10,751 matches
-
Sufletul meu așteaptă pe Domnul, mai mult decât străjerii zorile Să nădăjduiască Istrael în Domnul, că la Domnul este îndurarea. Milostivire multă e la El și El va izbăvi pe Istrail de toate fărădelegile lui. Lăudați pe Domnul, toate neamurile! Lăudați-l pe El toate popoarele! Că mare este mila Lui spre noi și adevărul Domnului rămîne în veac. Amin! Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce îndelung ai răbdat pentru greșelile noastre și până la acest ceas de acum ne-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a ne distra/relaxa etc.). Între nevoile fundamentale care asigură starea noastră de confort psihic și care afectate pot declanșa sau perpetua stările conflictuale se numără: • stima de sine. De aceea, ori de câte ori depinde de noi și se ivește prilejul, să lăudăm de fiecare dată (nu să lingușim!) tot ce merită lăudat, să apreciem și să remarcăm tot ceea ce merită, într-adevăr, apreciat și remarcat. • sentimentul importanței. În consecință, să relevăm calitățile deosebite, remarcabile ale celuilalt; să ținem seama de opțiunile lui
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
informale, scrise/nescrise, precum și a modului său de desfășurare, concurența/competiția poate fi: directă sau indirectă, personală sau impersonală, conștientă sau inconștientă. Cât trăiesc, cei mai mulți doresc să fie învingători. Faptul că li se dă o (mai) înaltă apreciere, că sunt lăudați sau avansați, că ies din anonimat sau că obțin mai mulți bani, faptul că resimt o (mai) înaltă stimă de sine, că trăiesc sentimentul importanței, al puterii, al competenței, al dominării (sau al îngenuncherii) celuilalt, sentimentul că prin competiție sunt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
invidiosul poate fi identificat după (ibidem): • disprețul excesiv: tendința de a disprețui ceea ce el nu pot avea sau nu poate face; • tendința de a practica ironia, arta de a spune alta decât ceea ce gândește; • talentul de disimulare; • tendința de a lăuda peste măsură. Pentru nuanțarea analizei, este demn de menționat faptul că în societățile noastre (democratice), invidia nu este întotdeauna negativă. Ea poate fi de folos în controlul democratic și se poate transforma chiar în admirație față de personalitățile remarcabile (Savater, 2008
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la Huși, tipărită la SC Impex SRL Bârlad. * Profesorul și poetul Ion Alexandru Angheluș - desen de Lina Codreanu 405 Procust Procust, revistă de experiment cultural, Editor Biblioteca „Stroe Belloescu" și director fondator Marian Constandache, apare cu sprijinul Primăriei Bârlad (de lăudat niște diriguitori care găsesc bani pentru sprijinirea culturii!). Acest prim număr de primăvară-vară ne aduce poeme de Lucian Vasiliu și Gellu Dorian, proză de Iorgu Gălățeanu, Gabriel Marineasa, Mihaela Butnariu, Costel Baboș, eseurile Poezie, rațiune și mister de Daniel Corbu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2005, a lucrării intitulate Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor. Având 214 pagini, lucrarea a fost tradusă și în limba japoneză și portugheză. Autorul, Robert K. Yin, a obținut licența la Harvard College (în istorie, cu magna cum laude) și doctoratul la Massachusetts Institute of Technology, Department of Brain and Cognitive Sciences. Este președintele și directorul executiv al unei companii de cercetare aplicată cu sediul în Bethesda (Maryland) - Cosmos Corporation. Începându-și activitatea de cercetare încă din 1980, compania
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
merge la o manifestație pentru a vocifera lucrurile pe care le credem despre un proiect de lege. Spiritul critic este cel mai înverșunat în acest domeniu. Ca cetățeni, trebuie să fim vigilenți, dar suntem mai tentați să criticăm decât să lăudăm. A critica este ușor, a acționa este greu. Orice virtute cere și măsură. În cazul lipsei de măsură, virtutea devine viciu. Să luăm câteva exemple de spirit critic care a deviat. Cunoașteți, cu siguranță, în anturajul dumneavoastră, pe cineva care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
țărilor române, dar a acestei părți sud-estice a Europei... (Tomuș, Mircea: Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 5) Acest „curent“ s-a dezvoltat în mod natural din economia și societățile breslelor tradiționale autohtone, pe care le laudă și le plânge Eminescu în articolele sale și pe care le-au prezentat și Creangă și Slavici...; în termeni tradiționali breasla, în cei moderni, afacerea este familia, după cum probează toată literatura epocii. (Tomuș, Mircea: Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Editura
