12,392 matches
-
din noutățile pe care o aduc în cartea mea e să spun că nu a fost o excepție Basarab și cu taică-su, adică filiera aceasta care creează o dinastie. Ei erau înconjurați de cumani. Un sfert din numele de boieri din primele veacuri de statalitate medievală erau cumane. Ori n-ai să-mi spui că un cneaz slavo-român își botează copilul cu un nume cuman. Asta nu-i adevărat. O scot unii și zic că așa era moda. Ce modă
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
unii și zic că așa era moda. Ce modă? Nu-mi botez eu copilul creștin cu numele de Basarabă, Tâncabă, Barcan sau de știu și eu mai ce. Și sunt impresionat că există dintre cele mai mari familii românești de boieri, ca Izvoranu, Băleanu, Buzescu, care au la origine un boier cuman. Așadar, felul în care am formulat era că Thoctomer și Basarab au format acel fier de lance care întemeiază Țara Românească. Și atunci suntem în legea universală: a trebuit
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
-mi botez eu copilul creștin cu numele de Basarabă, Tâncabă, Barcan sau de știu și eu mai ce. Și sunt impresionat că există dintre cele mai mari familii românești de boieri, ca Izvoranu, Băleanu, Buzescu, care au la origine un boier cuman. Așadar, felul în care am formulat era că Thoctomer și Basarab au format acel fier de lance care întemeiază Țara Românească. Și atunci suntem în legea universală: a trebuit un altoi de barbari nomazi ca să avem vâna să creăm
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Cât de „cumani” sunt românii? - interviu cu Profesorul Neagu Djuvara, în „Contrafort”, 10 (156)/2008). La Dobridor nu a existat nici o familie veche cu numele de Coman sau Comănescu pentru a susține teoria profesorului Neagu Djuvara cu privire la sorgintea cumană a boierilor și moșnenilor români. Dar familii „venetice”, venite din alte sate, da! E cazul familiilor Izvoranu (venită de la Maglavit) și Băleanu (venită de la Moțăței). Dar nu au venit ca „stăpâni de rumâni”, ci ca dijmași la moșnenii și boierii dobridoreni. (Vezi
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cumană a boierilor și moșnenilor români. Dar familii „venetice”, venite din alte sate, da! E cazul familiilor Izvoranu (venită de la Maglavit) și Băleanu (venită de la Moțăței). Dar nu au venit ca „stăpâni de rumâni”, ci ca dijmași la moșnenii și boierii dobridoreni. (Vezi și: N. Iorga, ˝Imperiul cumanilor și domnia lui Basarabă. Un capitol din colaborația româno-barbară în Evul Mediu˝ în Memoriile Secț. Istorie Acad. Română, Nr. 3, t. VIII, 1927-1928; I. Conea și I. Donat, ˝Contribution à l’étude de la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
au pierdut libertatea și pământul, devenind iobagi. În vremea lui Matei Basarab, multi țărani au fugit de pe moșii, iar cei care au rămas și aveau pământ, au început să și-l vândă, pentru a supraviețui. Între anii 1640-1671 sunt pomeniți boierii acelei vremi care au cumpărat "funiile" de pământ ale țărânilor: Manu Negustoru, Ghiora Căpitan și Stroe Leordean. Părăsirea localității de către măicăneșteni a determinat pe boierii ce cumpăraseră "funiile" țărânilor să aducă oameni de pește Carpați, pentru a-și asigura brațe
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
pământ, au început să și-l vândă, pentru a supraviețui. Între anii 1640-1671 sunt pomeniți boierii acelei vremi care au cumpărat "funiile" de pământ ale țărânilor: Manu Negustoru, Ghiora Căpitan și Stroe Leordean. Părăsirea localității de către măicăneșteni a determinat pe boierii ce cumpăraseră "funiile" țărânilor să aducă oameni de pește Carpați, pentru a-și asigura brațe de muncă. Noii veniți și-au făcut locuințele, undeva la vest de vechea vatra a satului Măicănești, lângă o pădure de corni, de unde a provenit
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
ocupă . Localitatea Popești apare pentru prima dată în documente încă din anul 1532, când se face pomenire de moartea lui Vlad Vodă, înecat în apele Dâmboviței. În anul 1632, când Sofica, fiica vornicului Stoica din Sintești, s-a căsătorit cu boierul Gheorghe Caridi, aceasta a primit în dar jumătate din satul Popești, cealaltă jumătate cumpărând-o mai pe urmă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al orașului erau organizate comunele Popești-Conduratu și Leurdeni, în plasa Dâmbovița a județului
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
