10,364 matches
-
neîncetat cu Hristos, privind adică frumusețea Lui dumnezeiască și negrăită 76”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Noua, Capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 885) „În acel bine se găsește odihna netulburată, lumina nemuritoare, harul veșnic, moștenirea sfântă a sufletelor și o liniște fără de griji, nu supusă morții, ci scăpată de moarte; acolo nu e nici lacrimă, nici plânset - căci cum să fie plânset, acolo unde nu este cădere? -; acolo se găsesc sfinții tăi, scutiți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe Cel ce este chipul lui Dumnezeu și Tatăl; adorând pe Duhul adorăm pe Cel ce arată în Sine divinitatea Domnului. De aceea și în adorare Duhul Sfânt este nedespărțit de Tatăl și de Fiul. Și dacă te afli în afara harului Duhului, nici nu vei adora cu adevărat; iar dacă te miști înlăuntrul Lui, cu nici un fel nu-L vei separa de Dumnezeu. Pentru că este imposibil să vadă cineva chipul lui Dumnezeu cel nevăzut, fără iluminarea Duhului. Prin iluminarea Duhului vedem
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a-mi spune fără numai că Duhul Sfânt este de aceeași cinste cu Tatăl și cu Fiul. Când apostolul nu are nici o pricină de acest fel, privește cum alătură pe Sfântul Duh pe lângă Tatăl și pe lângă Fiul, zicând de pildă: Harul Domnului nostru Iisus Hristos, și dragostea lui Dumnezeu și Tatăl, și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți (2 Cor. 13, 13), și iarăși: Și sunt osebiri darurilor, dar același Duh, și osebiri slujbelor sunt, dar același Domn
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXVI, p. 269) ,,Slujba ta, zice, fă-o deplin (2 Tim. 4, 5) și slujba mea o slăvesc (Rom. 11, 13). Și lui Timotei scriindu-i, zicea: Pentru care pricină adu-ți aminte să aprinzi harul lui Dumnezeu, carele este întru tine (2 Tim. 1, 6). (...) Ai văzut că nu arată nici o deosebire între harurile Tatălui, și ale Fiului, și ale Sfântului Duh? Prin aceasta însă el nu contopește ipostasurile Sfintei Treimi - să nu fie! - ci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
slujba mea o slăvesc (Rom. 11, 13). Și lui Timotei scriindu-i, zicea: Pentru care pricină adu-ți aminte să aprinzi harul lui Dumnezeu, carele este întru tine (2 Tim. 1, 6). (...) Ai văzut că nu arată nici o deosebire între harurile Tatălui, și ale Fiului, și ale Sfântului Duh? Prin aceasta însă el nu contopește ipostasurile Sfintei Treimi - să nu fie! - ci numai cât învederează egalitatea acestor ipostasuri. Ceea ce Duhul hărăzește, zice, aceasta și Tatăl lucrează, aceasta și Fiul poruncește. Deși
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceasta și Fiul poruncește. Deși, dacă acesta ar fi mai mic decât Tatăl, nu ar fi scris așa”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXIX, p. 304-305) Mai sus arată ca împărțitor al harurilor și pe Duhul, și pe Fiul, și pe Tatăl, iar aici (1 Cor. 12, 11) s-a mulțumit să spună numai de Duhul, pentru ca să afli și de aici că în Treime este una și aceeași vrednicie”. (Sf. Ioan Gură de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dat chiar de împărat, iar cel ce 98 primește dar din partea slugii, atunci mai ales se întristează când i se dă acest dar. Așa că și de aici se vădește că Duhul Sfânt este deopotrivă cu Tatăl și că în împărțirea harurilor El are rol împărătesc, iar nu de slugă. Deci precum i-a mângâiat, zicând: Osebiri slujbelor sunt, iar același Domn, și osebiri lucrărilor, iar același Dumnezeu este, tot așa și mai sus, zicând: osebiri darurilor sunt, dar același Duh și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cincea a Glafirelor la Facere, 1, în PSB, vol. 39, p. 150) „... auzim pe Dumnezeu vorbindu-ne prin gura profeților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XV, I, în col. PSB, vol. 21, p. 167) „De aceea, harul lui Dumnezeu a rânduit ca sfinții profeți să stea pe locul înalt al profeției, ca să ne vestească mai dinainte când e vorba să vină asupra noastră urgia lui Dumnezeu, pentru ca noi, deșteptându-ne prin pocăință și îndreptându-ne sufletul căzut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
