13,806 matches
-
externe americane erau definite în sensul creării unor instituții internaționale care ar putea sprijini o nouă ordine morală universală bazată pe Rațiune. Respingând premisele optimiste aflate la baza unor asemenea propuneri, Morgenthau a argumentat că, departe de a presupune o armonie eternă a intereselor, viața politică „își are rădăcinile în dorința de putere, comună tuturor oamenilor, șșiț este astfel inseparabilă de însăși viața socială”6. Plecând de la o interpretare augustiniană a naturii decăzute a omului, Morgenthau sugera, citându-l pe Luther
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la testarea finală, pentru a pune în evidență faptul că mijloacele instruirii tehnice nu au nici o influență negativă asupra creșterii și dezvoltării normale a copiilor, ci, dimpotrivă, facilitează alături de orele de educație fizică școlară creșterea și dezvoltarea, influențând favorabil parametrii armoniei corporale a acestora. În tabelele 15 și 16 sunt prezentate rezultatele grupului țintă la cele trei evaluări și inductorii statistici determinați. 6.1.1. Dinamica rezultatelor la măsurătorile antropometrice de la testarea inițială la testarea intermediară Dinamica reiese din tabelul nr.
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
societatea modernă a fost mult transformat de om și chiar alterat sau distrus, în prezent se caută a se proiecta un peisaj nou, adaptat civilizației moderne actuale printr-o dezvoltare susținută, care să țină seama de protecția mediului și legile armoniei. Acest peisaj proiectat trebuie să aibă caractere de utilitate, de bună funcționalitate, de protecție și să fie estetic. Arhitectul peisagist este chemat să restabilească omul într-un mediu propice de viață pentru el, semenii săi și întregul ambient. Transformarea zonelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
florale, gazon, etc.), a căilor de circulație, a diferitelor amenajări a apelor și a dotărilor decorative și utilitare existente. A amenaja un spațiu verde, indiferent de întinderea acestuia, înseamnă a disciplina relieful, mobilitatea apei, iregularitatea formelor vegetale, contrastul suprafețelor și armonia culorilor etc. Altfel spus: obiectul de studiu al arhitecturii peisagere îl constituie mediul înconjurător natural sau artificial, peisajul local, regional și chiar planetar, natural sau amenajat. Scopul arhitecturii peisagere se concretizează în conceperea și alegerea celor mai valoroase și eficiente
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Spațiile verzi imprimă unui teritoriu o valoare decorativă, exprimată prin satisfacția pe care o are omul față de vegetația arborescentă, arbustivă, floricolă sau erbacee, care prin diferitele ei componente dau impresia de frumusețe. J.O. Simonds (1967) definește frumusețea ca fiind „armonia tuturor părților, indiferent de subiectul în care apare, asamblate într-o astfel de proporție și legătură, încât nimic să nu poată fi adăugat, diseminat sau modificat, decât în dauna operei”. Frumusețea spațiilor verzi amenajate este amplificată datorită faptului că frumosului
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
unei ambianțe reconfortante pentru conducătorii auto și pentru pietoni, protecție împotriva poluării cu particule, gaze nocive și chiar zgomote), protecție a drumurilor și a circulației, etc. Prin aceste spații verzi se realizează unul din principiile de proiectare și anume principiul armoniei, prin corelarea spațiului artificial cu cel natural. Prin schimbarea cromatică a frunzelor în diferite sezoane de vegetație, prin bogăția sau transparența coroanei, forma acesteia, etc. speciile lemnoase introduc varietate în uniformitatea construcțiilor limitrofe arterelor de circulație. Vegetația lemnoasă constituie adevărate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
dintre exemplare trebuie astfel adoptată încât să permită pătrunderea razelor de soare și zvântarea rapidă a aleilor sau terenurilor de joacă. Folosirea unor specii arboricole și arbustive în jurul unui bloc și cu totul altele la blocurile învecinate, creează lipsă de armonie, sit-ul fiind astfel lipsit de unitate, armonie și proporție. Ca și în celelalte unități de spațiu verde dispunerea vegetației trebuie făcută cu mult discernământ, luând în considerare mai ales forma coroanelor și înălțimea exemplarelor când sunt la maturitate. Este
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pătrunderea razelor de soare și zvântarea rapidă a aleilor sau terenurilor de joacă. Folosirea unor specii arboricole și arbustive în jurul unui bloc și cu totul altele la blocurile învecinate, creează lipsă de armonie, sit-ul fiind astfel lipsit de unitate, armonie și proporție. Ca și în celelalte unități de spațiu verde dispunerea vegetației trebuie făcută cu mult discernământ, luând în considerare mai ales forma coroanelor și înălțimea exemplarelor când sunt la maturitate. Este considerat inestetic ca de-a lungul aleii ce
