10,440 matches
-
unor țări europene poate genera disfuncționalități sau confuzii în condițiile în care serviciile sunt subdezvoltate. Ca exemplu, stabilirea unor standarde foarte ridicate va determina desființarea sau reducerea activității unor servicii subfinanțate sau care se derulează în zone unde este dificilă întrunirea condițiilor impuse. Apoi, standardele vor reglementa doar situația serviciilor existente, fără a impune condiții consiliilor locale care nu au servicii. Astfel, efectele aplicării unui set rigid de condiții vor încuraja lipsa de inițiativă mai ales la nivelul consiliilor locale, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în spațiul european: dezvoltarea susținută a economiei, eradicarea sărăciei, reducerea șomajului, asigurarea integrării sociale (World Summit for Social Development, 1995). Scopul dezvoltării este, în această accepțiune, cel de a le oferi tuturor indivizilor oportunități de a-și dezvolta potențialul. În cadrul Întrunirii de la Geneva privind Dezvoltarea Socială (2000), s-a atras atenția asupra persistenței unei încrederi ridicate în eficacitatea „mâinii invizibile” a pieței și a unei înțelegeri limitate referitoare la legătura necesară dintre politica publică și dezvoltare. O economie de piață eficientă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
erau pe rol procesele a 1500 de evrei acuzați de sustragere de la munca obligatorie 108 autoritățile au decis înăsprirea sancțiunilor aplicate evreilor. Astfel, la 9 iulie 1942 la Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major a avut loc o întrunire la care au participat Radu Lecca și delegați ai Marelui Stat Major, Direcției Generale a Poliției, Inspectoratului General al Jandarmeriei; Centrului Național de Românizare, Tribunalului llfov și a Oficiului Central de Românizare și care a adoptat un document intitulat "Normele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s-a văzut pus în situația de a adresa Ministerului Apărării Naționale două note la 14, respectiv 18 octombrie 1942, prin care solicita clarificări în privința sancțiunilor ce aveau să fie aplicate în viitor evreilor infractori la munca obligatorie 116. În cadrul întrunirii desfășurate la Președinția Consiliului de Miniștri la 22 octombrie 1942, mareșalul Ion Antonescu a ordonat verbal subșefului Marelui Stat Major generalul Ioan Arhip ca sancțiunea trimiterii în Transnistria a evreilor contravenienți la munca obligatorie să fie aplicată în continuare cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
AMR, fond 1733-Comandamentul Militar Chișinău, dosar nr. 9, f. 266. Documentul nr. 115 MARELE CARTIER GENERAL Tighina, 10 Oct. 1941 Nr. 115 către PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI Cabinetul Militar Am onoare a raporta că azi 10.X., am avut o întrunire cu domnii Guvernatori ai Basarabiei, Transnistriei. Cu acest prilej am stabilit următoarele: I. Cu privire la evreii din Basarabia și Transnistria: Să înființez echipe de deparazitare la: Moghilev-Tulcin Iampol-Cosăuți Rezina-Ribnița, pentru evreii ce au fost expediați din ghetouri. Cei rămași încă în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
abrupte și cu vorbirea repezită"211, acesta îi spuse lui Mihai că Rădescu trebuie înlocuit cu un nou guvern "care să reprezinte cu adevărat forțele democratice ale țării"212. Vîșinski s-a întors în aceeași zi și, într-o celebră întrunire cu regele, îi dădu acestuia două ore și cinci minute pentru a anunța în mod public înlocuirea lui Rădescu. Regele încercă să formeze un guvern condus de prințul Știrbei, însă comuniștii respinseră ideea. Vîșinski anunță imediat că sovieticii îl aleseseră
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
necesitatea unei reuniuni a Celor Trei, care să garanteze implementarea Declarației de la Yalta în România 223. Harriman înțelegea că România era mai puțin importantă 224. Pe 16 martie, Harriman a discutat cu sovieticii. El le-a cerut să convoace o întrunire a Celor Trei, la care să se discute despre situația politică existentă în România și viitoarea formă de guvernare de acolo. Nici una din cele două chestiuni nu țineau de Comisia de Control a Aliaților, ele trebuind discutate, așadar, la o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a relua relațiile diplomatice cu Bucureștiul 242. Deși Stalin și-a repetat cererea pe 9 iunie, atît Truman, cît și Churchill au rămas fermi pe poziție. Președintele american a propus, în schimb, ca această problemă să fie discutată la apropiata întrunire de la Potsdam 243. Pe la începutul lui iulie, cele trei puteri aliate erau deja ferme în ceea ce privește poziția adoptată față de România. Interesele sovieticilor erau următoarele, în ordinea importanței: să vadă dacă România își plătește datoriile și oferă despăgubiri pentru stricăciunile cauzate Uniunii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
