10,486 matches
-
drepte, de mare circulație, în general mărginite de plantații de arbori. Căile sunt artere de pătrundere într-un oraș, iar rolul lor este de a face legătura cu o șosea importantă. În trecut calea era o stradă care servea drept arteră principală de circulație într-un oraș. Drumurile sunt căi de comunicație terestră, străzi, șosele. Intrările sunt străzi mici înfundate la un capăt. Poartă și denumirea de fundături. Piețele sunt locuri întinse și deschise dintr-o localitate, unde se întâlnesc sau
Lista străzilor din sectorul 3 () [Corola-website/Science/330381_a_331710]
-
proeminentă, rotundă sau de forma pânzei de păianjen și poate apărea pe piele sau mucoasă. Este cauzat de dilatarea cavernoasă sau uniformă a vaselor de sânge care aparțin pielii. Vasul de sânge care suferă modificarea poate fi de orice fel: arteră, venă sau capilară. Mai este numit și "pată de foc" și din cauza asemănării cu nevul mai este numit și "nev vascular". Se retrage în mod spontan fiind frecvent la nou-născuți și copii. Cel mai frecvent apare pe față, pe ceafă
Hemangiom () [Corola-website/Science/329257_a_330586]
-
(sau Ringstrasse) este un drum circular ce încadrează districtul Innere Stadt din Viena, Austria și este una dintre principalele sale artere de circulație. El este tipic pentru stilul istoric numit "nstil" (stilul Ringstraße) din anii 1860-1890. Strada a fost construită pentru a înlocui zidurile orașului, care au fost construite în timpul secolului al XIII-lea și consolidate ca urmare a primului asediu
Ringstraße () [Corola-website/Science/328616_a_329945]
-
construirea Palatului Imperial Hofburg, situarea Kohlmarkt în apropierea reședinței imperiale a favorizat stabilirea acolo a meșteșugarilor de produse de lux. Întrucât punerea în aplicare a planurilor de amenajare în stil baroc a aripii Michaelertrakt a castelului, Kohlmarkt a devenit o arteră principală a centrului orașului. Kohlmarkt este strada celor mai multe magazine exclusiviste și a foștilor furnizori ai curții imperiale ca Demel, Tabakgeschäft Mohilla, Manz’sche Verlags- und Universitätsbuchhandlung și compania cartografică Freytag & Berndt (aceasta din urmă în Artaria-Haus). Odată cu sfârșitul monarhiei, creșterea
Kohlmarkt (Viena) () [Corola-website/Science/328656_a_329985]
-
În extremitatea sud-vestică se află clădirea fostei societăți IRE, iar în cea nord-vestică Hotelul „Suceava” (fostul Hotel „Central”). După traversarea pieței, Strada Ștefan cel Mare se continuă către nord până în Strada Curtea Domnească, în apropiere de Biserica Sfântul Dumitru, constituind artera pietonală din centrul Sucevei, o zonă preponderent comercială. Sub Piața 22 Decembrie se află două parcări subterane, ce pun la dispoziția sucevenilor 162 de locuri de parcare. Parcarea din partea estică a pieței are peste 100 de locuri, iar accesul rutier
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
comandamentul să fie preluat de o persoană tânără, dar care deja era celebră pentru victoriile în Franța, Thomas Montacute. Orléans era ultimul bastion al puterii regale, în nordul Franței, controlată de englezi și aliații lor burgunzi. Orașul, situat pe o arteră importanta a țării, fluviul Loira, a fost ultimul obstacol pentru britanici pentru a finaliza cucerirea totală a nordului Franței și permițând astfel avansarea în adâncul țării, deschizând drumul spre Bourges, capitala lui Carol al VII-lea. Mai la sud, francezii
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]
-
lucru a contribuit la creșterea semnificativă a costului transportului, agravat și de taxele de import și export. Scrierile lui Siculus Flacus, topograf roman ("mensor") din secolul I, ne oferă următoarea clasificare a drumurilor romane: Acestea sunt marile drumuri ale Imperiului, arterele principale ale rețelei rutiere, care legau marile orașe între ele. Aceste drumuri mai erau denumite și "viae praetoriae" (în română: „drumuri pretoriene”), "viae militares" (în română: „drumuri militare”) sau "viae consulares" (în română: „drumuri consulare”). Statul lua în sarcină finanțarea
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
motoarele dezvoltării și modernizării accelerate a capitalei în anii următori. Tot Vintilă Brătianu a ordonat întocmirea primului plan de sistematizare, întocmit pe baze științifice moderne, este vorba de planul urbanistic din anul 1911. Pe baza acestuia s-au deschis marile artere de circulație ale orașului și a început construirea sistematizată de locuințe, atât de lux cât și cele sociale. Pe timpul mandatului lui Vintilă Brătianu au fost adoptate o serie de importante reglementări comunale, cum ar fi: Pentru întreaga perioadă în care
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
serviciul geografic al armatei pentru ridicarea noului plan topografic al orașului. Pe baza acestuia o Comisie tehnică specială, va finaliza în anul 1911 primul plan de sistematizare a Bucureștilor. Liniile generale ale acestui plan prevedeau: crearea de bulevarde circulare și artere radiale, piețe, principiul specializării cartierelor, crearea de parcuri, regularizarea râului Colentina. Astfel erau prevăzute bulevarde circulare și radiale cu lățimi de 18-30 metri iar acolo unde terenul permitea chiar cu lățimi mai mari. Se poate observa că planul trasa marile
