12,502 matches
-
făcut cea mai genială sugestie posibilă. Haidem. În clipa în care se așază, îi remarc broșa cu două verighete încrucișate, încrustată cu diamante. — Îți place? spune Robyn. Am primit-o de la Gilbrooks, după ce am organizat nunta fetei lor. Ce mai dramă! Bietei Bitty Gilbrook i s-a rupt unghia în ultima clipă și a trebuit să-i aducem manichiurista cu elicopterul... Se oprește, copleșită de amintiri, apoi revine brusc în prezent. Deci, tu ești norocoasa! Îmi zâmbește larg și nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
i se spune În limbaj popular „barbă jidov[e]ască” <endnote id=" (200, p. 18)"/>. Tot din Maramureș s-a păstrat o fotografie, realizată de folcloristul Tache Papahagi În 1922, reprezentând doi tineri țărani mascați În Iosif și Maria din cadrul dramei religioase populare Viflaim (termen corupt din Betleem), despre nașterea lui Isus. Țăranul care-l interpretează pe Iosif este costumat exact așa cum arătau evreii ortodocși din zonă la Începutul secolului XX : cu pălărie și caftan negru, cu barbă și perciuni mari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de suferință, patosul iudaic este o emfază a suferinței, care nouă ni se pare de multe ori grotescă și chiar ciudată și respingătoare [...]” <endnote id="(785, p. 389)"/>. Pentru G. Călinescu, fobiile evreului ar fi justificate istoric : „În bimilenara lor dramă - scrie criticul, comentând romanul lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
drum lung. Un cântec suspect. Cântec din România Mare. La Moară la Hârța[-Pârța/ Un’ se macină tărâța]” (Contimporanul, nr. 63, 1925) <endnote id="(903, pp. 181-182)"/>. În adolescență, la Iași fiind, Fundoianu a publicat În revista evreiască Hatikvah traducerea dramei Ahasverus, compusă de olandezul Herman Heijermans (1864-1924) <endnote id="(691, p. 75)"/>. Pentru F. Brunea-Fox, „prietenul blond” Fundoianu este o ipostază a lui Peter Schlemihl, cum o spune Într-un articol premonitoriu din 1930 : „Parisul trebuia să fie [pentru tine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 130)"/>. Într-o carte recentă, Alexandra Laignel-Lavastine a Încercat să demonstreze că Emil Cioran, chiar și În eseul său „filosemit” postbelic (Un peuple de solitaires, 1956), ar fi susținut că evreul nu e om : „A fi om e o dramă, a fi evreu e o alta” <endnote id="(747, p. 444)"/>. Recenzând cartea cercetătoarei franceze, Ion Vianu a observat Însă că este vorba de o citare trunchiată din eseul lui Cioran. De fapt, pasajul continuă astfel : „De aceea, evreul are
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pedepse grele pentru cei care făceau propagandă în vederea schimbării organizării politice a țării, precum și fapte care ar fi urmărit să discrediteze Partidul Națiunii organizație politică unică recunoscută de lege. Măsurile luate de Carol al II-lea nu au putut preîntâmpina drama țării în vara anului 1940. În fapt, cele două puteri, Germania și Uniunea Sovietică au hotărât să pună în aplicare cele convenite la 23 august 1939 în privința României. Pactul Ribbentrop-Molotov avea un protocol secret ce împărțea sferele de influență. În
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
București, Editura Europa Nova, 1993. Duțu, Alexandru, Retegan, Mihai, Ostași, vă ordon: Treceți Prutul! România în război.1421 zile de încleștare. Eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord (22 iunie - 26 iulie 1941), București, Editura Globus, 1993. Duțu, Alexandru, Florica, Dobre, Drama generalilor români (19941964),București, Editura Enciclopedică, 1997. Eberle, Henrik, Matthias Uhl, Dosarul Hitler, traducere Ioana Constantin, Editura Meditații, București, 2002. Enciclopedia României, editori D.Gusti, C.Orghidan, Mircea Vulcănescu, Dan Botta, vol.I-IV, București, Imprimeria națională, 1938-1943. Volumul I
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Silex, 1996. Marin, Vasile, Fascismul, ediție Radu Vlad Dan, București, Editura Majadahonda, 1997. Mezincescu, Eduard, Mareșalul Antonescu și catastrofa României, București, Editura Artemis, 1993. Moraru, Pavel, Bucovina sub regimul Antonescu (19411-1944). Administrație. Economie. Societate, Editura Prut Internațional, 2004. Mușat, Mircea, Drama României Mari, București, Editura Fundației România Mare, 1992. Neagoe, Stelian, Istoria guvernelor României de la începuturi (1859) până în zilele noastre (1995), București, Editura Machiavelli, 1995. Nedelea, Marin, Aspecte ale vieții politice din România în anii 1922-1926, București, Editura Științifică și Enciclopedică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
