24,313 matches
-
de-al doilea". În eseurile sale, Thierry Maulnier sublinia faptul că scriitorii comuniști se aflau în slujba poliției. Mihai Beniuc s-a aflat în această categorie, una din victimele ilustre fiind Lucian Blaga, pe care l-a arătat cu degetul amenințării, l-a umilit, i-a fost mare inchizitor. Primul raport al turnătorului apărea în februarie 1959, în Gazeta literară, sub forma neaderenței lui Lucian Blaga la "actualitate": "(...) a evoluat tocmai în sensul metafizicii și misticismului, ajungând la un moment dat
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
forma neaderenței lui Lucian Blaga la "actualitate": "(...) a evoluat tocmai în sensul metafizicii și misticismului, ajungând la un moment dat să fie considerat exponent al ortodoxismului, exact atunci când Gândirismul, preambul al huliganismului fascist, atinsese culmea reprobabilei sale glorii". În urma acestei amenințări publice, Lucian Blaga, pentru a putea supraviețui, a acceptat să semneze două sau trei articole în care se putea intui presiunea la care era supus. Mihai Beniuc, nu s-a rezumat la aceasta. În romanul său autobiografic, Pe muchie de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
rămâne, desprinsă, în afara mea. Totul este retras aici, concentrat, compact, coerent. De-abia acum, în această contracție de ființă, aflu cât de mult sânt Știu că sânt pentru că, fiindu-mi frică, sânt amenințat să nu mai fiu. Și în această amenințare esențială a ființei mele aflu cât de mare este povara lui "a fi" și cât de puțin liber sânt tocmai pentru că atârn de faptul de a fi. Pentru că sânt confruntat cu suprema mea condiționare, cu însuși faptul de a fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unui timp prestigios și imemorial, în transcendența originii. Devenirea în spațiul libertății. Iubirea Am văzut că primul contact cu eul meu ca eu gol, care premerge oricărui proiect și oricărei preluări în proiect, se produce în frică. Tocmai pentru că, prin amenințare, hotarele mele sânt puse în discuție, ele nu se revelă în pozitivitatea lor decât pe o cale negativă: știu că sânt pentru că, fiindu-mi frică, sânt amenințat să nu mai fiu. Frica mă face să mă adun în mine și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a făcut convulsiv. Duminică, 18 februarie 1979 La ora 12 urcăm în cămăruța lui Noica. Ne trece în revistă corespondența primită, în primul rând scrisoarea lui E.C. din 30 ianuarie 1979, care pune capăt unei bosumflări de câteva luni și amenințării de a întrerupe suita celor mai strălucite pagini epistolare, poate, din cultura noastră. Aici e vorba de câteva considerații în marginea Maladiilor. ("C'est un excellent ouvrage qui, à mon sens, reflète mieux ta forme d'esprit que le précédent
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
amândoi putem rosti, ne așază în aceeași specie? Poate exista ceva care să fie mai altceva decât sânt eu? Nu este el opusul meu absolut, dar nu așa cum este girafa, elefantul sau cocostârcul, ci așa cum este acel ceva care devine amenințarea mea permanentă, acel ceva al cărui ideal de a fi este de a mă suprima? Noica avea dreptate în principiu, numai că își greșise ținta. Nu băcanul era problema, pentru că nu băcanul ajungea, prin felul lui de a fi, să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
celui maghiar măcar; căci atuncea am trebui să uităm bătăiele și omorurile la alegeri, influințările meschine ale guvernului și ale coruptei sale partide, starea escepțională a Transilvaniei, punerea sub acuzațiune a candidaților opozițiunali ori de altă națiunalitate, intimidarea poporului prin amenințări, toate acestea am trebui să le uităm pentru a putea zice cumcă această minciună ce se numește parlamentul Ungariei e o espresiune a popoarelor. Și-apoi câte mijloace nu vor găsi acei oameni cari țin punga țărei în mână pentru ca să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Turcia, cele șase puteri să dezbată în unire asupra întrebuințărei unor alte mijloace mai cu efect. Aceasta însă însemnează intervențiunea armată în Turcia. Deși pentru o asemenea intervențiune s-ar cere învoirea tuturor puterilor, totuși Anglia, văzând în ea o amenințare împrotiva libertăței și autonomiei împărăției turcești, au declinat de a lua parte la acest pact. Turcia a refuzat asemenea primirea propunerilor nouă. O telegramă din Londra din 14/26 mai ne înștiințează că Anglia refuză a primi și memorandul modificat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate foile lor oficioase soliditatea înțelegem și voința hotărâtă de a face să se esecute programa lor din punt în punt, mai cu samă după ce s-au înaintat până a decide să trămită, o escadră combinată, ca pentru a uni amenințarea cu injuncțiunea, vor suferi fără să murmure noua nereușită ce le impune răspunsul îndrăzneț al Sublimei Porți. Dar, presupunând chiar că aceste puteri nu vor găsi în opunerea celorlalte cabinete obstacole îndestulătoare de a le opri și că vor împinge
