10,522 matches
-
din pagina 702, lucrat foarte lejer în peniță de V. I. Popa în genul său puțin obișnuit, scriitorul apare cu un obraz subțire, de adolescent, mai curînd feminin, cu pistrui aurii, care în anii din urmă devenise fragil. Avea ochii blânzi, cuminți, cărora abia mai pe urmă le descopereai febrilitatea. Dincolo de zâmbetul liniștit se ascundea o energie capabilă de acțiuni impetuase, stimulatoare pentru cei din jurul său, incandescentă de „arc voltaic”. Era generos, nepretențios și avea o singură perseverență: de a munci
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
cu primele miresme port și nume de fetica!” suspina brândușa mică. De la mine-și ia culoarea marea, cerul necuprins! Dintr-un colț, o viorea Suspina de fericire, Măi aprinsă că o stea, Soarele pe cer urcând, Le surâde cald și blând. Luna martie Martie-a venit Zăpadă se topește Prin grădini acum Iarbă se ivește. Dragii de copii, Veseli și zglobii, Poartă mărtișoare Cruci și inimioare. Micul ghiocel Că un clopoțel Alb și frumușel Răsare și el. 98 De pe-o
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
trece, pietrele rămân; Bate fierul cât e cald, ca, de se va răci, în zadar vei munci; • Vorba multă sărăcia omului; • Ce semeni aceea culegi; Mărul nu cade departe de pom; • Înnegrind pe altul, nu te albești pe tine; Mata blândă zgârie rău; • Întâi asculta și pe urmă vorbești; • Muncă e brățară de aur; • Lăcomia strică omenia; • Merele rele strică și pe cele bune; Lenea e cucoana mare care n-are de mâncare; • Toți se plâng de bani dar de minte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
aici a Festivalului internațional de film Hyères, aflat în extremitatea vestică a Coastei de Azur, este o populară atracție turistică în timpul iernii, cu o istorie a dezvoltării activităților turistice care include într-o primă fază tot prezența britanicilor . Climatul mediteranean blând a transformat această zonă într-un centru faimos pentru cultura palmierilor. Aproximativ 100.000 palmieri sunt exportați anual din Hyères, de unde și denumirea de Hyères Les Palmiers pentru această stațiune. Cassis, situat la 20km est de Marsilia, își dispută cu
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Buje. Cel mai mare oraș din Istria croată este Pula, un oraș cu 62.000 locuitori (2006), care a fost centrul administrativ al Istriei din perioada romană. Este cunoscut pentru monumentele arhitecturale antice pe care le păstrează. Cu climatul său blând, cu peisajele fantastice, apele de turcoaz, orașul atrage numeroși turiști. Între punctele cel mai vizitate se înscriu: Amfiteatrul Pula Arena (cel mai bine păstrat monument antic din Croația; azi încă utilizat în timpul Festivalului de Film din timpul verii); Arcul de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
natural superb, un loc de popas pentru sute de specii de păsări în timpul migrației de primăvară sau toamnă. Între așezările de aici, orașul Faro (capitala regiunii Algarve) este una dintre destinațiile turistice din zonă. Orașul beneficiază de un climat subtropical blând (veri calde spre fierbinți, cu temperaturi de 27-29șC; ierni și toamne blânde: 817șC), cu plaje frumoase. Orașul are și funcție culturală și sportivă, cu Universitatea Algarve din Faro care numără peste 9000 studenți; stadionul Algarve (construit pentru campionatul din 2004
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în timpul migrației de primăvară sau toamnă. Între așezările de aici, orașul Faro (capitala regiunii Algarve) este una dintre destinațiile turistice din zonă. Orașul beneficiază de un climat subtropical blând (veri calde spre fierbinți, cu temperaturi de 27-29șC; ierni și toamne blânde: 817șC), cu plaje frumoase. Orașul are și funcție culturală și sportivă, cu Universitatea Algarve din Faro care numără peste 9000 studenți; stadionul Algarve (construit pentru campionatul din 2004 are o capacitate de 30.305 locuri). Aeroportul Faro este al doilea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
realizat din granit roșu adus din Asia Mică) etc. * Aix - de - Provence este un alt centru turistic de renume mondial, amplasat la 30km nord de Marsilia, într-o regiune mediteraneană cu un climat extrem de plăcut (veri calde și însorite, ierni blânde). Cea mai animată zonă a orașului, cel mai mult frecventată și de turiști, Cours Mirabeau, o stradă cu o lungime de 440m și o lățime de 42m, care urmează linia vechiului zid de apărare al orașului. Aceasta împarte orașul în