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mai multe posibilități și efecte peisagistice. În unele situații, intervențiile asupra reliefului inițial pot fi chiar profunde, însă acestea antrenează cheltuieli foarte mari. La proiectarea microreliefului concavitățile sau convexitățile pot fi păstrate, dar nu trebuie să se piardă din vedere armonia de ansamblu a compoziției prin legarea formelor terenului între ele fără a se realiza contraste izbitoare. Denivelările pot fi modificate sau sacrificate în interesul unei linii de vedere sau a configurației generale a terenului. De asemenea, se pot crea noi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
forme și forțe organizaționale, la alternanța sau combinarea lor. Iată câteva dintre situațiile tipice pe care le putem întâlni în mediile organizaționale reale: situația de dominanță a uneia dintre formele și forțele organizaționale care generează o anumită configurație ce asigură armonia internă și externă, precum și coerența organizației (organizația știe ce trebuie să facă și cum trebuie să facă); situația de contaminare apare atunci când forța dominantă este foarte puternică și le influențează și controlează pe toate celelalte, apărând pericolul scăpării de sub control
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
echipă, cooperarea; există o formă particulară de luare a deciziilor: liderul discută doar cu cei pe care decizia îi va afecta, nu toată lumea trebuie să fie de acord cu decizia, ci doar cei afectați; ca urmare a acestor strategii apare armonia, crește loialitatea față de organizație, se produce identificarea muncitorilor cu scopurile organizației (vezi Huczynski, Buchanan, 1991, pp. 424‑425). Se degajă cu ușurință opoziția categorică a celor două forme de leadership. În aceste condiții o întrebare se ridică de la sine: dacă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
situațiile în care se ajunge prea repede și prea ușor la un acord; oferiți fiecărui membru al grupului posibilitatea să-și apere punctele de vedere; evitați concesiile doar pentru a evita conflictul sau pentru a ajunge la obținerea acordului și armoniei; nu cedați decât la pozițiile care au constituit obiectul unui examen sau unor discuții critice; evitați apelul la stereotipii, la soluții prefabricate; nu recurgeți la argumentul autorității; ascultați și observați reacțiile celorlalți membri ai grupului, evaluați-le cu discernământ și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unor indecizii de rol); convenționalizarea relațiilor umane (camuflează multe ambiguități și inconsistențe în sistemele de roluri); ruperea relațiilor de rol (ușor de aplicat în grupurile de prieteni, în familie, dar greu de aplicat în mediile organizaționale); tehnici personale pentru restabilirea armoniei (de exemplu, apelul la o a treia persoană) (vezi Rocheblave-Spenlé, 1962, pp. 306-328). 3.3 Nivelul intragrupal Psihologia de grup nu este o simplă multiplicare și generalizare a relațiilor interpersonale la nivelul întregului grup. Chiar dacă în cadrul grupului există diade, grupul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este perfectă. Intervenția unei a treia persoane poate declanșa însă perturbarea echilibrului relațional dintre cei doi. Noua persoană ar putea profita de pe urma relației dintre cei doi sau i-ar putea dezbina pentru a prelua conducerea. Se înțelege de la sine că armonia diadei originare este total bulversată putând apare un conflict între noul venit și cei deja existenți în grup dar și între membrii vechi ai grupului. Dacă până acum subordonatul își accepta poziția de dominat și de supus, de data aceasta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt mai importante decât ale tale, pentru a-i satisface pe alții și pentru a menține cooperarea; 3. pentru a-ți construi un credit social pentru problemele ce vor veni; 4. pentru a minimaliza pierderile atunci când ești superior; 5. când armonia și stabilitatea sunt foarte importante; 6. pentru a permite subordonaților să devină mai buni prin învățare. Compromisul 1. când obiectivele sunt importante, dar nu merită efortul sau introducerea posibilă a unor modalități mai ferme; 2. când oponenții cu putere egală
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
PR-iști din companiile-satelit Johnson & Johnson. Această 84 86 acțiune rapidă le-a permis reporterilor să ia obțină informații fără întârzieri frustrante. Politică transparentă Încă din primele ore, conducerea companiei a inițiat fără ezitare o politică de informare transparentă - în armonie cu vechiul set de principii al corporației, care declara compania în primul rând responsabilă față de “cei care folosesc produsele și serviciile noastre”. Documentul mai afirma: “Într-o societate a afacerilor [business], fiecare act de afacere are consecințe sociale și poate
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
