10,667 matches
-
Drept din oră? ul s? u natal. �ncep�nd cu 1909, Dom�novszky a predat istoria Evului Mediu la Universitatea de la Budapesta. �n timpul negocierilor de pace a f? cut parte din delegă? ia maghiar? ca expert �n istorie, fiind unul dintre intimii marelui geograf ungur (? i viitor prim? ministru), contele P�l Ț�leki. Dom�novszky era ? i reprezentantul Ungariei �n Comisia Internă? ional? a Istoricilor. Dup? Primul R? zboi Mondial a luat o atitudine l? udabil de ferm? �mpotriva tulbur? rilor antisemite din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau opera lui27. Se poate observa diferen? a citînd cel de al ? aptelea volum al Memoriilor lui Iorga, care se refer? la perioada respectiv? sau, �n jurnalul doamnei Liliana Pippidi? Iorga, ce scrie ea despre ceea ce spunea tat? l ei �n cadrul intim al familiei ? i cele comunicate de ea din amintiri autorului acestei c? r? i. ? i nu trebuie niciodat? s? uit? m c? , atunci c�nd s? a aflat �n fă? a armelor ucigă? e, a f? cut? o �n primul r�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ca acest tip de ofertă, chiar dacă diversă și foarte bine realizată, să cunoască un declin (uneori alarmant) al cererii, în detrimentul televiziunii sau, mai nou, al internetului, din cauza individualismului tot mai accentuat, a tentației de izolare și de retragere în spațiul intim. Acest individualism al consumului se exprimă atât în modalitățile de educație alese (de exemplu, se preferă ebook-uri, cărți și pachete de învățare interactive, care să poată fi consultate la domiciliu), cât și în conținutul ofertelor celor mai solicitate (s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu trebuie însă să se înțeleagă că atenția pentru conduitele terminale este exclusivăși absolută în evaluarea din educația adulților, nefiind neglijate nici conduitele intermediare/de parcurs și, mai ales, felul cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca acest tip de ofertă, chiar dacă diversă și foarte bine realizată, să cunoască un declin (uneori alarmant) al cererii, în detrimentul televiziunii sau, mai nou, al internetului, din cauza individualismului tot mai accentuat, a tentației de izolare și de retragere în spațiul intim. Acest individualism al consumului se exprimă atât în modalitățile de educație alese (de exemplu, se preferă ebook-uri, cărți și pachete de învățare interactive, care să poată fi consultate la domiciliu), cât și în conținutul ofertelor celor mai solicitate (s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu trebuie însă să se înțeleagă că atenția pentru conduitele terminale este exclusivăși absolută în evaluarea din educația adulților, nefiind neglijate nici conduitele intermediare/de parcurs și, mai ales, felul cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alții. Noi, oamenii. E ca atunci când un tată îi spune copilului său că habar nu are ce înseamnă moartea și dacă mai există ceva după ea. E singura formă de sinceritate reală și o practicăm extrem de rar. E o sinceritate intimă care rănește și împlinește totodată. Nu poți să înveți pe cineva rețete de creație sau de fericire. Nu poți decât să-i transmiți nesiguranțele tale.Mai ales dacă unele dintre ele sunt sclipitoare. Nu cred că este obligatoriu să înveți
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în fundație o adevărată oglindă a lui. Când îl asculți văzându-l de aproape, este același cu ceea ce simți în profunzime văzându-i filmele. Iar această senzație nu am mai avut-o, atât de aprigă, la altcineva. Este un mod intim de a-l cunoaște pe Alexa Visarion, văzându-i filmele, în care necuvintele lui vorbesc prin imagini. În relația cu maestrul Alexa Visarion, am învățat înțelesul lui a fi ucenic. Nu te micșorează cu nimic. Arată doar din ce tulpină
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
imitației futile. Prin stare, regia respinge orice proces de imitație, deschizând trasee de interpretare complexă, unice în momentul reprezentației, puțin sau deloc dependente de știința regizorală, fără a neglija pe de-a-ntregul judecățile bazate pe rațiune, însă condiționată de structura intimă, profundă, a creatorului. La Cehov, remarcă regizorul, "starea devine sursă a existenței, iar personajele triumfă prin ineditul relațiilor și își ființează caracterul lor în acțiuni ce sugerează viață."10 Cu opțiuni nelimitate și cu o miză pe care doar viața
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
