11,439 matches
-
trimiteți toată corespondența privind acest subiect la adresa: Joseph Kitagawa (Eliade Festschrift) Swift Hall, The University of Chicago Chicago, Illinois 60637 U.S.A. Vlad Bănățeanu către Stig Wikander I*tc "Vlad Bănățeanu către Stig Wikander I*" București, 4.X.1963 Mult iubite domnule profesor Wikander, Sunt profesor de limbi indo-germanice orientale (în special armeană veche, sanscrită și persană veche) la Universitatea din București. În cazul în care aș veni în Suedia (în urma unei invitații), m-aș putea ocupa de probleme ale Pantheonului
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
afară și eliminarea din administrația internă a personalului mai îngăduitor. După epuizarea primelor două se trecea la a treia etapă, demascarea morală publică, în care studentul era obligat să-și calce în picioare tot ce avea mai sfînt, familie, prieteni, iubită sau soție, pe Dumnezeu; nimic nu era iertat, era pus să inventeze cele mai îngrozitoare lucruri la adresa celor dragi, cu detalii de neimaginat despre prostituarea mamei, incesturi etc. Toată viața intimă era umplută cu noroi. Cînd orice urmă de personalitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
repede Cristi a devenit și unul dintre preferații radioului, care îi punea de nenumărate ori tangourile. Adio, scumpa mea și Iubirea-i semn de întrebare au fost primele hituri care imediat au ajuns să fie fredonate în oraș ; Am o iubită, Dacă mâine vinovată sau Cingolita, printre primele plăci cu texte semnate de Ion Pribeagu, toate înregistrate cu orchestra celebrului evreu de origine rusă Dajos Béla, același cu care colaborase chiar Richard Tauber, marele dizeur austriac ce cucerise Europa cu vocea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ceva cald, suav, de asta păstrăm ideea ! Bun, Zaraza nu înseamnă nimic pe românește, dar ! Dar ! Dacă tangoul ăsta o să aibă un dram de succes, domnișorule Cristian, poate deveni cel mai frumos cuvânt pe care un iubit i-l spune iubitei lui. Un alint ! Un cuvânt care să capete sens prin însuși cântecul ăsta și care să poată fi folosit de oricine, gândește-te numai ! „Ești ca o zarază“, va spune afectat domnul ca să intre în grațiile domniței. Am întâlnit azi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mulțumesc. — Nu, eu vă mulțumesc că ați scris-o ! Ei, și dacă, să zicem, vine un nemernic care nu vă are la suflet, din nu știu ce motiv, că pot fi destule, de la invidia succesului la faptul că i-ați furat poate iubita într-o toamnă și dumneavoastră nici nu știați, râde Cristi. Bun, și el vă desființează, da ? Ce valoare are opinia unui individ față de sentimentul puternic pe care îl are cititorul când termină de citit ultima pagină ? Mai contează ? — Contează, spun
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
București, unde a ate- rizat cu avionul său pentru o mică revizie. În carlinga din față avea legată în chingi o chitară. Când l-am întrebat ce-i cu chitara acolo, mi-a răspuns că „nu-i chitară, ci este iubita lui, care îl însoțește pretutindeni“. — Nu pot să cred că ai făcut-o și p-asta, se minunează Cristi, la prima vizită la Băneasa, venit să vadă de ce prie- tenul său parcă se evaporase de-a dreptul. — Ți-am spus
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fie arestat, ministrul Armand Călinescu considerându-l autor de propagandă legi- onară, și va trece jumătate de an până la eliberarea lui, când va ajunge să scuipe sânge. Un an mai târziu, un comando legionar îl execută pe Armand Călinescu, iar iubita sa, interpreta Maria Tănase, scapă ca prin minune de mâinile ucigașilor. Aproape fiecare zi aduce cu ea un nou asasinat, o crimă și mai plină de cruzime, vești îngrozitoare apoi din toată lumea, care e pe cale să explodeze. Un sentiment de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nici nu îl bagă în seamă, în schimb scoate dintr-un sertar un inel cu diamant, cum rar s-a mai văzut. O minunăție de bijuterie care valora probabil cât toată casa pe care o cumpărase și o aranjase pentru iubita lui. — Am să o iau de nevastă, să văd ce-o să mai spui atunci ! Ești nebun, Cristi ? O cunoști de cât timp ? N-au trecut nici două luni de când sunteți împreună, tu chiar nu vezi ? L-a găsit pe un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mintea cât e ziua de lungă - uneori și În vis! - se topesc miraculos și tresare din noianul timpului „fața” ascunsă și extraordinar de expresivă a prezentului. Sau, al doilea exemplu din cartea mea - un tânăr, cum se obișnuiește, Își invită iubita să facă o plimbare cu barca pe lac, ambii ajung la un mic debarcader și bărbatul, cavaler, sare primul În barcă și-i Întinde mâna fetei: În momentul când ea face acel pas de pe podiumul de lemn stabil spre barca