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
radiale, piețe, principiul specializării cartierelor, crearea de parcuri, regularizarea râului Colentina. Astfel erau prevăzute bulevarde circulare și radiale cu lățimi de 18-30 metri iar acolo unde terenul permitea chiar cu lățimi mai mari. Se poate observa că planul trasa marile artere de circulație ale capitalei, care sunt folosite și în prezent. Pentru înlesnirea accesului orașului la obținerea de fonduri financiare, prin legea din 1 iunie 1893 era înființată „Casa lucrărilor orașului București”. Această casă a fost mai întâi înzestrată cu 30
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
au putut începe marile lucrări edilitare: expropieri, deschideri de bulevarde, canalizare, transport în comun, etc. Principalele realizări edilitare ale mandatului lui Vintilă Brătianu au fost: Așa cum s-a arătat mai sus, pe timpul lui Vintilă Brătianu începe practic trasarea și sistematizarea arterelor mari ale orașului, precum și începerea pavării cu piatră cubică a arterelor de penetrație în oraș și a bulevardelor circulare. Tot el este cel care a inițiat programul de construire de trotuare asfaltate în cartierele mărginașe, acordânt totodată o atenție deosebită
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
transport în comun, etc. Principalele realizări edilitare ale mandatului lui Vintilă Brătianu au fost: Așa cum s-a arătat mai sus, pe timpul lui Vintilă Brătianu începe practic trasarea și sistematizarea arterelor mari ale orașului, precum și începerea pavării cu piatră cubică a arterelor de penetrație în oraș și a bulevardelor circulare. Tot el este cel care a inițiat programul de construire de trotuare asfaltate în cartierele mărginașe, acordânt totodată o atenție deosebită creării unui ambient plăcut în București, prin crearea și dezvoltarea zonelor
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
transportului de persoane. În 1910 exista o singură linie de autobuze, Gară-Centru, care avea în circulație 2 autobuze. În 1909 se înființează o noă societate de tramvaie (S.T.B.) care avea sarcina principală de a electrifica în trei ani traseele pe arterele principale ale orașului. Concomitent erau în funcțiune și vagoanele cu cai (ultimele sunt retrase la începutul anului 1929). Conform statisticilor, în 1910 existau 14 km de linie electrică și 21 de km de linie cu cai. În acest domeniu, principalele
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
este tăiată porțiunea Bulevardului Dacia, dintre străzile Polonă și Aurel Vlaicu, care se numea atunci simplu Bulevardul Nou. Cu această ocazie, primarul Vintilă Brătianu hotărăște deschiderea Străzii Dumbrava Roșie, lărgirea Străzii Polonă, amenajarea Pieței Spaniei și continuarea deschiderii Bulevardului Dacia, artera ce urma să unească Gara de Est cu Gara de Nord. Totodată se prevedea ca de-a lungul, în parte și pe loturile parcelate din fosta livadă Ioanid, delimitată între Străzile Polonă, Dumbrava Roșie, Aurel Vlaicu și Bulevardul Dacia, să ia naștere
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
Meir (în ) este o stație a premetroului din Antwerpen, care face parte din rețeaua de tramvai din Antwerpen. Stația este situată sub artera comercială cu același nume. Stația Meir este, împreună cu stațiile Groenplaats și Opera, cea mai veche stație a rețelei de premetrou. Ea a fost inaugurată pe 25 martie 1975, împreună cu tronsonul de 1,3 km dintre Groenplaats și Diamant. Amenajarea interiorului
Meir (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335460_a_336789]
-
termină printr-un tendon comun pe tuberozitatea radiusului aflată pe extremitatea superioară a radiusului. La omul viu, medial de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis") care îl separă medial de mușchiul brahial și răspunde traiectului arterei brahiale; iar lateral, când mușchiul biceps brahial este contractat, apare longitudinal un alt șanț, numit șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis") care îl separă lateral de mușchiul brahial. Are originea pe scapulă, prin două porțiuni distincte, numite capete: capul lung
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
numită aponevroza mușchiului biceps brahial sau "expansiunea bicipitală" ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii" sau "Aponeurosis bicipitalis"). Aponevroza radiază în direcție ulnară și se prinde pe fascia brahială ("Fascia brachii") și fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), trecând ca o punte peste vasele humerale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. La umăr, tendoanele bicepsului brahial sunt situate în axilă: tendonul capului lung trece prin cavitatea articulară a articulației umărului între capul humerusului și capsulă, fiind învelit de o prelungire sinovială, teaca tendonului intertubercular
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
