10,713 matches
-
văduvelor era o practică foarte răspândită în societatea hindusă în Evul Mediu. Filosofia suicidului ridică o serie de întrebări, inclusiv ce anume constituie suicid, dacă suicidul poate reprezenta o alegere rațională, precum și întrebări legate de permisivitatea morală a suicidului. Argumentele filosofice privind acceptabilitatea morală a suicidului variază de la opoziție puternică (suicidul fiind considerat ca neetic și imoral) la percepția conform căreia suicidul este un drept sacrosanct al oricărei persoane (chiar și al persoanelor tinere și sănătoase) care decide în mod rațional
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
devine lector universitar titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Andrei Șaguna”, Universitatea ”Lucian Blaga”din Sibiu, unde funcționează până în prezent. Aici a predat următoarele cursuri si seminarii: Istoria filosofiei (2000-2005); Filosofie creștină (2009-2010); Introducere în filosofie (2005-2016); Dicționar teologic și filosofic (2002-2005);Teologia istoriei (2002-2005);Filosofia istoriei (2002-2005);Mistică (2003/2004);Metodologia cercetării teologice (2007-2008);Propedeutică teologică și filosofică (2007-2008); Idei și curente ale civilizației europene (2006-2007); Sociologia religiei (2006/2007); Vulgata. Interpretări de texte (2008-2000); Septuaginta. Interpretări de texte (2009-2010
Vasile Chira () [Corola-website/Science/312373_a_313702]
-
până în prezent. Aici a predat următoarele cursuri si seminarii: Istoria filosofiei (2000-2005); Filosofie creștină (2009-2010); Introducere în filosofie (2005-2016); Dicționar teologic și filosofic (2002-2005);Teologia istoriei (2002-2005);Filosofia istoriei (2002-2005);Mistică (2003/2004);Metodologia cercetării teologice (2007-2008);Propedeutică teologică și filosofică (2007-2008); Idei și curente ale civilizației europene (2006-2007); Sociologia religiei (2006/2007); Vulgata. Interpretări de texte (2008-2000); Septuaginta. Interpretări de texte (2009-2010); Teologia suferinței ( 2002-2005;2009-2010); Poetică religioasă /secția Teologie litere (2007-2008); Patristică și filosofie (Master secția Teologie sistematică, 2009-2010
Vasile Chira () [Corola-website/Science/312373_a_313702]
-
întindere "Aripile frânte". În același an începe colaborarea cu revista americană "Șapte arte". Doi ani mai târziu îi apare culegerea "Lacrimă și zâmbet" și între 1914-1917 deschide 3 expoziții de pictură bucurându-se de succes. În 1918 Djubran publică poemul filosofic în versuri intitulat "Cortegiile" și prima sa carte în limba engleză, "Nebunul". În 1920, împreună cu Mikha'il Na'ima și alți scriitori, a fondat la New-York societatea literară "al-Rabita al-Qalamiyya" (The Pen Society), care va juca un rol determinant în
Khalil Gibran () [Corola-website/Science/312395_a_313724]
-
Datorită acestui sincretism misterele practicate de romani nu se excludeau reciproc, un individ putea să parcurgă treptele de inițiere a tuturor cultelor. Mai mult de atât, termenul de "mistere" a fost extins în perioada imperială târzie și asupra unor sentințe filosofice, practici de medicină și de magie. Primele referiri la mistere se întâlnesc în operele llterare ale antichității începând cu secolul al V-lea î.Hr. Izvoarele epocii romane tratează mai ales misterele instituite odată cu adoptarea de credințe egiptene și orientale, opuse
Religiile de mistere () [Corola-website/Science/310882_a_312211]
-
Escatologia (scris și eshatologia, în limba greacă veche: ', cuvânt compus din τὰ ἔσχατα ' = "ultimele lucruri" și "logos" → "-logie" = "studiu", "învățătură" despre...) este o doctrină filosofică și teologică privind posibilitatea existenței individuale după moarte (""eshatologie individuală"") și destinul final al lumii (""eshatologie universală""). Termenul latin, căzut în desuetudine, este ""De Novissimus"". ""Escatologia individuală"" derivă din doctrina imortalității personale sau, cel puțin, din ideea supraviețuirii într-o