democrație la dictatură, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996. Idem, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), ediția a II-a, revăzută și adăugită, vol.III, Carol al II-lea, Editura Enciclopedică, București, 2004. Scurtu, Ioan, Hlihor, Constantin, Anul 1940. Drama românilor dintre Prut și Nistru, București, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1992. Scurtu, Ioan, Hlihor, Constantin, Complot împotriva României, 1939-1947. Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța în vâltoarea celui de-al doilea război mondial, București, Editura Academiei de Înalte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
m-am amăgit să cred că acest Const. Ciopraga e om, deși eram convins că nu este. Acum pentru vecie cred că este un neom. îți voi da verbal amănunte de neimaginat. Singura mea armă, a noastră de fapt, fiindcă drama mea este și a ta (a trebuit să părăsești Institutul datorită răutății oamenilor), este de-a lucra și a publica febril pentru a-i face să simtă pe neoameni cît sînt de jalnici. La cursul special Hasdeu au fost foarte
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
biografice. Din păcate, mereu încrezător în răbdarea timpului, iar uneori copleșit de treburile cotidiene, am ratat oportunitățile (schițate în scrisori) de a dialoga amplu și de a pătrunde mai adînc în intimitatea persoanei, una care trăise atît fericirile, cît și dramele secolului. Nici o reconstituire documentară, oricît de minuțioasă, nu poate egala profunzimea și pregnanța mărturiilor directe. Semnificative pentru felul său de a fi, scrisorile lui H. Mihăescu denotă o gîndire viguroasă, care se exprimă printr-o sintaxă fermă și un lexic
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Casei de cultură a fost trimis În șpalt la Vaslui pentru a fi verificat de cenzorii presei și tipăriturilor dar și al reprezentațiilor teatrale. După ce parcursese lunga listă de nume, Ion Andrei aprobase documentul. Iată cine au fost interpreții acelei drame: „Gruia Novac (Mircea); Claudia Cornescu (Mara); Rodica Cucu (Arina); Iulian Rusu (Mihail); Mioara Buta (Visa); Vasile Dima și Nicolae Taciu (VÎlcu); Mircea Strugaru (Sin); Gheorghe Mușat și Constantin Bușilă (Radu); Mitrea Ghioc (Roman); Costică Avădănii (Vlad); Ion Burghelea (Sofronie); Constantin
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ANGELA (1921-2001) ACTRIȚĂ Actrița Angela Bârsan a slujit scena teatrului românesc cu talent și perseverență, timp de peste trei decenii. S-a născut la 21 februarie 1921, la Iași. După terminarea Liceului “Reuniunea femeilor române” din Iași, intră la clasa de dramă și comedie a Conservatorului ieșean, în 1940, unde studiază cu profesorii Gina Sandri și Aurel Ghițescu. Cariera teatrală și-o începe chiar din primul an de Conservator, când regizorul Ion Maican o invită să joace rolul Amaliei din Hoții de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cu un timbru grav și o rostire impecabilă, de o prezență scenică stranie și o frumusețe ieșită din comun, Angela Bârsan a demonstrat multiple valențe interpretative în roluri de ingenuă dramatică în primii ani de carieră, apoi în roluri de dramă istorică, precum și în compoziții pitorești. Se făcuse remarcată încă de la rolul de debut ca o actriță de mare viitor. Tot regizorul Aurel Ion Maican o distribuie, în 1942, într-un spectacol al său cu Faust de Goethe, în care îi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Goldoni (1954). A jucat cu egală naturalețe, roluri de energice tinere colhoznice (în comedia Nuntă cu zestre de G.Diaconov și în Stepele Ucrainei de Korneiciuk). A fost Boica în piesa bulgarului Lozan Strelkov - Recunoașterea, precum și Neviana - rolul principal în drama Cei ce caută fericirea a lui Orlin Vasiliev. Revenirea la Teatrul Național din Iași i-a permis să-și pună în valoare finețea interpretativă, noblețea feminină și deosebita capacitate de interiorizare în roluri precum Doamna Moon din comedia lui J.B.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
comedia lui J.B. Priesley, Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle și doamna Moon (1961), Împărăteasa din poemul feeric Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu (1961), apoi Mama din Pelicanul de Strindberg (1969) și un rol de aleasă ținută dramatică - Vidra din drama istorică Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu (în 1963), alături de Teofil Vâlcu. Rolul Vitoriei Lipan din Baltagul de Mihail Sadoveanu, în înregistrarea radiofonică din 1969, rămâne un moment de referință al teatrului radiofonic. A jucat alături de mari nume ale scenei
