12,214 matches
-
cauzelor principale și a efectelor finale. Se realizează progrese considerabile care dau încredere în posibilitățile nelimitate ale rațiunii umane. ■ Aplicată la societate, religie și politică, această concepție se manifestă în mișcarea filosofică a "Luminilor". Exercitîndu-și spiritul critic, adepți ai libertății, "filosofii" nu cruță nici monarhia absolută, nici Biserica, nici inegalitatea socială. Națiunea însăși este repusă în discuție în favoarea cosmopolitismului euro-pean74, chiar mondial, care accentuează credința în liberalis mul economic. ■ Pe plan estetic, clasicismul cedează locul curentului "sufletelor sensibile", bazat pe cultul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
impune un "gust nou", mai puțin grandios, dar orientat mai mult spre intimitate, confort și redescoperirea istoriei. Ca și în secolul al XVII-lea, Franța dă tonul în domeniile culturii, în Europa centrală și orientală, suveranii proslăvesc rațiunea, sărbătorind pe filosofii francezi șipracticînd un "despotism luminat 75 , al cărui scop real este consolidarea puterii lor. Dar împotriva dominației culturale franceze încep să se manifeste reacțiile naționale din Germania, din Italia și din Spania. ■ Pe plan politic, această Europă a Luminilor reprezintă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
roade: în două secole, situația științei față de filosofic sau de teologie s-a schimbat radical. În loc ca fenomenele observate în natură să verifice adevărul teoriilor filosofice despre creația și originea lumii, de acum înainte, legile științifice sînt cele care oferă filosofilor exemple, argumente și teme de meditație. Acest avînt științific dă naștere unei noi gîndiri bazate pe optimism și pe încrederea în rațiunea umană. Străduindu-se să explice mecanismele care guvernează lumea, rațiunea va putea aduce umanității abundență, inteligență și prosperitate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din secolul al XVI-lea, cred că principiile considerate baze intangibile ale societății nu pot fi acceptate fără să fie studiate, chiar dacă ei nu se ating de instituțiile politice, de credințele religioase sau de regulile morale. Printre inspiratorii direcți ai filosofilor din secolul al XVIII-lea, un loc aparte trebuie acordat lui Bayle și lui Fontenelle care, încă de la sfirșitul domniei lui Ludovic al XlV-lea, ridică în slăvi valoarea spiritului critic, și filosofilor englezi care, în secolul al XVII-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de regulile morale. Printre inspiratorii direcți ai filosofilor din secolul al XVIII-lea, un loc aparte trebuie acordat lui Bayle și lui Fontenelle care, încă de la sfirșitul domniei lui Ludovic al XlV-lea, ridică în slăvi valoarea spiritului critic, și filosofilor englezi care, în secolul al XVII-lea, s-au ocupat de drepturile naturale ale omului, în special Locke. Efervescența filosofică atinge cea mai mare intensitate în Franța, țara cea mai bogată din Europa, cea în care mișcarea intelectuală devine un
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
egalității dintre oameni este o himeră, el găsește că este drept ca societatea să fie guvernată de cei mai bogați, care vor face să triumfe rațiunea în instituții, în justiție, în domeniul fiscal și în comerț. Critic de artă și filosof, Denis Diderot este suspectat de ateism (va fi închis din această cauză în închisoarea Vincennes după publicarea Scrisorii despre orbi, în 1749). Principal animator al curentului filosofic din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, împreună cu matematicianul d'Alembert
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
spiritul de toleranță. Această critică a aspectelor vremelnice ale Bisericii creștine ajunge foarte repede la o punere în discuție a dogmelor esențiale ale religiei. Începînd cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea, rațiunea și creștinismul apar de neîmpăcat. în privința religiei, părerile filosofilor nu sînt totuși unanime. Odată dogmele religioase îndepărtate, majoritatea gîndi-torilor păstrează o credință vagă în Dumnezeu, un deism care nu are nevoie de o religie organizată. Acesta se manifestă la Rousseau printr-un sentiment de dragoste față de creatorul naturii, în timp ce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