farmacii, policlinica „Medica-Popești”, un cămin de bătrâni (patronat de Institutul „Sf. Maria”), un cămin de copii orfani (patronat de fundația F.A.R.A.), biserici ortodoxe și catolice, și multe altele. Orașul este format din trei sate, a căror toponimie se regăsește în numele boierilor care au trăit prin aceste locuri cu secole în urmă: Popești-Conduratu sau Pavlicheni, Popești-Români și Leordeni. Orașul Popești-Leordeni are ca patroană și ocrotitoare pe Sf. Fecioară Maria, hram purtat și de principala biserică romano-catolică din oraș, iar în fiecare an
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
are trei biserici, una în ficare sat. O biserică, care în prezent poartă hramul „Sf Arhangheli Mihail și Gavril” în trecut a avut și Hramul „Sf. Împărați Constantin și Elenă”. După declarațiile preotului biserică a fost construită la 1830 de Boierul Alexandru Filipescu, și l-a avut ca prim preot pe Radu Duhovnicul. După alte date, Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elenă", ar fi fost construită în 1669, conform pisaniei. Biserică a mai fost renovată la 1885 iar în anul 1935
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
Otetelișanu. În plus față de acestea, acolo exista și un institutut de fete, o școală specială care, pe lângă curricula din școlile de stat, pregătea elevele în croitorie, gospodărie casnică și alte astfel de discipline. Institutul era finanțat din moștenirea lăsată de boierul I. Otetelișanu, decedat în 1876 și în 1900 ajunsese să aibă 80 de eleve (câte 16 în fiecare an). Tot atunci, pe teritoriul actual al orașului exista și comuna Vârteju-Nefliu, formată din satele Vârteju, Pruni, Nefliu și Chirca, cu 1191
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
Profită de faptul că trupele de streliți se răscoală și după multă violență, jafuri, omoruri obține ca din 29 mai să fie doi țari : Ivan și Petru, iar ea, țarevna Sofia este numită regentă, din cauza sănătății șubrede a lui Ivan. Boierii Dumei se supun. La 25 iunie 1682, în Catedrala Adormirii Maicii Domnului, are loc în prezența patriarhului, a opt mitrolpoliți, patru arhiepiscopi, doi episcopi și opt arhimandriți, ciudata încoronare a celor doi țari ai Rusiei, dintre care unul bolnav și
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
talmeș-balmeș de cunoștințe rudimentare de aritmetică, geometrie, artilerie și fortificații, însă setea lui de cunoaștere este neostoită; deprinde știința navigației, se joacă în fiecare zi de-a războiul împreună cu banda gălăgioasă și veselă a tovarășilor săi de joacă, fii de boieri. La 27 ianuarie 1689 în vârstă de 17 ani se căsătorește cu Evdokia Lopuhina, o fată de 20 de ani, frumușică, de rang mijlociu. La 6 octombrie 1689 pleacă la Moscova, după ce țarevna Sofia este trimisă la mânăstirea Novodevicie iar
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
Sofia este trimisă la mânăstirea Novodevicie iar la 19 februarie 1690 se naște fiul său, țareviciul Aleksei. În ciuda multelor și feluritelor îndeletniciri -manevre pe uscat și pe apă, petreceri și iubiri- Petru știe că lucrurile merg în țară din ce în ce mai rău. Boierii și oamenii de rând sunt vădit nemulțumiți de țar, pe care-l socotesc ușuratic, prea legat de sfetnicii străini, prins în jocuri militare fără noimă și ocări nerușinate împotriva Bisericii. La 20 ianuarie 1695, în toiul iernii, dă porunca de
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
Ambasadă cu 260 de cufere pline cu arme, instrumente științifice și matematice, unelte și un crocodil împăiat. A recrutat un număr mare de experți tehnici și militari care aveau să împărtășească rușilor cunoștințele lor. Întors acasă omoară streliții, taie bărbile boierilor săi, își trimite soția să se retragă într-o mânăstire, dă un ucaz prin care interzice tuturor bărbațiilor să-și lase barbă în afară de slujitorii Bisericii. Cei care vor dori să-și păstreze barba vor fi nevoiți să plătească un bir
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
bir. După ce s-a războit cu bărbile, Petru începe bătălia cu veșmintele. Dacă Rusia vrea să meargă repede înainte, nu trebuie să rămână îmbrăcată în vechiturile de pe vrema lui Boris Godunov. Un ucaz dat la 4 ianuarie 1700 hotărăște ca "boierii, oamenii de la curte, funcționarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt". Cei care nu se supun ucazului plătesc amendă. Unii mormăie că veșmintele astea nu sunt bune pentru clima aspră
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
În iunie 1724 este semnat la Constantinopol un tratat de împărțire prin care Rusia dobândește orașele Baku și Derbent, cele trei provincii Ghilan, Mazanderan și Astrabad, în vreme ce Turcia primește Tauris, Erivan și alte câteva ținuturi. Pune în locul vechii Dume a boierilor un Consiliu de miniștri restrâns, căruia îi adaugă o Cameră de justiție și înființează un Senat care are autoritate legislativă, judecătorească și executivă. Senatul se supune țarului. În 1719, marile gubernii au fost împărțite în 45 (mai târziu 50) de