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cea nefericită, neagră, brutală!... E știut Însă că beția alcoolică produce și versuri, deci visare. Și, fără a ne opri la poeții latini, Îl vom aminti, bineînțeles, pe Omar Khayam, poetul persan și rubayatele sale care cântau luna, vinul și iubita, și apoi atâția poeți clasici și romantici Încât vinul a devenit nu mai puțin decât unul dintre instrumentele importante ale recuzitei lor poetice. În această, adeseori, blândă frenezie, poeții de oriunde și de oricând se Întîlnesc cu „omul comun”, necăjit
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
studenții mei atunci când a dat cu ochii de el aici în prima săptămână din octombrie, tolăniți amândoi în camera media, urmărind un DVD cu American Psycho. Când m-a târât în bucătărie privindu-mă neîncrezătoare, am insistat: „Student la masterat, iubito. Masterat“. (Când Jayne și cu mine ne întâlneam în anii ‛80 era obsedată de înghețată - uneori exagera, de cele mai multe ori nu.) Fiindcă nu doream ca Jayne să dea ochii cu el în seara asta, trebuia să rezolv tranzacția rapid - deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ce? Să dau un chef de groază? - Nu. Să fii însurat. Să fii tată. - O, e OK să fii însurat - dar chestia cu tatăl e mai dură, am zis. ”Tati, nu-mi dai un pic de suc?“ „Nu vrei apă, iubita?“ „Tati?“ „Da?“ „Un pic de suc?“ „De ce nu apă, iubita?“ „Tati, îmi dai un pic de suc?“ „Bine, iubita, vrei suc?“ „Nu, lasă, dă-mi apă.” E ca o piesă în mama mă-sii, de Beckett, pe care o repetăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
însurat. Să fii tată. - O, e OK să fii însurat - dar chestia cu tatăl e mai dură, am zis. ”Tati, nu-mi dai un pic de suc?“ „Nu vrei apă, iubita?“ „Tati?“ „Da?“ „Un pic de suc?“ „De ce nu apă, iubita?“ „Tati, îmi dai un pic de suc?“ „Bine, iubita, vrei suc?“ „Nu, lasă, dă-mi apă.” E ca o piesă în mama mă-sii, de Beckett, pe care o repetăm în neștire. Jay se holba la mine, fețe-fețe. - Hei, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
însurat - dar chestia cu tatăl e mai dură, am zis. ”Tati, nu-mi dai un pic de suc?“ „Nu vrei apă, iubita?“ „Tati?“ „Da?“ „Un pic de suc?“ „De ce nu apă, iubita?“ „Tati, îmi dai un pic de suc?“ „Bine, iubita, vrei suc?“ „Nu, lasă, dă-mi apă.” E ca o piesă în mama mă-sii, de Beckett, pe care o repetăm în neștire. Jay se holba la mine, fețe-fețe. - Hei, dar mi-am cumpărat o carte, am zis în treacăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Mă seceră cu privirea. Și transpiri. Sarah mă trase din nou de mână - Pentru că mă simt bine. - Și privește în jurul nostru, jumătate din facultate e aici și s-a îmbătat deja rangă, mai are un pic și intră în comă. - Iubito, trebuie să te ocupi de fiica ta - păpușa ei o înnebunește. - Oamenii se plâng că muzica e prea tare, zise Jayne. - Numai prietenii tăi, chica. Pauză. În plus, te-aud perfect. - Chica? Mi-ai spus chica? - Ascultă, dacă nu vrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
epuizat. - De ce, Bret? De ce erai atât de epuizat? Stătea tot cu spatele la mine, însă vocea i se crispase. Mi-am sorbit băutura. - Ei bine, câinele ăsta s-a dat în spectacol cu lătratul și cu cerșitul atenției toată săptămâna. Știi ceva, iubito, întâmplarea face ca asta să coincidă cu faptul că tocmai am început să scriu un alt roman și sunt extrem de deranjat și de îngrijorat. - Da, știu, Victor nu vrea să scrii altă carte, zise Jayne, stingând aragazul și îndreptându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cu privirea, cu mâinile înfipte în șold. O pauză mai lungă, în care am adunat venin: - Au fost în bucătărie astă-noapte?!? - Da. Se drogau în bucătăria noastră, Bret. A recitat replica asta cu aceeași mină războinică, cu mâinile în șold. - Iubito, ascultă, poate s-au