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Horea. - Călătorie În zi de iarnă (52 strofe - n.n.). Ibidem, nr. 173, 28 ian.: „Țara mea-n lumină Se schimbă la față! - Omul, draga mea, omul nu Îngheață. Și-am pornit așa, Drum prin țara mea. (Ă). Bate vântu-n spate Blând cum e zefirulă Acolo sub munte Muncește Cugirul - Sania În mersu-i Lin de căprioară, Spre tine ne duce Mândră Hunedoara - (Ă). Ce cântec ne vine; Din acea comună? Draga mea Mărie, Cânt de voie bună! E o horă nouă, Tinerii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin adsorbție fizică a fost imobilizată lipaza pe copolimeri de stiren divinilbenzen [29]. Metoda legării ionice Metoda legării ionice se bazează pe legarea ionică a enzimelor de suportul insolubil în apă. Legarea enzimei de suport se face în condiții mai blânde în comparație cu legarea covalentă. De aceea, metoda legării ionice a enzimelor pe suporturi cauzează puține schimbări ale conformației și a activității enzimelor. Tăria legăturii ionice este mai puternică decât în cazul adsorbției fizice; scoaterea enzimei din suport este posibilă numai la
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
menționată. Igiena necorespunzătoare poate fi o cauză. Infecțiile fungice pot semăna cu dermatitele de contact. Tratamentul adecvat cu antibiotice și antifungice va rezolva problema. Hiperkeratoza și calusul pot fi consecința unei creșteri de presiune datorită amputației. Vor fi recomandate keratolitice blânde. Chisturile epidermice apar sub formă de chisturi multiple în pielea bonturilor amputate. De obicei, nu prezintă probleme deosebite, dar pot deveni mai profunde și astfel dureroase. Tratamentul constă în incizie și drenarea leziunilor mari și încetarea folosirii protezei. Acesta însă
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
un dispozitiv mecanic de abrazie, să fie făcută în cabinete specializate, sub supravegherea medicului de specialitate. Trebuie avut în vedere că, în aproximativ 50% din cazuri, calusurile sunt însoțite de ulcere subiacente. Pentru tratament pe termen lung, folosirea de keratolitice blânde este de preferat. Acestea au avantajul de a produce keratoliza cu un risc aproape inexistent de leziuni sau de arsuri chimice. Noi preferăm o cremă simplă cu 20% uree. Aceasta are calități hidratante și ușor keratolitice, asigurând, deci, atât hidratare
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
animalele de pe uscat își au perechea în mări și deși acest lucru poate fi foarte adevărat, într-un înțeles mai larg - totuși, analizînd în detaliu, ne întrebăm, bunăoară, unde anume oferă oceanul exemplul unui pește înrudit, prin însușirile sale, cu blîndul și înțeleptul cîine? Numai blestematul rechin seamănă oarecum cu el, deși analogia e foarte vagă. Dar, deși oamenii uscatului nutresc îndeobște sentimente de profundă antipatie și repulsie față de creaturile mărilor și deși știm că marea este o veșnică terra incognita
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se topea carnea de pe el, pînă nu mai rămaseră din trupul lui decît scheletul și tatuajele. Dar, pe măsură ce carnea i se topea, iar umerii obrajilor îi ieșeau în afară, ochii lui păreau să se mărească, dobîndind o strălucire ciudat de blîndă; te privea galeș, din adîncul suferinței lui - mărturie grăitoare a unei robusteți lăuntrice nepieritoare, ce nu putea nici să slăbească, nici să se stingă. Aidoma cercurilor ce se întind pe apă, din ce în ce mai largi pe măsură ce se subțiază, ochii lui păreau să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vîslind de zor sau arborînd velele, pe urmele balenelor; alteori așteptau liniștiți, cîte șaizeci sau șaptezeci de minute în șir, apariția lor. Dar roadele acestei așteptări erau destul de neînsemnate. în asemenea momente, cînd plutești o zi întreagă, sub un soare blînd, pe o mare legănată de o hulă domoală, așezat într-o ambarcațiune ușoară ca o luntre de mesteacăn, parcă amestecîndu-te cu valurile înseși, care torc aidoma unor pisici lipite de copastie - în asemenea momente de dulce reverie, privind pielea superbă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
munții semeți ai talazurilor, ci prin otava înaltă a unei preerii nesfîrșite, deasupra căruia caii emigranților din Vest își arată doar urechile ciulite, în vreme ce trupurile lor ascunse își croiesc drum prin verdeața luxuriantă. Cînd asupra întinselor văi virgine și asupra blîndelor coline albăstrui se aștern foșnetele și zumzetele tăcerii, îți vine a crede că în aceste singurătăți dorm niște copii osteniți de joacă, în vreo veselă zi de mai, cînd se culeg florile din păduri. Toate acestea se împletesc cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balena ucisă ședea în ambarcațiunea lui și urmărea atent ultimele zvîrcoliri ale monstrului. Căci pentru Ahab, spectacolul acela ciudat, oferit