10,368 matches
-
la Chișinău au ajuns la putere comuniștii. Denumirea de Tighina era cunoscută în sec. XII și XIII de către navigatorii genovezi instalați la Cetatea Albă, care aveau legături comerciale cu populația băștinașă. La 8 octombrie 1408, când este pentru prima dată atestată documentar, localitatea este înscrisă "Teghenaccio", iar la 18 martie 1434 Ștefan al II-lea întărește din nou privilegiul comercial al negustorilor din Liov, dar cu denumirea - Teghenechiciu. O altă gramotă din 24 februarie 1452, denumirea localității este redată într-o
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la Muntele Athos, precum și pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Șistov. Dacă Ștefan cel Mare a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. Giurescu). Printre altele, a reconstruit Episcopia Buzăului, „"după ce mai întâiu au dărâmat din temelie pre cea veche, făcută de strămoșii săi, arsă și stricată de
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
începe cursul din șiragul de dealuri ale Basarabiei centrale) ar putea fi un nume de sorginte turanică. Râul Băilești trece prin sudul municipiului, vărsându-se în Prut. Numele său se explică prin cel al văii din care izvorăște, Valea Băilești, atestată documentar în secolul XVII. Afară de râuri în localitate mai sunt trei lacuri cu o suprafață totală de 125 ha: Delia - 104 ha, Ceachir - 5 ha, Berești - 16 ha. Lacul Delia se află la 1 km de la gura de vărsare râul
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
probabilitate pentru acest timp". Astfel, lista include în realitate 17 județe: Mehedinți, Jiul de Sus, Jiul de Jos, Gilort, Vâlcea, Argeș, Muscel, Prahova, Săcuieni, Pădureți, Buzău, Râmnic, Brăila, Ialomița, Ilfov, Vlașca, Teleorman. Pe lângă acestea, mai apar județele Olt și Romanați atestate documentar din secolele XV-XVI. Lista este extinsă până la 23 de județe dintre care doar 16-17 sunt menționate în mod constant. În baza atestărilor documentare ale termenului "județ" din documentele muntenești până la domnia lui Petru Cercel acestea sunt: Jaleș, Vâlcea, Motru
Județ () [Corola-website/Science/296601_a_297930]
-
sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov. Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” "județ". Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968 când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948. Cu un
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
jurat, a fost un reprezentant al breslei aurarilor, Nikolaus, în 1393. Breslele au fost desființate în 1884 deoarece își pierduseră semnificația. Școala din deal este menționată pentru prima dată în 1522. Așa-numitele "Richttage" ale vecinătăților sunt pentru prima dată atestate documentar în anul 1526. Primul ziar sighișorean, "Sächsisches Volksblatt", apare în 1869, între 1872-1900 apare "Schäßburger Anzeiger", din 1901 publicat sub numele "Schäßburger Zeitung", iar din 1879 până în 1944 apare "Großkokler Bote". Toate acestea erau în limba germană. Sighișoara a
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
bisericuță cu hramul Sfintei Margareta, care ar fi existat pe aceste meleaguri cu câteva secole în urmă. Prima atestare documentară a localității Marghita datează din anul 1216. În secolul XIV, Marghita devine centru de moșie feudală maghiară și o găsim atestată documentar în 1332 sub numele de Margitfalva. În anul 1376, regele Ludovic cel Mare al Ungariei acordă Marghitei dreptul de a ține târguri, ceea ce face ca localitatea să cunoască o dezvoltare economică, devenind un important târg. Vreme de câteva sute
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
a invaziei mongole din 1241 în Bihor. Se pare că prima consemnare a formei românești a toponimului a fost făcută de cronicarul Miron Costin în "Letopisețul Țărîi Moldovei" (la mijlocul sec. XVI). Prima carte tipărita la Oradea în limba română - cert atestată - figurează ca fiind tipărită în 'Urbea Mare'. Este vorba de volumul "Biografiile celor vestiți români și române", din 1859, de preotul Ioan Munteanu. Cea mai veche hartă în care orașele transilvane au nume românești consemnează "Varadia Mare", nu "Oradea Mare
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul. are o suprafață de 6.674 km², reprezentând
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