a brațului cu mușchiul brahial ("Musculus brachialis"); între biceps și cei doi mușchi se află nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"). Lateral vine în raport cu mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis"), medial, de-a lungul bicepsului se găsesc vasele brahiale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median ("Nervus medianus"), fiind mușchiul satelit al arterei brahiale ("Arteria brachialis"). Pe braț medial de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis"), iar lateral șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
află nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"). Lateral vine în raport cu mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus") și mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis"), medial, de-a lungul bicepsului se găsesc vasele brahiale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median ("Nervus medianus"), fiind mușchiul satelit al arterei brahiale ("Arteria brachialis"). Pe braț medial de mușchiul biceps brahial se află șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis"), iar lateral șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis"). La nivelul cotului, tendonul mușchiul biceps împarte fosa cubitală în 2 șanțuri: șanțul bicipital
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
bicipital medial. Șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis") este delimitat lateral de mușchiul brahioradial, medial de tendonul mușchiului biceps brahial iar profund: în partea superioară de mușchiul brahial și în partea inferioară de mușchiul supinator; prin el coboară nervul radial, artera colaterală radială ("Arteria collateralis radialis") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). Șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis") este delimitat: lateral de tendonul mușchiului biceps brahial, medial de mușchiul rotund pronator, profund de mușchiul brahial, arcada mușchiului flexor superficial al
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
lateralis") este delimitat lateral de mușchiul brahioradial, medial de tendonul mușchiului biceps brahial iar profund: în partea superioară de mușchiul brahial și în partea inferioară de mușchiul supinator; prin el coboară nervul radial, artera colaterală radială ("Arteria collateralis radialis") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). Șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis") este delimitat: lateral de tendonul mușchiului biceps brahial, medial de mușchiul rotund pronator, profund de mușchiul brahial, arcada mușchiului flexor superficial al degetelor și superficial de aponevroza bicipitală; prin
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
radialis"). Șanțul bicipital medial ("Sulcus bicipitalis medialis") este delimitat: lateral de tendonul mușchiului biceps brahial, medial de mușchiul rotund pronator, profund de mușchiul brahial, arcada mușchiului flexor superficial al degetelor și superficial de aponevroza bicipitală; prin el coboară vasele brahiale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. are o acțiune atât asupra antebrațului cât și a brațului. Cu toate că sare numai peste două articulații (articulația umărului și articulația cotului), acțiunea lui se efectuează până în articulația radioulnară distală. Este un puternic flexor
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
humeral drept hipomohlion, este un abductor a brațului. Când ia punct fix pe antebraț, prin capul lung flectează secundar brațul. Inervația este dată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), care provine din plexul brahial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera circumflexă humerală anterioară ("Arteria circumflexa humeri anterior"), artera colaterală ulnară inferioară ("Arteria collateralis ulnaris inferior"), artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior"), artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis") și artera brahială ("Arteria brachialis").
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
Când ia punct fix pe antebraț, prin capul lung flectează secundar brațul. Inervația este dată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), care provine din plexul brahial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera circumflexă humerală anterioară ("Arteria circumflexa humeri anterior"), artera colaterală ulnară inferioară ("Arteria collateralis ulnaris inferior"), artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior"), artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis") și artera brahială ("Arteria brachialis").
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
lung flectează secundar brațul. Inervația este dată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), care provine din plexul brahial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera circumflexă humerală anterioară ("Arteria circumflexa humeri anterior"), artera colaterală ulnară inferioară ("Arteria collateralis ulnaris inferior"), artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior"), artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis") și artera brahială ("Arteria brachialis").
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]