de toți cașaloții în agonie, care-și întorc spre soare capul și mor astfel - era, mai ales într-o seară blîndă ca asta, o priveliște de un farmec inedit. Ă Se răsucește spre soare, încet de tot, dar cu cîtă forță își pleacă fruntea în fața lui, cu ultimile-i zvîrcoliri! Și el se închină focului - ca un vasal credincios, cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fi zis că, la suprafață, aerul și marea nu se deosebesc decît prin umbrele și nuanțele lor și că, alcătuind o singură stihie, nu le desparte decît sexul. Sus, aidoma unui țar sau rege, soarele părea să dăruiască acest văzduh blînd mării celei semețe și tălăzuite, întocmai cum o mireasă e dăruită mirelui ei. Iar la linia orizontului, un freamăt ușor - vizibil mai ales aici la Ecuator - vădea încrederea înfiorată, drăgăstoasă, spaimele dulci, cu care sărmana mireasă își dăruia inima. împietrit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
izbucnit din miezul acelei seninătăți depline. Avînd grijă să nu-l tulbure și să nu fie observat de Ahab, se apropie totuși de el și rămase acolo. Ahab se întoarse. Ă Starbuck! Ă Da, domnule. Ă O, Starbuck, vîntul e blînd, blînd, ca și cerul. într-o zi ca asta, aproape tot atît de dulce, mi-am înfipt harponul în prima mea balenă - eram un băiat de optsprezece ani! Sînt patruzeci de ani de-atunci, patruzeci de ani! Patruzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din miezul acelei seninătăți depline. Avînd grijă să nu-l tulbure și să nu fie observat de Ahab, se apropie totuși de el și rămase acolo. Ahab se întoarse. Ă Starbuck! Ă Da, domnule. Ă O, Starbuck, vîntul e blînd, blînd, ca și cerul. într-o zi ca asta, aproape tot atît de dulce, mi-am înfipt harponul în prima mea balenă - eram un băiat de optsprezece ani! Sînt patruzeci de ani de-atunci, patruzeci de ani! Patruzeci de ani de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în imaterialitatea lor. Iată o perfidie unică, pe cît de subtilă, pe atît de nimicitoare! Și totuși, repet, jur că vîntul are ceva eroic și grațios în același timp! Alizeele astea calde, care adie sub cerul senin, cu o putere blîndă și statornică, neabătîndu-se din drumul lor, oricît s-ar strădui curenții marini să le tragă în jos și oricît s-ar suci și s-ar învîrti cele mai puternice fluvii Mississippii ale uscatului, care nu știu încotro să se-ndrepte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cum că din pricina acestei lupte cultura muntenească a fost mai în scădere, ne-o mărturisesc de la început scriitorii vremii. M. Kogălniceanu, în 1855, zice: " În Moldova, care nu inspira aceleași îngrijiri revoluționare ăsubl. de Kogăln.î, apăsarea spiritelor fu mai blândă. De aceea și inteligența au dat mai mult semn de viață..."1 Și înșiră cărțile și publicațiile apărute în anii 1849- 1854. În Muntenia, "cea mai mare parte din junime fiind silită a se desțăra, cu dânsa emigrase și toată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un om ca A. Russo, cu cultura lui franceză și liberală dinainte de 1848 și de după "1830, anul ce se numește în istorie anul slavei"1, cu temperamentul lui entuziast, visător, generos, cu mintea lui largă și înțelegătoare, cu firea lui blândă, unduioasă, dezmierdătoare, bogată, izvorâtoare de gândiri și de simțiri, a putut deveni reprezentativ. În mișcarea de la 1848 din Muntenia revoluționară numai 1 Amintiri, "Romînia literară" ă1855î, p. 442. oameni ca I. C. Brătianu și C. A. Rosetti, cu cultura lor franceză
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
antipatie zugrăvește Caragiale pe copii, pe mame, raporturile dintre copii și mame - din clasele ce formează "mahalaua". Acum iată începutul nuvelei Păcat: " Un băietan voinic - barba de-abia-i mijește, și sub căciula de oaie părul creț și des... și niște ochi blânzi - și mintos tânăr. Când a plecat de-acasă să meargă la București, p-atîția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atîtea ori, i-a potrivit părul, i-a netezit căciula și iar l-a sărutat, și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și greacă, dovedindu-se, astfel, un admirabil vorbitor al acestor limbi, dar și un exeget profund al Sfintei Scripturi. Era un ortodox desăvârșit, definitiv atașat regulilor din mănăstiri, respectiv „rânduielilor părintești” (ale mănăstirii dobrogene de unde venea). Se spune că era blând, înțelept, smerit, feciorelnic. Viețuia modest, fiind pasionat doar de știință. Dionisie Exiguul postea regulat, fără să-i condamne pe cei lacomi. Mânca rar, alimente simple aflate la îndemâna tuturor. Știa să se retragă sau să se abțină atunci când alții se dedau
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]