neîmpuținată, deoarece, cu toate că e arsă din vreme în vreme în cuptorul prigoanelor și încercată de răscoalele necontenite ale ereziilor, nu suferă sub povara încercărilor nici o slăbire în învățătura sau viața, în credința sau disciplina ei. De aceea, ea întărește prin har înțelegerea celor ce caută spre ea cu 98 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Altarul nu e sfânt nici-cum pot fi sfinte prin efortul lor ființele raționale (îngerii și oamenii), dar nici ca un obiect în sine, căci nu există o astfel de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că nu este plauzibil ca apostolii lui Iisus, oameni fără carte și simpli (Fap. 4, 23), să se fi încurajat și să se fi hotărât prin altceva să vestească oamenilor învățătura lui Hristos decât prin puterea încredințării lor și prin harul care însoțea cuvintele lor, care ajuta la primirea predicii lor. De altfel, nici ascultătorii lor n-ar fi părăsit obișnuințele bătrânești fără ca o anumită putere și anumite lucruri tainice să nu-i fi adus la învățături atât de noi și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lipsește nimic”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 26.2., în PSB, vol. 4, p. 181) „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „Prin botez ni se spală toate păcatele noastre și nu mai suntem păcătoși. Acesta este singurul har al luminării: nu mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „Prin botez ni se spală toate păcatele noastre și nu mai suntem păcătoși. Acesta este singurul har al luminării: nu mai suntem aceiași ca înainte de botez”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 30.1., în PSB, vol. 4, p. 183) „Păcatele săvârșite înainte de botez sunt iertate (prin botez - n.n.)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, III, în PSB, vol. 17, p. 491) 109 „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „După ce am fost luminați prin botez, ar fi trebuit să nu mai săvârșim ceea ce nu este drept, să fie îndepărtat cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îndată însă ce ai primit cuvântul crucii și te-ai botezat, ai șters toate acele răutăți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia II, p. 40-41) ,,... în baia nașterii din nou, când harul Sfântului Duh se atinge de însuși sufletul omului și păcatul dintr-însul îl scoate din rădăcină, sufletul celui iertat de împărat rămâne murdar, pe când al celui botezat, defel, ci mai curat decât razele soarelui; și ceea ce era când s-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
curățindu-l și lămurindu-l prin botez, îi curăță păcatele, făcându-l mai curat și mai strălucit decât orice aur”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XL, p. 437) „Astăzi au lepădat prin harul băii botezului vechea haină a păcatului, cei ce pot să se ia la întrecere cu razele soarelui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a II-a la Rusalii, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ci mare și cumplit; totuși lacrimile au șters păcatul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omiliile despre pocăință, omilia a treia, p. 59) 110 „Ai îmbrăcat pe Hristos prin Botezul mântuitor, ai lepădat întinăciunea prin baia dumnezeiască, ți-ai câștigat strălucirea harului duhovnicesc și noblețea de făptură”. (Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei, Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, în Filocalia..., vol. VII, p. 46) „... s-a scris în Gherontic (Pateric): Ioan de Bostra, bărbat sfânt și având putere asupra duhurilor necurate, a întrebat pe draci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ocupe totalitatea spațiului ce i se acordă. Un gaz care s-ar restrînge și ar lăsa un vid ar contrazice legea entropiei A nu exercita întreaga putere de care dispui înseamnă a suporta vidul. Ceea ce e contrar tuturor legilor naturii : harul singur o poate face. Harul se revarsă, dar el nu poate pătrunde decît acolo unde există un vid pentru a l primi, și harul însuși e cel care creează vidul acesta.1 în regim natural așadar, ființele sînt dominate de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se acordă. Un gaz care s-ar restrînge și ar lăsa un vid ar contrazice legea entropiei A nu exercita întreaga putere de care dispui înseamnă a suporta vidul. Ceea ce e contrar tuturor legilor naturii : harul singur o poate face. Harul se revarsă, dar el nu poate pătrunde decît acolo unde există un vid pentru a l primi, și harul însuși e cel care creează vidul acesta.1 în regim natural așadar, ființele sînt dominate de ceea ce s-ar putea numi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