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de război auzise mai dinainte despre vorbele amenințătoare și ura acestui ofițer și din cauza aceasta voise să-l depărteze. Dar, dorind a nu provoca în momentele de față turburări, nu l-au înlăturat, după cum ușor putea s-o facă în urma amenințărilor ce le auzise. Acest din urmă considerent avea să devie fatal. Sultana Valide primise știre despre turbarea maiorului Hassan. Ea se folosi de ocazie spre a se răzbuna împotriva lui Hussein-Avni, căci asupra nimărui ea nu era atât de pornită
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
chiar și în 1854 la Turnu-Măgurele, spre esemplu, se împlu de spaimă. Suntem în pozițiune de a afirma, pentru liniștirea acestor temeri, că nici un motiv serios nu le poate justifica până astăzi. Nici poduri pe Dunăre nu se fac, nici o amenințare de trecere nu este; în fine nimic din asemeni vuiete nu este esact. În cât privește incursiunile sălbatece de care poporațiunile noastre se tem, sperăm că guvernul va lua măsuri de pază, cu toate că credem că chiar guvernul otoman va face
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de-un straniu spirit. Cel puțin s-ar părea că acest domn se trezește în Turcia sau în Bulgaria, nu în România, și-n orice caz ne mirăm cum uită că este în România și că după paragraf cod. penal amenințările sunt interzise sub pedeapsa de 2 - 3 luni închisoare. În genere ne mirăm cum de persoanele de la noi din țară nu uzează de legea penală pentru a se preveni de injuriile unui nimenea, a unei venituri? Este oare România țara
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în școală este realizată și de cercetători izolați, în țări unde universitatea e cvasiinexistentă și unde subiectul însuși poate fi periculos, fiind legat de corupție și uneori de puterea politică. Mă gândesc aici la cercetători care-mi spuneau, confidențial, despre amenințările directe pe care le-au primit când făceau anchete despre revoltele școlare direct legate de deturnarea produselor de la cantina școlii de către niște directori necinstiți care făceau parte din clanul care domina statul. La fel, mobilizarea lumii în mod solitar, pentru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
an. Tabelul 4. Acte de "violență" contabilizate în gimnaziile și liceele din Franța în anul școlar 2002-2003 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Violență fizică fără arme 21 003 0,30 Insulte sau amenințări grave 16 223 0,23 Furt sau tentativă 7 844 0,11 Alte fapte grave 3 092 0,04 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Deteriorări ale localurilor 2 675 0,04 Introducere
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
luăm cele mai frecvente cinci victimizări, numărul de victime dintre elevi ar fi, în proporție, foarte limitat 14. Pentru faptele de violență fizică fără arme am putea considera că sunt cuprinși 0,30% dintre elevi, 0,23% pentru insulte sau amenințări grave, 0,11% pentru furturi și tentative, iar 0,03% pentru extorcare sau tentativă. Într-o perioadă în care chiar ministrul Educației descria și condamna puternicele tensiuni rasiste și antisemite dintre elevi, semnalările injuriilor rasiste privesc doar 0,01% dintre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trebuie să recunoaștem că acele minor victimization cărora Denise Gottfredson (2001) și majoritatea autorilor le subliniază importanța nu sunt atât de ușor asimilabile categoriilor din Codul penal. De altfel, puțini cercetători din afara Franței adoptă această poziție. Bineînțeles, o insultă, o amenințare sunt penalizabile, indiferent dacă sunt adresate unui adult sau unui elev. Dificultatea tehnică a unei asemenea penalizări nu trebuie să influențeze aceste probleme de definire. Dar oare se cuvine să-l considerăm "delincvent" sau "violent" pe elevul care-și înjură
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