Brețcu (Augustia), Boroșneu Mare, Comolău / Reci și Olteni, ce intrau în sistemul defensiv al Daciei Romane. Pentru perioada postromană este atestată "cultura Sântana de Mureș-Cerneahov" (secolul al IV-lea). Pentru secolul al V-lea și secolul al VII-lea sunt atestate urme ale "gepizilor" iar perioada dintre secolul al VI-lea și secolul al XII-lea a fost marcată de pătrunderi în mediul autohton de populații migratoare (slavi, maghiari, avari,etc). În secolul al XII-lea dar și în secolul al
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
tardivă a „păstorilor valahi nomazi” ar fi dovedită între altele de absența lor din evidențele plătitorilor de impozite către statul regal ungar; între istoricii care au combătut aceste teze s-a aflat și istoricul ardelean David Prodan). Primul voievod (dux) atestat al Transilvaniei a fost Gelu . A fost urmat la conducere de Tuhutum, care a inițiat la începutul secolului X o invazie dinspre vest. Pacea dintre români și maghiari a fost consemnată la Esculeu (Așchileu). După Gelu, Transilvania a fost condusă
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
oraș în 1905), Cristuru-Secuiesc atestat în 1395 (atestat ca târg în 1503 și ca oraș în 1559, decazut la statutul de târg în secolul XVII, decăzut la statutul de comună în 1886, declarat din nou oraș în 1956), orașul Miercurea Ciuc atestat ca târg în 1427 și ca oraș în anul 1558, Toplița atestat în 1567 (declarat oraș în anul 1956), Băile-Tușnad atestat în 1732 (declarat oraș 1968). Sectorul vestic : Sectorul estic : Clima prezintă diferențieri importante în funcție de înălțime, vale, depresiune, curenți, dar
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
două teze în această privință: alohtonia și autohtonia. Cea mai cunoscută descoperire arheologică privind Polonia preistorică este o așezare fortificată din Biskupin, datată din cultura luzațiană (de origine slavă) a epocii timpurii a fierului, în jurul anului 750 î.e.n. Primul conducător atestat al statului polonez a fost Mieszko I din dinastia Piast, care a fost botezat în anul 966 de misionari din Regatul Ceh. Creștinarea Poloniei a început în această perioadă și s-a desfășurat concomitent cu combaterea credințelor slave păgâne. Succesorul
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
939 locuri, din care 328 locuri în hoteluri, 172 locuri în moteluri, 13 locuri în pensiuni urbane și rurale, 426 locuri în spațiile de cazare pe nave. Giurgiu, frumoasa așezare vlășceană ce dăinuie de veacuri pe malul stâng al Dunării, atestată documentar la 23 septembrie 1403 printr-un act ce poartă semnătura Marelui Voievod Mircea cel Bătrân (1386-1418), își are rădăcinile mult mai adânc înfipte în istorie, după cum arată mărturiile scoase la iveală de oamenii de știință în domeniu, locurile acestea
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
a obținut o importantă victorie împotriva lui Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, victorie ce condus la independența Țării Românești. Județul Vâlcea este atestat documentar la 8 ianuarie 1392 printr-un act emis de Mircea cel Bătrân, fiind primul județ atestat documentar în România. Radu cel Mare a înființat la Râmnicu Vâlcea în anul 1504 "Episcopia Râmnicului - Noul Severin", fapt remarcat și de Paul de Alep care notează că în peregrinările sale a găsit aici o "„reședință episcopală”". Vechi documente istorice
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
Franz Schwartz", drum care a avut ca suport vechiul drum roman. Pe meleagurile vâlcene vatră cu bogate tradiții istorice și culturale, documentele atestă "existența școlilor" încă din secolele XIV-XV. La Mănăstirea Cozia funcționa încă din anul 1415 o școală mănăstirească, atestată documentar la 28 martie 1415. Atestarea ei se face și prin hristoavele domnești din 18 martie 1419, 16 iulie 1436, 17 aprilie 1448. Primul dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Logofătul Filos, logofăt al lui Mircea cel Bătrân, compune
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
este unul dintre cele 41 de județe ale României. Reședința lui este municipiul Târgu Jiu. Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit adăpost în Gorj. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