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Național din Iași, pe scena căruia a evoluat până în 1906. S-a distins de la început prin conștiinciozitate în studiu și interpretare, perseverență și seriozitate, devenind un interpret de primă mărime. A fost prețuit de Aristizza Romanescu pentru rolul Sbiera din drama istorică Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, în care au jucat împreună. În rolul bătrânului Stan din drama Plăieșul, logofăt mare de Theodor Codrescu a avut „o creațiune demnă de toată stima”, așa cum l-a caracterizat istoriograful T.T. Burada. Alte
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
studiu și interpretare, perseverență și seriozitate, devenind un interpret de primă mărime. A fost prețuit de Aristizza Romanescu pentru rolul Sbiera din drama istorică Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, în care au jucat împreună. În rolul bătrânului Stan din drama Plăieșul, logofăt mare de Theodor Codrescu a avut „o creațiune demnă de toată stima”, așa cum l-a caracterizat istoriograful T.T. Burada. Alte roluri apreciate de confrați și de presa vremii: Mecena din Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, Miller din Intrigă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
așa cum l-a caracterizat istoriograful T.T. Burada. Alte roluri apreciate de confrați și de presa vremii: Mecena din Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, Miller din Intrigă și iubire de Fr. Schiller. A jucat apoi în Clotilda sau Crima și amorul, drame de Fr. Soulié și A. Bussauge și în Monk o comedie franțuzească, ambele lucrări traduse chiar de el. A fost deci și traducător, după cum a fost și ziarist, director al ziarului de orientare naționalliberară „Ecoul Moldovei” (1890-1909 și 1914-1918). Emanoil
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
plăcea atît de mult pentru că era englez (actorul era Richard Johnson). Nu mi-a displăcut nici acum. Mai mult decît orice alt episod din așa-numita epopee cinematografică națională, Columna (1968) a fost gîndit în termeni umani mai întîi ca dramă istorică vie și abia apoi ca monument. Nefiind vorba despre eroi ai neamului (Decebal face un lucru bun și moare după primele zece minute), scenaristul Titus Popovici a putut să-și proiecteze personajele la scară normală. Gerula e vertical și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ne mai spună nimic ; ea nu contează, e ca o femeie gonflabilă care, după ce și-a îndeplinit funcțiunea, s-a dezumflat. Dacă secvența asta îi recomandă pe autori pentru vreun gen de film, în nici un caz nu e vorba despre drama unei femei înjosite și brutalizate. E vorba despre un porno. Dilema Veche, iunie 2005 Porniri porno Azucena îngerul de abanos (Romînia, 2005), de Mircea Mureșan Locotenentul Matei (Alin Panc) păzește granița romîno-moldovenească. în timpul liber, locotenentul Matei discută despre rasism cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și 2 zile (Romînia, 2007), de Cristian Mungiu La fel ca Moartea domnului Lăzărescu (de Cristi Puiu) și ca Hîrtia va fi albastră (de Radu Muntean), 4 luni, 3 săptămîni și 2 zile e un thriller ; sau, mai exact, o dramă construită și filmată astfel încît să fie percepută ca un documentar și trăită ca un thriller. La fel ca într-un thriller, e vorba despre niște ființe umane urmărite într-o situație-limită (implicînd inclusiv un pericol de moarte) care se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
atît de aproape de eroina lor, încît nu mai știi care e stomacul tău și care e al ei. Atunci cînd prietenul ei (Alexandru Potocean) încearcă s-o atingă, îi împărtășești dezgustul. Revolta ei împotriva lui e un moment de mare dramă, o mică explozie în a cărei lumină se întrezărește ceva fundamental strîmb și irezolvabil în relațiile dintre bărbați și femei, dincolo de ce-a făcut comunismul din ele. Totul pornește de la faptul că oamenii, spre deosebire de animale, fac sex de plăcere și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și egoismul, a existat dintotdeauna. Nu sugerez că 4, 3, 2 ar fi vreun manifest feminist. Nu e asta, după cum nu e doar o lecție de istorie și în nici un caz nu e o pledoarie prosau antiavort. E o mare dramă, iar marile drame sapă atît de adînc în cauzele crizelor pe care ni le înfățișează, încît, în ultimă instanță, ne confruntă toate cu aceeași mare criză cea care s-a declanșat atunci cînd maimuța s-a ridicat în picioare. și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
existat dintotdeauna. Nu sugerez că 4, 3, 2 ar fi vreun manifest feminist. Nu e asta, după cum nu e doar o lecție de istorie și în nici un caz nu e o pledoarie prosau antiavort. E o mare dramă, iar marile drame sapă atît de adînc în cauzele crizelor pe care ni le înfățișează, încît, în ultimă instanță, ne confruntă toate cu aceeași mare criză cea care s-a declanșat atunci cînd maimuța s-a ridicat în picioare. și, oricît de sumbre
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]