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
preludii la renașteri în forme superioare sau la nivel inferior. Posibilitatea identificării panteistice cu Brahma, rezervată unor personalități excepționale, având însă drept consecință extincția persoanei ca individ, rămâne singura posibilitate către care se poate aspira. Budismul dezvoltă și modifică latura filosofică a Brahmanismului ca doctrină a salvării și culminează în ceea ce s-ar putea numi negarea eshatologiei și a oricărei teologii, într-o religie fără Dumnezeu, cu un înalt cod moral fără aspirație la o recompensă sau teamaă de o pedeapsă
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
asociată inextricabil cu viața. Salvarea ("moksha") - eliberarea de ciclul morții și al renașterilor - o constituie starea de ""nirvana"", care poate fi atinsă prin renunțarea totală la orice dorință și prin cunoaștere - nu cunoașterea ființei supreme ca în Brahmanism, ci cunoașterea filosofică pură a adevărului asupra lucrurilor ("mahăiăna"). Pentru toți cei care nu sunt capabili să atingă starea de iluminare filosofică sau nu reușesc să traiască în conformitate cu cerințele acesteia, ceea ce reprezintă de fapt majoritatea oamenilor, nu există posibilitate de salvare din nesfârșitul
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
poate fi atinsă prin renunțarea totală la orice dorință și prin cunoaștere - nu cunoașterea ființei supreme ca în Brahmanism, ci cunoașterea filosofică pură a adevărului asupra lucrurilor ("mahăiăna"). Pentru toți cei care nu sunt capabili să atingă starea de iluminare filosofică sau nu reușesc să traiască în conformitate cu cerințele acesteia, ceea ce reprezintă de fapt majoritatea oamenilor, nu există posibilitate de salvare din nesfârșitul ciclu sumbru al morții și reîncarnărilor ("Roata vieții"), în care cerurile se alternează cu întunericul subpământean. La grecii antici
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
interpretează bolile mintale dintr-o perspectivă sociologică. Problema centrală ar fi constituită de relativitatea noțiunilor de "„normal și patologic”", anti-psihiatria având ca obiectiv invalidarea dihotomiei bazate pe paradigme anatomice și sanitare. Se pune mai mult accentul pe variabilele sociale, morale, filosofice și politice, decât pe obiectivul unei „salubrități publice”, propriu psihiatriei tradiționale. Această mișcare a contribuit la „dezinstituționalizarea” psihiatriei, bolnavii psihic fiind în marea lor majoritate externați din spitale și integrați în comunitatea socială cu un tratament adecvat. Astfel, în prezent
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
Jean-Louis Courriol, scriitorul fiind invitat la evenimente de lansare în librarii din Paris și Nancy. Disecând cu o plăcere malițioasa și cu un umor negru extrem de acut această tragi-comedie a puterii politice și mediatice, Bogdan Teodorescu scrie un roman negru filosofic, o farsă socio-politică redutabila prin construirea unui scandal național pornind de la un fapt divers" (Yan Lespoux) "Un roman extrem de actual, cu sonorități universale, care se petrece într-un spațiu balcanic adesea ignorat. Tirade politice magnifice, care în același timp ne
Bogdan Teodorescu () [Corola-website/Science/309128_a_310457]
-
28 și 32 litere ale alfabetelor arabe și persano-azere văzând o legătură strânsă dintre liniile din fața omului cu literele arabe și afirmau că fără ele nu se poate conștientiza nici Dumnezeu, nici omul și nici lucrurile. Dar, de fapt esență filosofica și socială a hurufismului este mult mai bogată și însemnată. Pe scurt, putem să considerăm că hurufismul era una dintre cele mai serioase încercări de pătrundere a Renașterii în țările islamice. Hurufismul vedea în ființă umană о valoare supremă pe
Hurufism () [Corola-website/Science/309215_a_310544]
-