foarte cumpătată pentru un Dumnezeu-ceasornicar, care a reglat atît de bine mișcarea astrelor sau succesiunea anotimpurilor. Cu Diderot, critica creștinismului sfîrșește în ateism și într-o viziune materialistă a universului. Dar acesta este doar un caz izolat. Pe plan politic, filosofii sînt toți de acord să considere puțin satisfăcătoare concepțiile absolutiste ale Europei secolului al XVIII-lea. Dar această critică este foarte mult limitată de filosofii înșiși: deși atît de activ în criticarea arbitrarului și puterii nelimitate a monarhilor, Voltaire preconizează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o viziune materialistă a universului. Dar acesta este doar un caz izolat. Pe plan politic, filosofii sînt toți de acord să considere puțin satisfăcătoare concepțiile absolutiste ale Europei secolului al XVIII-lea. Dar această critică este foarte mult limitată de filosofii înșiși: deși atît de activ în criticarea arbitrarului și puterii nelimitate a monarhilor, Voltaire preconizează totuși o monarhie stabilă, preocupată de fericirea oamenilor și suficient de puternică pentru a împiedica influența Bisericii. De asemenea, Montesquieu critică cu vervă deosebită efectele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care le propune. El capătă o importanță esențială dintr-un cu totul alt punct de vedere. În secolul al XVIII-lea, în mediile intelectuale ia naștere o concepție nouă, care depășește cadrele naționale fixate în Evul Mediu: cosmopolitismul. Într-adevăr, filosofii susțin ideea că toți oamenii sînt egali, dincolo de diferențele accidentale de limbă, de rasă sau de religie. Dezaprobat de rațiune, patriotismul apare ca o prejudecată inadmisibilă în secolul Luminilor, Noțiunea de frontieră este, în consecință, arhaică și întreaga Europă cultivată
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și întreaga Europă cultivată este mîndră să o ignore. Germanul Schiller putea să declare: Nu căutați să formați o națiune, mulțumiți-vă să fiți oameni", în timp ce Voltaire felicita fără pic de reținere pe regele Frederic al II-lea, protector al filosofilor, pentru victoria militară pe care tocmai o obținuse împotriva francezilor. În această Europă cosmopolită de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, ideea de "națiune europeană" este pentru prima dată formulată clar. Mai ales, ea nu este concepută dintr-un punct de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Europă cosmopolită de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, ideea de "națiune europeană" este pentru prima dată formulată clar. Mai ales, ea nu este concepută dintr-un punct de vedere hegemonie, ci dintr-o perspectivă mult mai apropiată de concepțiile contemporane. Filosofii sînt într-adevăr convinși, dincolo de granițele politice, de unitatea profundă a continentului european. Ei folosesc în mod frecvent expresia "uzanțe comune ale Europei" și susțin că aceste "uzanțe comune" constituie fondul de civilizație care poate să favorizeze unitatea. "Astăzi nu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de delegați ai Senatului ar fi fost plasat în fiecare oraș de frontieră pentru a veghea la respectarea prevederilor tratatului. Ironizat de Voltaire, criticat de Rousseau, acest timid proiect amintește unele din dispozițiile actualei Organizații a Națiunilor Unite. În 1795, filosoful prusac, Immanuel Kant propune la rîn-dul său un proiect de uniune confederală. Fiecare dintre state și-ar păstra libertatea în cadrul unei federații a cărei legislație ar fi fondată pe "spiritualitatea universală". În sfîrșit, înainte ca Revoluția să schimbe radical condițiile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se construiește o Europă a rațiunii. Ea intenționează să înlocuiască rînduielile moștenite din trecut, a căror sclerozare și caracter arhaic sînt denunțate, printr-o societate nouă, în care drepturile naturale ale individului trebuie păstrate de statele luminate și de înțelepciunea filosofilor. O societate în care fanatismul și intoleranța să fie desființate, în care să domnească prosperitatea, grație progreselor științelor și tehnicii și în care, conduși de rațiune, oamenii să înceteze să se opună mecanismelor firești ale forțelor economice, singurele care garantează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1783), înainte de a se răspîndi în Franța, unde acestea trezesc interesul aristocrației, al burgheziei și al unei părți importante a clerului. Din Anglia, curentul trece în Franța, unde cunoaște un succes considerabil, datorat în mare parte lui Jean Jacques Rousseau. Filosof democrat și adept al egalității în Discursul asupra originii inegalității sau în Contractul social, Rousseau devine poet al naturii în Les Rêveries du promeneur solitare, pictor îngăduitor al propriilor sale pasiuni în Confesiuni și admirator al dragostei platonice, exacerbate în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înflăcărate și lirice ale epocii revoluționare. În această a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Franța dă încă o dată tonul și trezește admirația Europei în domeniul literaturii, gîndirii și artelor. Autorii și artiștii săi sînt lăudați și imitați, în timp ce filosofii par să influențeze instituțiile politice ale țărilor europene. Cosmopolitismul, care domină acum, apare în multe privințe ca o cucerire intelectuală și culturală a Europei, realizată de Franța înainte ca Revoluția și Imperiul să lase loc unei cuceriri militare și politice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