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
martie 1714, Petru schimbă statutul familiilor aristocratice, prin care împiedică fărâmițarea pământului; fiul sau fiica cea mai mare vor moșteni tot pământul, ceilalți copii își vor împărți între ei bunurile mobile. S- renunțat la titlurile tradiționale cum era cel de "boier", adoptându-se cele de "conte" și "baron". A încurajat traducerea în rusă a unor manuale cu subiecte practice ca aritmetica sau astronomia și a înființat școli de matematică și navigație, construcții civile, chirurgie, minerit. La sfârșitul domniei, avea în plan
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
aceeași ofrandă. Constantin Mavrocordat dă mănăstirii Voroneț, la 7 noiembrie 1733, „din vama mare cîte 2 ocă de untdelemn și cîte 8 dramuri tămâe pe lună ca să fie pentru luminarea înaintea sfintelor icoane”. În pomelnicul mănăstirii sunt înscriși spre pomenire boieri cu cele mai înalte ranguri, cu membrii familiilor lor, ceea ce arată importanța mănăstirii ca fiind unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult ale Moldovei pe parcursul secolelor XV-XVIII. În 1490 la Voroneț se fondează o scriptorie în care erau copiate
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
cel mai bun exemplu fiind copierea unui Tetraevanghel de la 1490 de către călugărul Pahomie, din partea locului. Se consideră că aici a fost înființată, ca și la alte mănăstiri, o școală de slavonie unde erau aduși pentru instruire și educație copii de boieri și de preoți care învățau pentru a deveni preoți, copiști de cărți, dieci pentru cancelariile ținuturilor și orașelor, dascăli pentru biserici și școli. Descoperirea Psaltirei voronțene și a Codicelui voronțean, i-a determinat pe cercetători să considere că de pe timpul
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
trage, reluând în stăpânire teritoriile revendicate. Moartea voievoului este iarăși subiect de dispută. Istorici mai vechi preiau și susțin cronica lui Chalcocondil în care Dan I cade victimă comploturilor fratelui său mai mic Mircea, care se răscoală împreună cu mai mulți boieri, îl asasinnează. Mai credibilă este însă „Cronica anonimă bulgară” , contemporană evenimentului, care afirmă că voievodul ar fi murit pe 23 septembrie 1386 asasinat când era într-o campanie militară îndreptată împotriva țarului Bulgariei de răsărit Șișman, ajutat de otomani, în timp ce
Dan I () [Corola-website/Science/298643_a_299972]
-
și va stărui pentru binele lui ca și pentru însuși binele său, ca să-și dobândească baștina sa, Țara Românească, căci îi este baștină dreaptă, cum și Dumnezeu știe și voi încă știți [...]“. Acestea aveau să ducă la faimosul răspuns al boierilor munteni: „Scriem ție, Ștefan voievod: Ai tu oare omenie, ai tu minte, ai tu creier de-ți prăpădești cerneală și hârtie pentru un copil de curvă, pentru fiul Călțunei, si zici că-ți este fiu? Dacă ți-e fiu și
Mircea al II-lea () [Corola-website/Science/298667_a_299996]
-
Vlad I a fost domn al Țării Românești între noiembrie 1394 sau mai 1395 - decembrie 1396. Originea sa este controversată. El ar fi fost ori un boier, ori fiul lui Dan I și frate cu Dan al II-lea. Alți cercetători au rezerve în stabilirea vreunui grad de rudenie între Vlad I și Mircea cel Bătrân invocând lipsa documentelor doveditoare. Se presupune că tronul îl ia în urma
Vlad I Uzurpatorul () [Corola-website/Science/298642_a_299971]
-
însă târziu și insuficient. Probabil nu s-au dat lupte, sigur este că a încheiat un armistițiu. Chiar din spusele domnului reiese că s-a dus de s-a închinat la poartă, reluând plata haraciului, dând 20 de fii de boieri zălog, în schimb, salvând 3000 de robi: „[...] știi dumneata cum m-am dus la Murat împăratul și cum m-am jurat cu el și cum am vorbit cu el; toate le-am dat de știre cu groază domniei voastre; am
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
a instalat o perioadă de acalmie în țară. Domnitorul face danii însemnate pentru mănăstiri, obicei pe care îl avea, probabil, încă de dinaintea suirii pe tron căci la Mănăstirea Cutlumuș de pe Muntele Athos există un document datat 1428 prin care un boier Aldea din Țara Românească dă mertic anual [?] ughi (este greu de spus dacă acest Aldea este același cu viitorul voievod Alexandru I). La fel ca și fratele său Radu al II-lea Prasnaglava nu a bătut monedă, sau nu sunt
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]