fiind o miscare veche și cunoscută, era împotriva ortodoxismului islamic, trimițând la filosofia grecească și își obținuse chiar anumite elemente din filosofia indiană, transformîndu-se deci într-o concepție idealista, care a afectat toată viața publico-politică și cultură din Orientul Mijlociu. Fundamentul filosofic al sufismului este panteismul: Dumnezeul este cauza prima a creației lumii, este 'un duh absolut', iar lumea este emanația acestui duh. Omul poate tinde să se dizolve în natură lui Dumnezeu, dar pentru aceasta trebuie în primul rând să atingă
Hurufism () [Corola-website/Science/309215_a_310544]
-
ordinului hurufid și a avut un mare succes. El s-a stabilit la Aleppo și a locuit aici cu familia sa. Însă activitatea sa în orașul respectiv nu a rămas marcat de teologi și de sultanul mameluc Muayyad. Poeziile lui filosofice i-au asigurat un auditoriu mare și oamenii le copiau, le învățau pe de rost și le recitau în piețe. Conform legendei, tocmai acest fapt a determinat condamnarea lui la moarte. Despre moartea lui Nasimi și destrămarea ordinului hurufud ne
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
el însușindu-și în mod creativ cele mai bune tradiții atât ale literaturii natale, cât și ale literaturii altor popoare Orientului Mijlociu, a creat o nouă literatura. Măreția lui este determinată de îmbogățirea cuvântului de către el, cu sensurile sociale și filosofice. Poezia lui de fapt sună că un imn pentru om: mărindu-l pe om îl considera cel mai mare lucru pe care l-a creat natură, Nasimi insistă la drepturile lui de libertate și autoconștientizare: Mă duc spre dreapta, spre
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
Editura Fundațiilor Regale Carol al II lea", cartea reprezintă cea mai completă a universului eminescian, de la cel liric, la teatru, proză sau publicistica literară sau politică. Primul volum conține o descriere exhaustivă a operei, cel de-a doilea conține izvoarele filosofice și culturale în capitolul "Eminescu în timp și spațiu", un al treilea capitol intitulat " Filosofia teoretică" trece în revistă apoi următoarele se ocupă de filosofia practică, de o trecere în revistă a temelor romantice, și de cadrul psihic și de
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
s-au numărat Adrian Maniu, Victor Eftimiu, Barbu Brezianu, Valeriu Marcu, Emanoil Ciomac, Mircea Eliade, G. Călinescu, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran. Rubrici specializate au fost ținute de Șerban Cioculescu, Ion Igiroșanu (Cronici franceze), Radu Cioculescu (Cavalerul Rozelor), Constantin Noica (Anul filosofic). În luna noiembrie 1934 a apărut un număr în care articolul de fond al revistei era semnat de Nicolae Iorga și era dedicat regelui Alexandru al Iugoslaviei, recent decedat. Alte numere importante ale revistei au fost dedicate Reginei Carmen Sylva
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
a găzduit pe Mihai Eminescu și Miron Pompiliu. În 1879 a fost numit director al Institutului „Anastasie Bașotă” din Pomârla, județul Botoșani unde a activat până în 1902, când s-a stins din viață. Samson Bodnărescu a scris poeme cu caracter filosofic idealist, epigrame, elegii, piesa de teatru în cinci acte „Roman și Viorica sau Voința e puterea vieții” (1864), drama istorică „Ilie Vodă” și tragediile „Rienzi”, (1868, inspirată din opera cu același titlu a scriitorului englez Edward Bulwer-Lytton) și „Lăpușneanu-vodă” (1878-1879
Samson Bodnărescu () [Corola-website/Science/308807_a_310136]
-
public fidel. Fără a-și nega o clipă caracterul popular, teatrul a reușit să mențină între cele 320 de titluri din dramaturgia română și universală, propuse în peste 50 de ani de existență, un echilibru benefic între divertisment și tematica filosofică, între râsul eliberator și gravitatea problemelor esențiale. În peste două decenii legate de prezența lui Horia Lovinescu, Teatrul Nottara și-a ridicat stacheta ofertelor și a făcut propuneri incitante în scopul unei deschideri culturale, prin înnoire problematică și estetică, menținând
