10,472 matches
-
personaje și prin atmosferă. In prima parte a cărții, problema războiului este dezbătută ca să justifice psihologic numeroasele motive și detalii intervenite În „jurnalul de front”, cum a fost considerată cea de-a doua parte. Subiectul romanului tratează tema căsniciei ratate, devenită calvar pentru cei doi soți ; neputând comunica, trăiesc Într-un climat de suspiciune, gelozie și minciună. Este o poveste de dragoste cu accente dramatice de gelozie, trăită aievea și a unui fragment din primul război mondial. Tragismul războiului schimbă optica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
capăt agoniei provocată de moștenire. Acesta este și primul plan al acțiunii romanului. Personajele Înscrise În goana nebună după avere trăiesc o adevărată dramă demonică. Orice mijloc este folosit, fără a cântări cât de cât urmările raportate la existența celorlalți, deveniți, la final doar niște victime nevinovate. Pe acest plan se află Felix și Otilia. Dragostea dintre cei doi nu se va Împlin, pentru că În calea acesteia se așază o mulțime de obstacole. Mai Întâi, Otilia are pentru Pascalopol un sentiment
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de radicală pentru a o considera o schimbare de paradigmă. În esență, ea constă în înlocuirea paradigmei „îndepărtării de comunism” cu paradigma „binefacerilor capitalismului”, care impune ca măsură a tranziției postcomuniste capacitatea de dezvoltare socială și economică a societăților postcomuniste devenite, deja, capitaliste. Saltul este radical. El a fost consemnat științific prin includerea tranzițiilor postcomuniste în problematica generală a dezvoltării (Pleskovics, Stern, 2001), prin consacrarea constatării empirice că nu există diferențe notabile între tranzițiile bazate pe terapia de șoc și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
urmează, să observăm mai în detaliu evoluția distribuției principalelor venituri ale populației din România: salariile - ca principală sursă de venit (inclusiv în țările dezvoltate), menită să asigure individului și familiei sale resursa de bază pentru satisfacerea nevoilor cotidiene - respectiv pensiile - devenite un pilon al bugetelor gospodăriilor datorită certitudinii obținerii lor (în pofida devalorizării în timp) și faptului că segmentul pensionarilor a depășit, de-a lungul tranziției, dimensiunea celui salariat. Salariații și pensionarii, considerați împreună, depășeau în 2003 1/3 din populația țării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
studiile ce posedă și de pozițiunea lor socială"92. Odată cu crearea cadrului legislativ, Conducătorul Statului, Marele Stat Major și Ministerul de Interne au emis începând cu vara anului 1941 o serie de ordine și dispoziții cu privire la munca de folos obștesc devenită în iulie 1942 în mod oficial muncă obligatorie 93 prestată de evrei. Încă în 18 iulie 1941, prin intermediul ordinului nr. 5811, generalul Ion Antonescu a dispus formal ca evreii ce urmau să fie internați în lagărele de muncă și prizonierii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
instituțiile evreești cu caracter strict religios sau cultural, iar în ceea ce privește personalul, se exceptează: urmașii direcți ai invalizilor, voluntarilor și morților din războiul din 1877, dacă actualmente sunt creștini; invalizii din războiul întregirii neamului; orfanii de războiu din 1916-1918. În locurile devenite imediat vacante, se vor angaja numai români. În vederea pregătirii înlocuitorilor pentru salariații calificați și specializați ce urmează a mai rămâne în întreprinderi până la expirarea termenului de 31 Decembrie 1941, Ministerul Muncii va putea impune întreprinderilor angajarea de personal român, pentru dublarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
toate cererile organelor militare din Zona F.N.B., cari au nevoie de evrei să fie adresate în mod provizoriu direct Comand. General al Etapelor. Această situație provizorie urmează a fi adoptată până la documentarea necesară a Marelui Stat Major, asupra: numărul evreilor deveniți disponibili prin încadrarea evreilor între 15 și 18 ani și 50-55 ani; prin stabilirea numărului evreicelor cari pot fi utilizate; Totodată urmează a se cere preciziuni DOMNULUI MAREȘAL, dacă hrănirea acestor evrei în detașamente exterioare, urmează a fi suportată de către