degradeze obiecte la școală". Martin (1994) definește violența în școală după cum urmează: "Violența în școli este prezentă în orice situație în care un membru al comunității școlare (profesor, elev, membru al personalului educativ, părinte sau vizitator) face obiectul unor intimidări, amenințări sau al unei agresiuni sau când bunurile sale personale sunt degradate intenționat de un alt membru al respectivei comunități sau al publicului, în circumstanțe decurgând din activitățile sale într-o școală"". Pe scurt, așa cum indică Vettenburg și cum am insistat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de specialitate și "pare evident că trebuie să utilizăm o definiție la fel de largă a violenței". Această definiție largă ar putea fi precizată, pentru a asigura comparabilitatea cercetărilor, și aceeași cercetătoare propune diferențierea următoarelor forme de comportamente antisociale: "violență fizică sau amenințare la adresa persoanelor (în principal: loviturile și rănirile, agresiunile, încăierările); alte forme de comportamente delincvente (în principal: furtul, vandalismul, consumul de droguri); delicte legate de statut (în principal: chiulul, frecventarea cafenelelor și discotecilor, fuga de la școală); comportamente în afara normei și legate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
normei și legate de școală (gălăgie intenționată, întârzieri, ieșirea de la oră înainte de încheiere, fumatul în școală, cu alte cuvinte: nerespectarea regulamentului școlii). Primele două forme se încadrează în categoria criminalității, adică în cea a comportamentelor reprehensibile juridic. Violența fizică (sau amenințarea cu violență fizică) este considerată o categorie separată din cauza impactului ei crescut asupra sentimentului de insecuritate (important pentru opinia publică, dar și pentru poziția profesorului în clasă și în școală). Delictele legate de statutul de tineri sunt considerate comportamente ce
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru preluarea puterii, mica delincvență fiind, în parte, ceea ce numim "câștigarea puterii urbane de proximitate". Determinând retragerea locuitorilor, privați de libera circulație în propriul cartier, dominat de dealeri, ele fac vizibil câștigul teritorial. Scriam atunci: "Ocuparea casei scărilor, deteriorarea clădirii, amenințările, insultele, murdărirea, toate acestea au ca rezultat luarea în stăpânire a spațiilor intermediare și a colțului de stradă unde se organizează vânzarea: locul minorilor în această ocupare a spațiului nu are nevoie să fie legat direct de trafic, ci este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de o anchetă de victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să construim o scară a multivictimizărilor, între 0 și 5 tipuri de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de importantă, făcând posibilă o comparație
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt cele care, după ce au surmonatat obstacolele care le împiedicau să frecventeze școala, sunt, odată admise la școală, confruntate cu hărțuirea și violențele sexuale din partea colegilor sau a dascălilor. Un raport recent despre Africa de Sud (Human Rights Watch, 2001) constată că amenințarea violenței în școală este unul dintre principalele obstacole în educația copiilor. În Ghana, Malawi sau Zimbabwe, prea numeroasele agresiuni sexuale comise asupra fetelor de către băieți și uneori de către dascăli în primul ciclul al învățământului secundar rămân în mare parte nepedepsite
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe care o capătă tema. Astfel, în Anglia, Anderson (Anderson et al., 1994) a evidențiat primul importanța violenței împotriva tinerilor, în cercetările realizate la Edinburgh. Într-o perioadă de nouă luni, jumătate din eșantionul său fusese victimă a agresiunii fizice, amenințărilor sau furturilor. 52% dintre fetele și 36% dintre băieții cuprinși în această anchetă s-au plâns de agresivitate din partea adulților, mergând de la "priviri stânjenitoare" până la atitudini indecente. Rasismul, sexismul și elitismul sub formă de atitudini și comportamente negative față de anumite
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nici conținuturile și care, adesea, au drept corolare perversiunea, cultul violenței, delincvența etc. Acasă, lipsa de autoritate este totală. Totul e permis. Capul familiei nu mai e decât o umbră aceea ce era. Copiii își dictează propriile legi, însoțite de amenințări pe care le-au deprins bine în anturaje nesănătoase. Aceste condiții nefavorabile dezvoltării vreunui om nu sunt decât rezultatul unei neglijențe parentale evidente, care întunecă viitorul copilului. Astfel, în loc să meargă la școală ca să învețe și să fie un bun exemplu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu titlul plin de umor: "Bătaia franțuzească ar putea primi o palmă serioasă". Cităm principalele pasaje, chiar dacă nu se referă la școală, este destul de reprezentativ pentru acest tip de opinie: "În momentul în care violența explodează, delincvența se extinde, iar amenințarea teroristă ne pândește, suntem îndreptățiți să ne gândim la întărirea arsenalului nostru represiv. Asta propun asociațiile care intenționează să introducă un nou delict în Codul nostru penal. Acesta nu vizează bandiții, hoții, escrocii, ci pe niște indivizi de temut: părinții
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]