documente datând din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I și din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Din aceeași dată sunt consemnate și localitățile Tismana și Dabaceni, ultima fiind fosta reședință a Gorjului. De pe aceste meleaguri se declanșează mișcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria Principatelor
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Gheorghe Mitescu, inspector școlar general adjunct, integrarea tinerilor absolvenți în societate pe baza competențelor profesionale dobândite în școală și liceu, în mod special. Adevărata viață culturală a județului se manifestă în ultimele decenii ale secolului XIX. Astfel, în 1875 este atestată existența primei trupe profesioniste de teatru, devenită în 1880 Teatrul Român din Târgu Jiu, iar în 1877, în planul urbanistic al localității este consemnat Teatrul Milescu, a cincea clădire de gen din țară la vremea aceea. Un grup de intelectuali
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
cunoscut în altă denumire ca Rig Veda ("Tatăl Cerului") sau în sanskrita vedică ca "Dyaus" / "Dyaus Pita"), latină ( Jupiter, de la Iuppiter, care derivă din vocativul proto-indo-european * "dyeu-ph2tēr" ), care derivă de la rădăcina * "dyeu-"("a străluci", , "cer" , "zeu"). Cea mai timpurie formă atestată numelui său sunt în greaca miceniană: "di-we" și "di-wo", scris în Linearul b. El făcea parte din prima generație divină. Era cel mai mic dintre fiii lui Cronos și ai Rheei. Rheea, ca să-l scape de urgia tatălui său, care
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
Este străbătută de DJ 687 : Sântuhalm - Hunedoara, drum național care face legătura cu drumul European E68 care străbate țara de la Arad - Deva - Orăștie - Sibiu - Brașov - București și drumuri județene care fac legătura între Hunedoara și Călan, respectiv Hunedoara și Hațeg. Atestată documentar la 1265 sub numele "Hungnod", conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaște o dezvoltare impetuoasă și va juca un rol important în istoria României. Vechimea acestei așezări ce a luat naștere la poalele dealului Sânpetru la confluența râurilor
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
adjectivele « "Germane" » sau « "Italiene" » sunt folosite curent de aceiași istorici pentru a denumi statele și populațiile din Imperiul Germanic sau din Italia dinaintea apariției statelor unitare german și italian în 1871. Denumirea de „români” pentru vorbitorii limbii române, este timpuriu atestată atât în Transilvania, în Țara Românească, Dobrogea, cât și în Moldova dintre Carpați, Nistru și Mare, nu numai de cronicari moldoveni precum Miron Costin, Ion Neculce sau Grigore Ureche, ci deasemenea de umaniști renascentiști din secolul al XVI-lea care
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
sunt cele în care au trăit și evoluat populații românești în decursul Evului mediu. Moldova și Țara Românească au avut nu numai o majoritate românească timpuriu atestată, dar și o pătură conducătoare românească (boieri și domnitori) chiar dacă unii dintre aceștia, precum dinastia Basarabilor, erau de origine cumană. În Transilvania, deși a existat o majoritate românească în majoritatea comitatelor, clasa conducătoare (grofii și voievozii) era maghiară. Înainte de întemeiere
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
răspuns că „cred că există un Dumnezeu”, 36% au răspuns că „cred că există un fel de spirit sau forță vitală”, iar 12% au spus că „nu cred că există nici un fel de spirit, dumnezeu, sau forță vitală”. Prima școală atestată documentar în Lituania a fost înființată în anul 1387, la . Rețeaua școlară a fost influențată de . În Evul Mediu au fost prezente mai multe tipuri de școli în Lituania - școli de pe lângă catedrale, unde elevii se pregăteau pentru preoție; școlile parohiale
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
nu este limitată de constrângerile raportării la evenimente istorice concrete. Saga islandezilor au un caracter hibrid, fiind un amestec de istoriografie și ficțiune în proporții variabile, putând fi considerate precursoare ale romanelor istorice. Ele pornesc întotdeauna de la evenimente istorice concrete, atestate și de izvoare neliterare, pe care le transfigurează și le prezintă cu mijloace specific literare.
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]