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în rândul populației prin intermediul sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului oficial cauționat statal, manualele școlare de istorie pot fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sistem articulat și coerent de semne), cât și un instrument de structurare a realității prin crearea de categorii semantice, care cu timpul devin reificate, dobândind o autonomie față de creatorii săi, ceea ce le conferă capa citatea de a le modela gândirea. Devenită o metodă standard în repertoriul metodologic al științelor sociale încă de la începutul secolului al XX-lea4, analiza calitativă a documentelor sociale (i.e., "analiza discursivă") a fost solid tratată și în teoria metodologică românească. În România, metoda analizei discursive și-a făcut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regulamentare. Revoluționarii români, indezirabili, s-au refugiat în Occident, de unde au orchestrat o campanie intensă de informare cu privire la situația celor două țări române și de promovare a agendei unioniste. În același timp, deznodământul Războiului Crimeii (1853-1856) soldat cu înfrângerea Rusiei (devenită "jandarmul Europei"), a bulversat raportul de forțe geopolitic, creând o breșă nesperată pentru ideea unirii principatelor danubiene. Trecute sub regimul garanției colective a Marilor Puteri, dar rămânând sub suzeranitate otomană, autonomia politică a principatelor și securitatea comercială pe Dunăre (principalul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost bulgarii, care, datorită faptului că bisericile românești se aflau sub jurisdicția eclezială a bulgarilor (după ce aceștia s-au creștinat în veacul al IX-lea), au introdus limba slovenească în locul celei românești ca limbă liturgică. Iar mai apoi, ungurii deveniți catolici prin creștinarea regelui Ștefan în anul 1000, "ca schismatici [îi țineau pe români], pentru că țineau legea grecească" (p. 196). Motivul mito-tematic al sacrificiului românesc întru credința creștină capătă primele contururi încă din istoriografia Școlii Ardelene. După cum vom vedea, acesta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a spiritului romantic în cultura și istoriografia române, setul de manuale menționate anterior, care alcătuiesc prima generație de manuale de istorie, aparțin mai degrabă paradigmei elaborate de Școala Ardeleană decât noii școli romantice. Acest fapt al apartenenței la o paradigmă devenită oarecum desuetă în preajma momentului '48 al secolului al XIX-lea este explicabil tocmai prin caracterul de ariergardă al literaturii didactice. Două trăsături majore caracterizează literatura didactică în raport cu cea plasată în avangarda reflecției politice, culturale și istoriografice: a) decalajul temporal, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în urma Războiului de Independență (1878) și consolidată mai departe prin elevarea statului la rangul de regat dinastic (1881) au vertebrat evoluția politică a românilor în ultima parte a secolului al XIX-lea. În paralel cu aceste evoluții politice, autoritatea statală, devenită unitară și centralizată, a continuat procesul de transformare a școlii într-o "a doua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII) din amvonul căreia s-a predicat "Evanghelia națională" (Ghibu, 1975, p. 118). Cărturari militanți ai ideii naționale ca Simion Bărnuțiu au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la rândul ei modelată de armată, aceasta din urmă gândită fiind să finalizeze educația patriotică acționând ca "marea școală a națiunii". Mistica ortodoxistă, educația patriotică școlară și spiritul de disciplină militărească se întrepătrund pentru a alcătui climatul formativ al Românului. Devenite obligatorii, școala și armata sunt transformate în agenții inescapabile de naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine a doua stație de naționalizare a subiectului statului român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a instituției școlare. S-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Moldovei, a Banatului, a Ardealului; apoi tărie, fericire, măreție, slavă!" (Constantinescu, 1928, p. 306). "Profeția s-a împlinit tocmai după 70 de ani, la 1918", își încheie triumfal manualul de istorie N.A. Constantinescu, care trăia și scria istoria utopiei românești devenită între timp realitate. Profeția națională s-a împlinit întocmai, cu o singură excepție însă: în locul fundației latiniste, năzuită de Russo, România Mare s-a întemeiat mai curând pe elementul autohton, teluric, dacic, și pe cel spiritual răsăritean. În total acord
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înregistrează încheierea mișcării de pendul de la vest la est, de la latinitatea occidentală, trecând prin faza intermediară a afirmării elementului autohton, până la orientalitatea slavă. Continuitatea. Invariabilă a memoriei naționale românești, teza continuității rămâne centrală în modul românesc de raportare la trecut. Devenită o adevărată axiomă a memoriei naționale, permanența românească pe teritoriul dacic este afirmată în formula sa apodictică: "la retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare din timpul domniei lui Aurelian, populația a rămas pe loc, atât la orașe cât și mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în așa măsură pe N. Iorga încât patriarhul istoriografiei românești a denunțat "școala nouă de istorie" care își permitea să enunțe asemenea blasfemii drept antinațională. Panaitescu a mai afirmat în monografia sa critică în care țintea la