românilor ca pe o îmbunătățire reală 268. Ca urmare, Cei Trei au aprobat propunerea sovietică privind susținerea unor discuții tripartite înainte ca cei din Comisie să trimită directive autorităților românești 269. Comunicatul final nu includea, însă, clauza sovietică inițială privind "întrunirile regulate și frecvente" ale reprezentanților Aliaților. Molotov comentase atît de mult pe tema ambiguității cuvintelor "regulate" și "frecvente" încît Byrnes și Ernest Bevin, omologul său britanic, au acceptat, în cele din urmă, înlăturarea acestei clauze, în ultima zi a conferinței
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a aflat problema proprietății utilajelor petroliere din România. Compania petrolieră Româno-Americană își estima pierderile de utilaje la aproximativ două milioane de dolari. Berry, deși considera această cifră puțin exagerată, era convins că firma avusese pierderi substanțiale 281. La a doua întrunire a Comisiei, de pe 29 august, americanii au demonstrat, cu probe, că Româno- Americana era proprietate americană și au adus cîteva dosare care dovedeau scoaterea utilajelor din țară. Ei au propus, de asemenea, ca sovieticii să pregătească liste asemănătoare, pentru a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
liste asemănătoare, pentru a se identifica posesorii de drept ai materialelor confiscate. Utilajele aparțineau ori Companiei Româno-Americane ori germanilor, caz în care sovieticii erau pe deplin îndreptățiți să le ia în stăpînire ca pe o "captură" de război. A treia întrunire s-a dovedit a fi critică. Pe 6 septembrie, sovieticii le-au cerut americanilor să prezinte o documentație amplă, în care să se precizeze numărul utilajelor petroliere aflate în proprietatea Companiei Româno-Americane pe 1 ianuarie 1942 și numărul, proveniența și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin urmare, Uniunea Sovietică le putea lua în stăpînire ca "pradă" de război. Ferguson a anunțat că întrucît sovieticii refuzaseră să prezinte vreun document prin care să dovedească legitimitatea confiscării bunurilor respective, delegația americană refuză să mai participe la alte întruniri ale Comisiei. Problema utilajelor petroliere a rămas neschimbată, fără a se lua vreo hotărîre în privința lor, iar sovieticii au folosit în continuare bunurile confiscate din România. Recunoașterea guvernului Groza de către SUA și Marea Britanie Spre deosebire de problema petrolieră, celelalte două puncte de pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru fiecare tratat puteau lua parte toți cei cinci miniștri de Externe, dar la votarea anumitor clauze nu aveau voie să participe și statele care nu semnaseră armistițiul 286. Acest acord s-a dovedit a fi, însă, punctul culminant al întrunirilor din toamnă. Moscova recunoscuse regimul Groza pe 6 august, înainte de întrunirea Consiliului. Statele Unite nu adoptaseră o astfel de hotărîre. La ședința de pe 18 septembrie, cînd s-a pus problema încheierii unui tratat de pace cu România, secretarul de stat american
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Externe, dar la votarea anumitor clauze nu aveau voie să participe și statele care nu semnaseră armistițiul 286. Acest acord s-a dovedit a fi, însă, punctul culminant al întrunirilor din toamnă. Moscova recunoscuse regimul Groza pe 6 august, înainte de întrunirea Consiliului. Statele Unite nu adoptaseră o astfel de hotărîre. La ședința de pe 18 septembrie, cînd s-a pus problema încheierii unui tratat de pace cu România, secretarul de stat american a arătat foarte clar care erau obiecțiile Washingtonului. Guvernul Groza nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oamenii; pe cînd în România, oamenii sînt mulțumiți, dar nu și corespondenții. Guvernul sovietic prețuiește mai mult ceea ce simt oamenii"287. Zarurile erau aruncate și cu toate că discuțiile dintre Molotov și Byrnes au continuat, nu au adus nici o îmbunătățire în privința României. Întrunirile de la Londra au continuat pînă pe 2 octombrie și divergențele păreau să se înmulțească de la o zi la alta. Pînă și hotărîrea de pe 11 septembrie privind procedura urmată de Consiliu a fost anulată. Pe 22 septembrie, Molotov a vrut să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Molotov le-a spus că sovieticii n-au de gînd să țină cont de hotărîrea de pe 11 septembrie 288. Conferința s-a încheiat fără să se emită nici măcar un comunicat, căci Marea Britanie și America nu voiau să distrugă procesele-verbale de la întrunirea de pe 11 septembrie, iar sovieticii au refuzat să semneze orice declarație comună. Mulți membri ai Departamentului de Stat au fost surprinși de faptul că Byrnes hotărîse "să încheie conferința din cauza alegerilor libere din România și Bulgaria"289. Atitudinea aceasta fermă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 15 noiembrie, Truman a acceptat ca secretele energiei atomice să fie împărtășite, treptat, Marii Britanii, sovieticii rămînînd pe dinafară. Pe 23 noiembrie, Byrnes i-a scris lui Molotov, fără știrea autorităților londoneze. El voia să se organizeze, la Moscova, o întrunire a miniștrilor de Externe, pentru a se discuta o serie de probleme, inclusiv monopolul energiei atomice 300. Molotov și-a dat acordul, pe data de 29. Britanicii erau de-a dreptul furioși. Se temeau ca nu cumva decizia unilaterală a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