exercita întreaga putere de care dispui înseamnă a suporta vidul. Ceea ce e contrar tuturor legilor naturii : harul singur o poate face. Harul se revarsă, dar el nu poate pătrunde decît acolo unde există un vid pentru a l primi, și harul însuși e cel care creează vidul acesta.1 în regim natural așadar, ființele sînt dominate de ceea ce s-ar putea numi principiul plenitudinii exterioare. El prevede : . că posibilitățile unei entități naturale se manifestă integral, se actualizează totalmente în afara ei. Toate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Textul Num 6,24-26, atestat în parte de cele două lame de argint citate, tradus literal, este următorul: „Să te binecuvânteze Yhwh și să te păzească; Yhwh să facă să strălucească (binefăcător) fața sa spre tine și să-ți ofere harul său; Yhwh să îndrepte spre tine fața sa și să-ți ofere pacea”. Această binecuvântare conține diferite semitisme pe care le găsim și în alte formule de binecuvântare biblice și epigrafice (cf. Cohen, 1993); aceste semitisme trebuie amintite cititorului pentru că
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
să îndrepte spre tine fața ta” se referă la imaginea lui Dumnezeu care, din înalt, își îndreaptă privirea spre cel pe care îl iubește, spre alesul său, și ar putea fi traduse mai bine prin „să-ți dăruiască Yhwh toate harurile sale”. Prin aceste două expresii, cu alte cuvinte, i se urează celui credincios ca Dumnezeu să-i dăruiască un timp lung de pace, sănătate, prosperitate și mai ales bucurie, astfel încât să se poată simți încărcat de bunăvoința divină. Acest simțământ
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
tradus cu „fericire” sau „sațietate”, este conținut în cuvântul ebraic šălôm care încheie această binecuvântare și care, în mod obișnuit, este tradus cu „pace”, dar care, cu siguranță, la bază are o încărcătură mult mai amplă decât în limbile moderne. Harul divin „activat” de binecuvântare se realizează concret prin apărarea în fața pericolelor, tăria împotriva dușmanilor, prosperitatea în timpul vieții (Iob 42,12), viața lungă și, în special, fecunditatea prin acordarea unei descendențe numeroase (Gen 28,1-5; 1Sam 2,20-21; Iob 5,24-27
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
recunoaște divinității puterea de a interveni concret în desfășurarea evenimentelor pentru a-i oferi ajutorul și ocrotirea. Ocaziile în care se apela la propriul Dumnezeu făcând voturi erau, de exemplu, cazurile de război, călătoriile (2Sam 15,8) sau cererea unui har într-o stare specială de necesitate, mai ales boală sau sterilitate (1Sam 1,11 ș.u.). Toate mărturiile arheologice sau literare ne confirmă astfel că practica religioasă de a face voturi Domnului nu numai că era răspândită, ci a fost
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
că efortul nostru n-a fost zadarnic. Ne exprimăm pe această cale întreaga noastră gratitudine față de doi Magiștri ai Universității ieșene, părintele profesor Nicolae Achimescu și profesorul Costică Marin, care au sădit și cultivat în noi interesul pentru India. Fără harul pe care ni l-au transmis această carte n-ar fi putut fi dusă la bun sfârșit. Emil Vacariu I. CONTEXTUL SOCIO-SPIRITUAL AL APARIȚIEI BUDDHISMULUI 1. Situația politică În secolul al VI-lea î. Hr. perșii pătrund în India și Darius
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sunt trădate de suferințele trupului, când sufletul le ține cu strășnicie. Chiar de i-ar săpa pieptul și i-ar tăia în bucăți inima, sufletul nu va da comoara ce i-a fost încredințată odată de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și în trupurile slabe”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p.
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]