demitizarea unei figuri devenită canonice a istoriei naționale și faptul că Mihai a fost instalat la putere de greci pentru a cârmui țara în interesul lor și că a fost o unealtă în mâna boierimii și nicidecum o figură titanică în care s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de politici strâns corelate directivelor Kremlinului. Istoriografia nu face excepție. Transformată în armă de propagandă politică și aliniată frontului ideologic socialist, istoria a fost mobilizată, mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au succedat în URSS (moartea lui Stalin în 1953 urmată de vigurosul denunț post- mortem al cultului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a redefinit atât relațiile diplomatice ale României cât și politicile identității naționale a contorsionat la rându-i memoria istorică românească, transfigurată în formatul național-comunist. Turnura naționalistă operată în cadrul regimului comunist a provocat o revalorizare masivă a factorului național din istoria, devenită bimilenară, a statului român. Recursul la naționalism în discursul istoriografic, după mai bine de un deceniu de propagandă inter- și chiar antinaționalistă, reflectă capacitatea istoriei de a fi folosită ca unealtă discursivă în fasonarea memoriei colective în acord cu imperativele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționaliștilor de peste Carpați cu privire la pericolul maghiar la adresa unității naționale. Etnicizarea politicii postdecembriste începută prin regrupările etnice în jurul UDMR și Vatra Românească au antamat tensiunile interetnice care vor răbufni în sângerosul conflict consumat pe străzile orașului Târgu Mureș în martie 1990. Devenită un incubator al extremismului naționalist, politica românească se îmbogățește în iunie 1991 cu Partidul România Mare, care extinde alonja discursului xenofob pentru a-i cuprinde și pe evrei și țigani (rromi). Antimaghiarismul brevetat de PUNR i se alătură antiseminismul și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
idol cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca o succesiune de evenimente ordonate cronologic. Odată cu renegarea periodizării clasice, simțul istoric românesc pășește în condiția postmodernă. Drept consecință, istoria devenită deșirată din punct de vedere cronologic își pierde din funcțiile de legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anii 1949-1962 s-a desfășurat procesul de colectivizare prin care au trecut în posesia statului statului pământul, animalele și uneltele agricole. Țăranii au devenit din proprietari angajați în gospodării agricole de stat (G.A.S.) și gospodării agricole colective (G.A.C. devenite, ulterior, C.A.P. Cooperative Agricole de Producție). Împotriva țăranilor care se opuneau colectivizării au fost luate măsuri de represiuni: confiscări, amenințări, arestări, deportări etc. Comuniștii motivau colectivizarea prin: lichidarea înapoierii agriculturii; lichidarea inegalităților sociale (lichidarea chiaburilor, adică a țăranilor bogați
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Copenhaga, Haga și Varșovia; d) Organisme regionale Consolidarea păcii în lume se realizează și prin intermediul unor organisme regionale, precum: Liga arabă (1945) este o organizație a statelor arabe, cu sediul la Cairo; Organizația Statelor Americane (1948); Organizația Unității Africane (1963) devenită Uniunea Africană în anul 2002. Carta U.A consideră ca scop final unitatea continentului african. U.A cuprinde statele africane cu excepția Marocului, care a refuzat să adere deoarece nu recunoaște statul Sahara Occidentală, stat ce face parte din această organizație. e
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
se realizează printr-o proiectare detaliată, de natură acțională, situațională, activă în care se implică direct profesorul / antrenorul / cadrul didactic universitar, etc. , afirma nu demult T. Kotarbinski, (1976), părintele praxiologiei (ca teorie a acțiunii umane eficiente), cel care expune ideea (devenită principiu al proiectării didactice) că “un lucru bine făcut” este rezultatul “unui proiect bine gândit”. El jalonează și algoritmul proiectării didactice prin prisma răspunsurilor la întrebările oricărui cadru didactic: “ce vor face ?”; “cu ce voi face ?”; “cum voi face ?”; “cum
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sintactică cu dublă subordonare simultană) cât și al frazei (când avem propoziția dublu subordonată simultan). 1. La nivelul propoziției: Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană se poate exprima prin următoarele părți de vorbire: a) „adjectiv sau alte părți de vorbire devenite, prin conversiune, adjective (numeral, interjecție, verb la supin): Un glas s-a-nălțat amar. Venit-au zece din război. L-a făcut scârța - scârța. Pe băiat îl crezusem de însurat. b) substantive sau substitute ale acestora în acuzativ fără prepoziție sau cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]