consumat droguri, dar sunt convins că în liniște și cu discreție. Am tăcut neputincios. - Și mai știu că și tu consumi. Ceva i-a rămas în gât, sarcasmul i se evaporase și se întoarse din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sticle de Diet Snapple) în timp ce declara chestii de genul: „Nu, copiii au angajamente urgente“. Sarah continua să-mi explice ce importanță avea pentru ea fiecare articol de pe listă până când am întrebat-o, într-o doară: - Cum stă treaba cu Terby, iubito?. (Chiar mă speriase astă-noapte? Totul părea diferit acum, dimineața: luminos, curat, normal.) - Terby e okay, e tot ce răspunse, dar trucul a funcționat: uită de lista de Crăciun și trecu la acuarelele făcute ieri, pe care le așeză ordonat într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dau să citească Moby Dick? E absurd. E o nebunie! Fluturam cartea spre Jayne, când am observat că Sarah mă fixa cu o expresie confuză. M-am aplecat spre ea și i-am spus cu un ton calm, împăciuitor, rațional: - Iubito, nu trebuie să citești asta. Sarah privi temătoare spre mama ei. - E pe lista noastră de lectură, zise ea încet. Exasperat, l-am rugat pe Robby să-mi arate programa lui. - Ce să-ți arăt? întrebă el, încă foarte bățos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
gogoașă fără zahăr sau ceva? Mi-am atins fruntea pentru a indica: migrena se apropie. Sincer. - Și mai știu ce e un romb! țipă Sarah extaziată. - Fantastic. - Și un hexagon! - Bine, dar ai milă de mine, spiridușule. - Și un trapezoid! - Iubito, tati e prost dispus și somnoros și pe punctual de a vărsa, așa că nu vrei s-o lași mai moale? Fata s-a întors rapid spre Jayne. - Mami, țin un jurnal, o anunță ea. Iar Terby mă ajută. - Poate Terby
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cu el. - Minte. Mă joc tot timpul cu el. Când ești la școală. De fapt, Terby m-a bătut marți la table. Nu cred nimic din ce spune... - Bret, izbucni Jayne. Las-o moartă. - Mami? întrebă Sarah. Tati e răcit? - Iubita, tata e un pic contaminat acum, zise Jayne, punând un bol cu ovăz și zmeură pe masă, în fața lui Sarah. - Și mami e afurisită rău, am îngânat-o. Jayne fie că nu m-a auzit, fie mă ignora. - Și o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
fost bădăran!“ și „Nu - nu voi face sex cu boschetarul ăla ca tu să te uiți!“ ca de altfel și două preferate ale mele: „M-ai păcălit!“ și „Chem poliția!“ Răspunsurile lui tipice: „Să înghiți este o formă de comunicare, iubito“ și „Bine, îmi pare rău, dar mă lași totuși să ejaculez pe fața ta?“ În mare parte acest comportament e scuzabil fiindcă din multe puncte de vedere e inocent, deși, mult mai probabil, e de fiecare dată iertat de fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pierdută ca cea a lui Mike. Într-o noapte o îndoapă în așa hal cu ciuperci halucinogene încât nici nu mai e în stare să-și localizeze propriul vagin. Însă dincolo de aceste excese revoltătoare, el se confruntă cu o fostă iubită care consumase atât de multă cocaină încât i se surpase fața („Rusoaică stricată!“ Mike urlă la ea, disperat) sunt descrise încăperi pline de flori moarte, apoi Mike pierde întreaga moștenire la Hard Rock Casino în Las Vegas, după care ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
eu unul? Am avea inele de buric identice. Nu c-ar fi tare? - Da, chiar ți-ar pune în valoare mușchii ăia abdominali. - Te referi la căpăcelele mele de bere? - Cred că mă refer, hm, la butoiaș. - Ești foarte sexy, iubito, dar nici eu nu sunt tocmai de aruncat. Și apoi, ca de obicei, s-a terminat. De data asta de comun acord. Trebuia să meargă în mai multe locuri, iar eu trebuia să listez visul și să-l predau doctorei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
unde era Omar, iar vopseaua de culoarea somonului descătușă ceva în mine, ducându-mă undeva în trecut. Jayne continuă. - Da, sigur, la mall... am murmurat a încuviințare. - Trebuie să te întreb ceva și nu vreau să te superi. Zâmbetul dispăruse. - Iubito, sunt întotdeauna furios ca tu să nu mă poți supăra. - Ai băut astăzi? Am inspirat adânc. Lipsa asta de încredere era oribilă. Dar era o întrebare atât de simplă și de responsabilă, încât nu puteam fi ofensat. - Nu, am zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]