seama de interesele Marii Britanii. Dar dacă reprezentanții britanici nu se duceau la Moscova, țara și-ar fi pierdut rolul pe care-l juca în cadrul Aliaților. Așadar, pe 7 decembrie, Bevin a acceptat, deși fără tragere de inimă, să participe la întrunire 301. Întrunirea Miniștrilor de Externe de la Moscova a început pe 16 decembrie, la Palatul Spiridonevka. Byrnes a prezentat ordinea de zi, pe care figura și instituirea, în România, a unui guvern pe care Statele Unite și Marea Britanie să-l poată recunoaște
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
interesele Marii Britanii. Dar dacă reprezentanții britanici nu se duceau la Moscova, țara și-ar fi pierdut rolul pe care-l juca în cadrul Aliaților. Așadar, pe 7 decembrie, Bevin a acceptat, deși fără tragere de inimă, să participe la întrunire 301. Întrunirea Miniștrilor de Externe de la Moscova a început pe 16 decembrie, la Palatul Spiridonevka. Byrnes a prezentat ordinea de zi, pe care figura și instituirea, în România, a unui guvern pe care Statele Unite și Marea Britanie să-l poată recunoaște. Acesta trebuia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului, care garanta tuturor persoanelor aflate sub jurisdicție românească, "indiferent de rasă, sex, limbă sau religie", toate drepturile omului și "libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de expresie, cea a presei și a publicațiilor, a cultului religios, a opiniilor politice și a întrunirilor publice"341. Românii, însă, au ridicat obiecții împotriva acestui articol, pe care-l considerau de prisos. Drepturile omului erau garantate prin Constituția României și, în egală măsură, prin Charta Națiunilor Unite, o organizație la care România spera să adere în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Tratatului. Washingtonul i-a cerut României să-i furnizeze informații despre forțele de poliție. Bucureștiul a acceptat să pregătească informațiile, cu condiția să le furnizeze doar la cererea celor trei șefi de misiuni. Pe 4 mai, Schoenfeld a convocat o întrunire a șefilor de misiune. Britanicii și sovieticii au acceptat, iar Schoenfeld a propus ca reprezentantul sovietic, ambasadorul Kavtaradze să aleagă data. Și acesta a ales ziua de 17 mai. Membrii Legației Americane începuseră să parieze că ambasadorul se va "fofila
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a ales ziua de 17 mai. Membrii Legației Americane începuseră să parieze că ambasadorul se va "fofila" pentru a scăpa de ședință. Și pe 16 mai, Kavtaradze le-a cerut scuze colegilor. Se îmbolnăvise și nu putea lua parte la întrunire. Pe 26 mai, acesta a comunicat Legațiilor Britanică și Americană că nu vede necesitatea organizării vreunei întruniri și nu are de gînd să participe la nici-una423. Cu aceasta se încheiau strădaniile englezilor și ale americanilor de a determina România să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a scăpa de ședință. Și pe 16 mai, Kavtaradze le-a cerut scuze colegilor. Se îmbolnăvise și nu putea lua parte la întrunire. Pe 26 mai, acesta a comunicat Legațiilor Britanică și Americană că nu vede necesitatea organizării vreunei întruniri și nu are de gînd să participe la nici-una423. Cu aceasta se încheiau strădaniile englezilor și ale americanilor de a determina România să respecte prevederile militare ale Tratatului. Puterile occidentale și-au dat seama că prin proteste repetate au prea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin faptul că îi încurajau pe sovietici să cerceteze problema implementării clauzelor militare din Tratatul cu Italia 424. Ambasadorii americani din toată Europa împărtășeau frustrarea și neajutorarea lui Schoenfeld. Tocmai de aceea, Departamentul de Stat a convocat, la Roma, o întrunire a consilierilor economici și militari de la Ambasada din Roma și Legațiile din Budapesta, București și Sofia, a consilierilor economici de la Misiunile din Belgrad, Trieste, Varșovia, Praga și Berna și a oficialităților de la Washington. Cei 31 de reprezentanți s-au întîlnit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aceasta însemna o ușoară schimbare a centrului de greutate. Iugoslavia era încă sub dominație comunistă, dar era independentă de Moscova. Așadar, Washingtonul voia să se concentreze mai mult asupra influențelor nefaste ale Uniunii Sovietice decît asupra tarelor comunismului. Întors de la întrunirea de la Roma, Schoenfeld a continuat să trimită guvernului Groza proteste împotriva încălcărilor Tratatului, dar într-un ritm mult mai lent. Hotărîrea Washingtonului de a înceta să mai cerceteze încălcările clauzelor militare ale Tratatului a avut ca efect general scăderea entuziasmului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]