la terminațiile finale us și forma amintită devine velasg. Vorbitorul de limbă care folosește vocale, va înlătura din pronunția sa, în mod inconștient grupurile de consoane dure, dacă sensul nu suferă schimbare. Este și o urmare a unei tendințe spre armonie, spre mlădierea vorbirii. Deci grupul consonantic sg, mai greu de pronunțat, printr-un fenomen de iotacizare, este mai puțin sonor, înlăturând efortul de pronunțare, așa încât și sunetul ocluziv g, care impune împingerea aerului în spațiul dintre bolta palatină și limbă
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ceea ce constituiau, la început, două lexeme distincte, devin lipsite de înțeles, doar simple interjecții, în accord cu sentimentul vestirii nașterii Mântuitorului în zilele noastre. Chiar se remarcă schimbările într-un joc de sunete ce se impun din nevoia subiecților de armonie, de muzicalitate, sporită, e o formă de aliterație leroi, leur, leor având în vedere conștiința faptului că e vorba de un cântec sacru, perfectibil în timp ca melodicitate, fără însă a denatura până la anulare, cuvintele. Avem de-a face aici
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
p. 12). Cu atât mai mult cu cât căutarea voluntară a interculturalității va fi o constantă În demersul artistului. Ceea ce frapează În opera sa este acea poezie a cărei frumusețe se Întrevede prin alchimia formelor din care știe să extragă armonia. Viziunea sa picturală se bazează tocmai pe diversitatea stilurilor care l-au influențat, astfel Încât un element propriu, la origine, unei anumite culturi servește drept bază unui element provenind dintr-o altă cultură. Descrierea dramatică a omului se regăsește atât În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
va fi urmat de mulți artiști, pentru că pictorii occidentali se vor inspira din estetica culturilor din Africa sau Oceania pentru a-și reînnoi propriile concepții artistice formale. Astăzi, la Întrebarea esențială a lui Segalen (trebuie să rămânem oare surzi la „armoniile Diferitului”?), artiștii din lumea Întreagă răspund printr-o dinamică a creației interculturale. În muzică, spre exemplu, am văzut În anii din urmă experiențe foarte Îndrăznețe, urmând altora de dată mai puțin recentă. O serie de grupuri care s-au cunoscut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imposibil. O altă explicație, susținută cu precădere de anumiți sociolingviști, este aceea că, din mai multe motive, copilul se găsește Într-o situație favorabilă Învățării. Pe de o parte, și În ritm progresiv, dobândirea de noi coduri se face În armonie cu dezvoltarea sa cognitivă. Pe de altă parte, copilul nu se teme și nu este inhibat de nimic În dorința sa de comunicare. Lui nu-i este teamă că greșește, În măsura În care știe ce este o greșeală. Trebuie notat și că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întâlnește pe cineva mai slab, ea se emoționează prin compasiune-identificare și, fără a-și face rău sieși, lasă locul mai bun celui mai slab și merge să-și caute un loc În altă parte. Conservarea de sine este În perfectă armonie cu compasiunea pentru cei nefericiți. Unde se găsește Însă sursa armoniei dintre interior și exterior? Rousseau ne indică o pistă: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi și să ascultați vocea tainică a conștiinței” (ibidem, p. 240). Inima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fără a-și face rău sieși, lasă locul mai bun celui mai slab și merge să-și caute un loc În altă parte. Conservarea de sine este În perfectă armonie cu compasiunea pentru cei nefericiți. Unde se găsește Însă sursa armoniei dintre interior și exterior? Rousseau ne indică o pistă: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi și să ascultați vocea tainică a conștiinței” (ibidem, p. 240). Inima este locul În care se abolesc inegalitățile, În care morala Își
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
forțe antagonice, dezacordurile care se exprimă fiind inseparabile de socializarea În jurul aceluiași obiect, astfel Încât „este aproape inevitabil ca orice element comunitar să se amestece cu ostilitatea”. De altfel, clivajele Între grupuri nu Înseamnă că În interiorul fiecărei tabere există o perfectă armonie: rivalitățile sau disidențele sunt aproape Întotdeauna prezente, la fel ca și alianțele și coalițiile, luptele fiind cu atât mai Înverșunate cu cât sunt intestine și opun indivizi egali sau asemănători. Trebuie să acordăm locul cuvenit, În acest sens, procedurilor de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
utopie care ia naștere sub ochii noștri, este clar că esențializarea funcționează și constituie baza eventualelor selecții socio-economice, care anulează Însuși principiul egalității șanselor. Orientarea geneticistă a modurilor de selecție socială ascunde un model normativ de societate: cel În care armonia globală ar fi asigurată de adaptarea forțată a practicilor individuale, În special În domeniul profesional, la caracteristicile genetice ale cetățenilor. Un astfel de reducționism, care ar legitima selecțiile și discriminările Între indivizi, i-ar priva pe aceștia prin definiție de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]