originalitate analitică... adaptarea teatrului (în cazul montărilor teatrale, foarte "cinematografice" adeseori), adaptarea cinematografului (în cazul montărilor cinematografice, foarte "teatrale" câteodată), adaptarea literaturii ecranizate (în toate cazurile aduse în discuție) la lumea sa de idei și de reprezentări, la modul său intim de citire și expresie... L-a interesat mai puțin "genul" artistic în sine, nu s-a lăsat inhibat de faptul că această dacă nu mă înșel, a patra montare a Năpastei (după trei spectacole de teatru, unul încă din anii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
studii care evidențiază rolul învățării sociale și a contextelor interacționale; 3. studii ce pun accentul pe rolurile de gen și fenomenele culturale; 4. studii ce reliefează rolul limitării resurselor și ai unor factori sociali structurali în comportamentele violente ale partenerului intim; 5. încercări teoretice de integrare a abordărilor. 1.7.4. Cauzalitate, factori de risc, diferite abordări teoretice în violența domestică funcționează o cauzalitate complexă, multidimensională și adesea dificil de identificat. Această situație sugerează utilizarea preferențială a conceptului de factori de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ridicat de stres; h) cunoștințele pe care fiecare partener le are despre biografia socială a celuilalt. Cercetările axate pe identificarea factorilor de risc de violență domestică conturează anumite grupuri sociodemografice cu risc crescut. Riscul expunerii la comportamente violente ale partenerului intim este sporit în cazul: femeilor, al grupurilor minoritare, al tinerilor, al persoanelor cu nivel scăzut de educație, al celor cu venituri reduse și trăind în sărăcie. în vreme ce sărăcia este recunoscută ca factor universal de risc de violență domestică, există și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este că bătaia e o modalitate de a obține comportamentul dorit la cel care depinde de tine, mai slab decât tine, și că nimeni nu te va condamna pentru acest lucru. Consecința firească va fi deci aplicarea bătăii, în relațiile intime și în relație cu propriii copii, în familie. Există și cercetări comparative care arată schimbarea comportamentului copiilor, consecutiv bătăilor primite cu intenție de disciplinare, precum și dezvoltarea unor comportamente abuzive, de agresor sau victimă, mai târziu în cadrul relațiilor de cuplu (Swinford
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a-l controla pe celălalt, împotriva partenerului care exercită un control coercitiv; este vorba despre așa-zisa „rezistență violentă”; 3. violența ce însoțește controlul coercitiv exercitat față de partenerul neviolent sau violent, dar fără comportament de control, numită de autor „terorismul intim”; 4. violența însoțind comportamentele de control asupra celuilalt, prezentă la ambii parteneri de cuplu, numită „control violent reciproc”. într-o lucrare apărută în 1983, Black vorbește despre tipul de violență „de pradă”, comisă cu scopul obținerii unor avantaje și violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sentiment de oboseală și neputință. 1.7.7. Statistici și consecințe ale violenței domestice Statistici întocmite în SUA, Canada și Anglia prezintă o prevalență de una la patru femei care a fost ținta unor comportamente de violență fizică din partea partenerului intim, în prezent sau în trecut (Michalski, 2005). Așadar avem o pătrime dintre femei sau altfel spus 25% dintre femei care au trăit experiențe violente cu partenerii intimi. Sintetizând informațiile conținute în 11 studii, referitoare la nouă state europene, privind prevalența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
patru femei care a fost ținta unor comportamente de violență fizică din partea partenerului intim, în prezent sau în trecut (Michalski, 2005). Așadar avem o pătrime dintre femei sau altfel spus 25% dintre femei care au trăit experiențe violente cu partenerii intimi. Sintetizând informațiile conținute în 11 studii, referitoare la nouă state europene, privind prevalența violenței domestice, Hagemann-White (2001) a găsit o variație între 10 și 26%. în vreme ce aceste statistici se apropie de cele americane, există și studii care susțin că în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui fisuri. Cât privește pe adulții victimizați, și ei pot apela, cu reale beneficii tămăduitoare, de obturare a breșelor interioare, la diverse activități creative. Confesiunea prin viu grai (adresată unei persoane de încredere) sau realizată în scris (prin intermediul unui jurnal intim), sunt de asemenea binevenite. Chiar dacă memoria umană este o „oglindă spartă”, care restituie doar frânturi de amintire, cum nota O. Paler (2010), întreținerea unui jurnal constituie o bună strategie de supraviețuire după o experiență traumatică. Pe această cale, suferința este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sentiment de teamă și destabilizatoare neîncredere în oameni. Sintetizând, putem spune că pentru a da naștere unor copii curați este nevoie de părinți curați, adică liberi de eventualele traume majore pe care le pot traversa. în caz contrar, textura ei intimă și stilul său sunt puse în act, proliferând într-un lanț fără sfârșit. 2.3.2. Un popas la izvoare sau despre vârsta prenatală „Am deja multe de povestit.” Deviza Asociației italiene de educație prenatală Evoluând în spiritul restructurărilor de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