Teatrul Nottara () [Corola-website/Science/308862_a_310191]
-
från Berlin" ("Spații închise - povestiri din Berlin"). Handberg este cunoscut în Suedia ca expert în Europa Centrală și de Est, despre care a publicat mai multe cărți de reportaje și eseuri. Ca traducător, s-a concentrat mai ales asupra textelor filosofice, printre scriitorii pe care i-a tradus sau chiar introdus în suedeză numărându-se G C Lichtenberg, Robert Musil, Friedrich Nietzsche, Merit Oppenheim, Andrei Pleșu, Henry David Thoreau, Paul Virilio și Robert Walser. În această toamnă i-a apărut în
Premiul Marin Sorescu () [Corola-website/Science/309850_a_311179]
-
deschisă o dată cu introducerea, este o scurtă incursiune în problematica realității cunoașterii. Teoria cunoașterii are rădăcini adânci în istoria filosofiei europene. Dialogul "Theaitetos" al lui Platon conține substanța multora dintre discuțiile care se poartă și astăzi în teoria cunoașterii. Ca disciplină filosofică, desemnată cu numele de „teoria cunoașterii“, ea nu s-a constituit însă decât în cadrul cercurilor kantiene din universitățile germane, în secolul al XIX-lea. Teoria cunoașterii a dobândit însă un loc proeminent printre disciplinele filosofice. În cadrul filosofiei teoretice, scrie Schnädelbach
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
în teoria cunoașterii. Ca disciplină filosofică, desemnată cu numele de „teoria cunoașterii“, ea nu s-a constituit însă decât în cadrul cercurilor kantiene din universitățile germane, în secolul al XIX-lea. Teoria cunoașterii a dobândit însă un loc proeminent printre disciplinele filosofice. În cadrul filosofiei teoretice, scrie Schnädelbach, „teoria cunoașterii este acolo, de regulă, prima disciplină a ramurii, ceea ce scoate în evidență rangul ei deosebit printre disciplinele fundamentale“. „Mai rar se găsește, în schimb, pe această poziție metafizica, care uneori nici nu este
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
vrea ca alții să creadă că sunt adevărate și așa mai departe. Putem încerca să vedem, mai departe, care sunt temeiurile în virtutea cărora o persoană susține că o anume propoziție este adevărată. O astfel de abordare capătă într-o scriere filosofică forma analizei limbajului—o metodă care este bine reprezentată și‑n cartea lui Herbert Schnädelbach despre teoria cunoașterii, îndeosebi în cel de-al doilea capitol. Schnädelbach, în pofida criticilor mai vechi și mai noi, subscrie la o formulă a cunoașterii pe
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
filosofii încearcă să analizeze "înțelesul" conceptului respectiv. Caută, de pildă, criterii care diferențiază cunoașterea de ceea ce nu este cunoașterea. La fel este și în cazul unor concepte precum „viață umană“ și așa mai departe. Acesta este aspectul explicativ al demersului filosofic. Setul de criterii presupune însă și existența unor norme de aplicare. Trebuie știut dacă, în ce mod și când este aplicabil un criteriu. Acesta este aspectul normativ al demersului. În sfârșit, descrierea ține de cercetarea proceselor efective (de cunoaștere etc.
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
scrie Schnädelbach, critica rațiunii „conține... analize cu rol de clarificare conceptuală și ține în esență de discursul explicativ al filosofiei“. După părerea lui Schnädelbach, „"Critica rațiunii pure" este cu adevărat actuală doar în zona nucleului ei explicativ“. Naturalismul în sens filosofic are o varietate de accepțiuni. Ele merg de la respectul pentru concluziile științelor naturii până la privilegierea explicațiilor oferite de către științele naturii și sublinierea continuității dintre științele naturii și filosofie. Schnädelbach nu ascunde faptul că nu are o simpatie deosebită pentru naturalism
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]