discută despre politică în cluburi, cafenele, dar mai ales în saloane, unde se elaborează și se răspîndesc ideile noi care își au izvorul în spiritul filosofic. Saloanele marchizei Lambert, ale Doamnei du Tencin sau ale Doamnei du Deffand atrag scriitori, filosofi, financiari, magistrați sau mari seniori care "reclădesc" lumea și provoacă admirația străinilor aflați în vizită în capitală. Cel mai celebru este salonul Doamnei Geoffrin în care sînt prezente chiar și capetele încoronate din Europa, într-atît reputația sa de nobil salon
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ideilor franceze explică dezvoltarea în Europa a "despotismului luminat". Într-adevăr, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un mare număr de suverani europeni își reformează guvernarea într-un mod care seamănă cu modul de a gîndi al filosofilor. Aceste reforme pregătesc calea spre o unificare politică a statelor europene. Frederic al II-lea (1740-1786) în Prusia, Ecaterina a II-a (1762-1796) în Rusia, Josef al II-lea (1780-1790) în statele Habsburgilor, Carol al III-lea (1757-1788) în Spania
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-a (1762-1796) în Rusia, Josef al II-lea (1780-1790) în statele Habsburgilor, Carol al III-lea (1757-1788) în Spania, marele duce Leopold, fratele împăratului, în Toscana, ministrul Pombal în timpul domniei lui Jose I, în Portugalia, toți se inspiră din doctrinele filosofilor. Ei declară că sînt adepți ai rațiunii și că doresc ca popoarele lor să fie "fericite și prospere". Prezentate în termeni inspirați de filosofi, aceste reforme fac permanent referințe la "virtute", ridică în slăvi "patriotismul" și "solicitudinea față de specia umană
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în Toscana, ministrul Pombal în timpul domniei lui Jose I, în Portugalia, toți se inspiră din doctrinele filosofilor. Ei declară că sînt adepți ai rațiunii și că doresc ca popoarele lor să fie "fericite și prospere". Prezentate în termeni inspirați de filosofi, aceste reforme fac permanent referințe la "virtute", ridică în slăvi "patriotismul" și "solicitudinea față de specia umană" ale acestor "despoți luminați" pe care filosofii îi laudă. Voltaire nu mai încetează elogiile la adresa marelui său om, Frederic al II-lea al Prusiei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rațiunii și că doresc ca popoarele lor să fie "fericite și prospere". Prezentate în termeni inspirați de filosofi, aceste reforme fac permanent referințe la "virtute", ridică în slăvi "patriotismul" și "solicitudinea față de specia umană" ale acestor "despoți luminați" pe care filosofii îi laudă. Voltaire nu mai încetează elogiile la adresa marelui său om, Frederic al II-lea al Prusiei, pe care visează pînă la cearta dintre ei să-1 vadă dominînd Europa, în timp ce Diderot crede că-și vede idealul politic realizat de Ecaterina
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în timp ce Diderot crede că-și vede idealul politic realizat de Ecaterina a II-a. Privind puțin mai de aproape îți dai seama că "despoții luminați", care au succes în Europa, nu au aplicat de-a valma toate reformele preconizate de filosofi. Cele pe care le-au reținut vizează toate același scop: consolidarea statului și a puterii lor. Aflați la conducerea statelor care, în majoritate, nu au putut sau nu au știut să profite de șansa oferită dezvoltării economice de deschiderea spre
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
timpurilor moderne, caracterizată de triumful monarhiilor absolute. Această revoluție nu constituie totuși decît un aspect, desigur cel mai impresionant, al climatului nou ce se instaurează în Europa, încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea, sub influența noii ideologii răspîndite de filosofi. De asemenea, este bine să se facă distincție între două Europe. În estul și în sudul continentului continuă să se perpetueze structurile feudale tradiționale. În aceste regiuni, cu structuri sociale arhaice, și-a găsit "despotismul" terenul cel mai potrivit. Ideile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o reprezintă douăzeci de ani de dominație franceză. Revoluția "Luminilor" Din 1789 pînă în 1791, revoluția apare ca o concretizare, de către burghezia sprijinită pe țărani, de clasele populare orășenești și de o minoritate de aristocrați "luminați", a ideilor popularizate de filosofi și aplicate, la sfirșitul secolului al XVIII-lea, de "revoluționarii din America". Evenimentul își are originea directă în dificultățile financiare ale monarhiei franceze. Acestea nu au încetat să se agraveze încă de la sfîrșitul domniei lui Ludovic al XIV-lea și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de care se bucură clerul și nobilimea și care fac necesară egalitatea obligațiilor fiscale, nobilimea le răspunde proclamîndu-și atașamentul față de drepturile de care se bucură și dorința de a instaura o monarhie constituțională. Burghezia invocă principiul egalității și folosește limbajul filosofilor pentru a reuși să-și impună revendicările. Ea este cea care cîștigă în această primă fază a revoluției. Purtătoare de cuvînt a stării a treia, deputații celor neprivilegiați sînt aleși din rîndurile ei și tot ea este cea care, sprijinindu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]