată
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
data de 2 aprilie, când Petru Voevod întărește ocina în Cochineștii de Sus lui Voncilă și fiului acestuia, Oancea. Stolnici și extinderea lor s-a făcut în lungul văii Cotmeana mai târziu. Astfel, pe harta rusă din anul 1835 sunt semnalate satele Izbășești, Stolnici, Vlășcua pe stânga Cotmenei și Cochinești și Căcărezeni (azi satul Cotmeana), pe dreapta râului. Primii locuitori ai satelor ce aparțin comunei Stolnici au fost țărani români așezați ca și clăcași pe moșia boierilor Bălăceni sau moșeneni, ocupația
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
-l plătească în timp de 24 de ani. În anul 1912 stroeștenii au primit titlurile definitive de proprietate (Leonăchescu, 2001). Desigur că acest proces a avut multe momente de referință și tensiune care au culminat cu răscoala locuitorilor din Stroești, semnalată la 23 aprilie 1888, și care s-a soldat cu eliminarea marelui proprietar (Lupta, 1888; Lungianu, 1922; Deaconu, 1950; Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu, 2001). În anul 1801, Iosif episcop al Argeșului face următoarea plângere către domnitorul Țării Românești: "Preaînălțate doamne
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
ce tratează integral folclorul din Stroești - Argeș, dar și numeroase piese ce apar in diferite culegeri de folclor (Robea, 1980; Robea, 1997). Majoritatea informatorilor erau persoane în vârstă și mulți dintre aceștia nu mai sunt azi în viață dar au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară. O altă acțiune de cercetare a fost aceea de valorificarea a memoriei bătrânilor și compararea cu datele oficiale de la diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
în viață dar au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară. O altă acțiune de cercetare a fost aceea de valorificarea a memoriei bătrânilor și compararea cu datele oficiale de la diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau auzit care se verifica ulterior prin documente scrise. Această activitate s-a materializat în trei volume de documente publicate sub denumirea de „Stroești - Argeș - Documente și mărturii” ce totalizează 1436 de pagini în care sunt redate
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
din bătrân în bătrân și a înregistrat multe piese. O altă acțiune care s-a bucurat de sprijinul bătrânilor a fost aceea de valorificarea a memoriei acestora și comparare cu datele oficiale de la diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau auzit care se verifica ulterior prin documente scrise. Mulți dintre acești bătrâni nu mai sunt azi în viață și au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
memoriei acestora și comparare cu datele oficiale de la diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau auzit care se verifica ulterior prin documente scrise. Mulți dintre acești bătrâni nu mai sunt azi în viață și au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități artistice. Au rămas în memoria colectivă și scrisă serbările coordonate de învățătorii pensionari Nicolae C. Teodorescu - Nekera și Elena Al. Ionescu. Pe lângă corul organizat
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Bacău, reînființat. Singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este din satul Șesuri. Clădirea, datând din 1648, este clasificată ca monument de arhitectură. O creștere economică semnificativă a putut fi semnalată începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când zăcămintele mari de petrol existente în zonă, au început să fie exploatate la scară industrială. Măgireștiul fiind o localitate situată pe dealuri subcarpatice, deține o suprafață de pădure. În
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
Uric-Uricani, - Valea Lupului-Lupeni. Probabil că acolo existând pășuni întinse nelocuite, mulți locuitori de pe Valea Streiului superior au emigrat acolo, dezvoltând în timp noile localități. De asemenea trebuie amintit că în acea perioadă nu erau deschise exploatările miniere din Valea Jiului. Trebuie semnalat de asemenea un alt fapt istoric privind participarea unor delegații cu reprezentanți din cele două sate Livadia de Câmp și de Coastă la adunarea românilor ardeleni din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Fiecare din cele două delegații au revenit
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a fost construită Fabrica de Ceramică în Baru, în special datorită îndemânării locuitorilor la practicile de prelucrare a materiei prime și a existenței lutului în solul dealului învecinat localității. Unelte și instalații pentru prelucrarea lânii și cânepii. Istoricul grec Herodot semnala în lucrările sale că tracii se îndeletniceau cu cultivarea cânepii. Această practică agricolă străveche a persistat până în deceniile 40-50 ale secolului XX, în prezent a dispărut datorită apariției pe piață a unei game variate de textile. Tehnicile de cultivare și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
maximă de 2-3 m, construit din lemn, metal sau ciment, pentru pus mâncarea la animale, - vânări - curelușă de piele pentru legat indispensabilii sub genunchi, - vânăt - albastru, - vârtelniță - sucală, - etc. Turcu Petru Ponoran descrie în „Jurnalul" lui un eveniment demn de semnalat în istoria satului, povestit de socrul său Unguraș Lascu (fapt relatat și de un alt vecin Petru Unguraș, ambii bătrâni). Ei povesteau că în anul revoluției de la 1848, armata ungurească a fost trimisă în aceste sate (inclusiv în Livadia) care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]