său genital, masturbația devine acum principala cale de eșapare a tensiunii libidinale. Virajul curiozității copilului către această zonă este întreținut și de dorința sa, nu lipsită de inflexiuni sexuale, care își propune să-și cunoască mai îndeaproape configurația părților sale intime, dar și diferența anatomică dintre sexe. Apariția comportamentului masturbator la copil este potențată și de oricare dintre cauzele de mai jos și care demonstrează prezența unor erori educative fundamentale din partea cuplului parental: gafa lamentabilă de a-și etala nuditatea cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu se pliază pe uzanțele standard; supraviețuitorul să-și conștientizeze faptul că amintirea celui drag va rămâne deplină în sipetul său lăuntric, chiar dacă între timp se lasă purtat de provocările seducătoare ale vieții. Vizionarea de spectacole, călătoriile, întreținerea unui jurnal intim, promovarea gândirii pozitive, practicarea unui sport etc. se numără printre cele mai prețioase tehnici de supraviețuire. I. Mitrofan și D. Buzducea (2002) sugerează ca soluție de remontare a supraviețuitorului, alocarea zilnică a unui timp cuprins între 20 și 30 de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Nu permite agenților s] admit] vreo constrângere referitoare la acțiunile lor, indiferent dac] este vorba despre constrângeri asociate cu drepturile altor oameni că agenți independenți sau constrângeri asociate cu afirmațiile celor cu care aceștia se afl] în relații dependente sau intime. Ideea din spatele acestei acuze este c] orice teorie moral] a consecințelor cere agenților s] își schimbe obiceiurile prev]z]toare într-o mod] inacceptabil]. Ei vor trebui s] își calculeze fiecare alegere, identificând diferitele prognoze pentru fiecare opțiune, valoarea asociat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toriilor de succes, nu sunt, în mod logic necesare sau limitate c]s]toriilor. O asemnea poziție este susținut] de dou] premise principale: o concepție asupra naturii umane care sugereaz] c] sexul este o activitate uman] imperativ], reflectând cele mai intime aspecte ale personalit]ții umane, și ipoteza c] sexul f]r] dragoste înjosește și, într-un final, altereaz] personalitatea uman]. Aceast] abordare este susținut] de tendința de a evita așa-zisele efecte dezumanizante ale sexului mecanic și promiscuu și de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexul f]r] dragoste înjosește și, într-un final, altereaz] personalitatea uman]. Aceast] abordare este susținut] de tendința de a evita așa-zisele efecte dezumanizante ale sexului mecanic și promiscuu și de dorința de a promova sexul că cea mai intim] exprimare fizic] a ființei umane - un act demn de o atenție special] datorit] efectelor sale unice asupra integrit]ții noastre existențiale. Diferite modific]ri au ap]rut în aceast] abordare. Unii susțin]tori ai acesteia contrazic necesitatea exclusivit]ții dragostei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abord]ri se concentreaz] pe un num]r de posibile sl]biciuni: nu cumva aceast] viziune reduce sexul la acelasi calcul rece, cu linie tras] la sfârșit, endemic unor tranzacții corporatiste? De ce este aplicabil domeniul contractelor unei arii atât de intime? Spre deosebire de contractele de afaceri, „contractele” sexuale sunt rareori exprimate sau subiect al unor negocieri complexe. Cum știm când un contract este pe cale de a se încheia și ce aștept]ri rezonabile pot fi formulate? Cum poate fi sexul permis din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] nu fie judec]torii propriilor cazuri în aceste chestiuni, mai ales acolo unde poate fi invocat] violență. Conceptele de corectitudine, dreptate și bine, evocate aici, sunt cu sigurant] aceleași care opereaz] și în contextul familal sau în altele mai intime. Ceea ce afirm] Nagel despre imposibilitatea analiz]rii unui sistem de taxare că reprezentare a cumul]rii unui num]r mare de acte individuale care satisfac cerințele de moral] „privat]” ar putea fi la fel de adev]rât, dar din motive care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]