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pentru perdanți. Nu uitați că și „perdanții” lucrează pentru companie. Competiții care motivează. Pentru a desfășura o competiție eficientă, trebuie respectate câteva reguli: 1. folosiți obiecte mici și concrete ca premii și concentrați-vă asupra dreptului angajatului de a se lăuda ca principală recompensă; 2. apoi, concursul trebuie să fie scurt, de obicei nu mai mult de un trimestru. Concursurile care durează un an îndepărtează consecințele de comportament și chiar și cei mai buni angajați se vor plictisi până la sfârșitul anului
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
De obicei sunt șocați când află, prin intermediul sondajelor de opinie efectuate în cadrul companiei sau în alt mod, că nu sunt priviți așa. Dacă oamenii nu vă plac, practic nimic din ceea ce faceți nu va fi primit bine. Puteți să-i lăudați, să le oferiți bani și bunuri, dar nu le veți schimba prea mult părerea. Pentru a face eficiente întărirea, recompensa și recunoașterea, trebuie mai întâi să aveți relații bune cu oamenii. Deși companiile s-au obișnuit să obțină ceea ce vor
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
greșeală majoră. Din cauza schimbărilor intervenite în procedurile adoptate și pe care el nu le cunoaște, ar putea motiva neadecvat vreun comportament pe care supervizorul actual încearcă să-l schimbe. Am întrebat mulți supervizori: „A venit vreodată cineva «de sus» să laude un angajat și acest lucru să vă creeze probleme?”. Practic, toți au răspuns cu un „da” hotărât. Un coleg, Tom Connellan, mi-a povestit despre o fabrică de automobile în care supervizorul le dădea angajaților câte o pauză (neplanificată) când
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
să le împărtășească tuturor ceea ce au realizat. Managerul poate pune întrebări de genul: „Cum ai făcut?”, „Ce ai făcut?”, „Cum ți-ai dat seama?”, „ Cine te-a ajutat?”, „Cât de greu a fost?”. Întrebările le dau ocazia angajaților să se laude și să mulțumească public celor care i-au ajutat. Un alt avantaj îl constituie acela că participanții află ce și cum s-a realizat, acesta fiind de obicei un antecedent eficient pentru ei să încerce lucruri similare în domeniul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de tipul E nu numai frumoasă, ci și foarte deșteaptă este acceptat firesc, fără raționamente suplimentare, în virtutea prejudecății foarte răspândite că frumusețea se asociază rareori cu inteligența - în timp ce în: (2) Blanchett nu a apărut însă numai în pelicule premiate și lăudate de critici, ci și în producții cu încasări record precum seria "Stăpânul inelelor" ("Tv Mania", 29.IV.2008) alocutorul are de făcut o reconstrucție inferențială de tipul: "Filmele cu succes la critică sunt o categorie distinctă de cea a celor
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sociale,astfel că societatea, indivizii pot deveni responsabilii propriilor acte, ai propriilor destine. Abraham Lincoln, în demersul său de a explica conceptul de libertate afirma că: Libertatea înseamnă și că individul trebuie să suporte consecințele acțiunilor sale, că va fi lăudat sau blamat pentru ele. Libertatea și responsabilitatea sunt inseparabile. Complementaritatea între libertate și responsabilitate înseamnă că argumentul în favoarea libertății se poate aplica doar acelora care pot fi considerați responsabili. El nu se poate aplica în cazul copiilor, alienaților mintali sau
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
arbitru, adică nu poate alege și face ceea ce vrea. Dacă omul nu este liber, dacă actele sale nu i se datorează, ci îi sunt dictate în mod implacabil, atunci el nu poartă responsabilitatea lor, nu poate fi nici blamat, nici lăudat pentru faptele sale și nici determinat prin educație religioasă să se perfecționeze moral, în acest caz amenințarea și promisiunea, sfatul și interdicția, răsplata și pedeapsa și-ar pierde utilitatea și sensul, omul ar fi anulat ca ființă morală. Admiterea liberului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
multe fete, cunoscînd bine tipul, a avertzat fata dar nu a vrut să asculte. Nu știu ce a fost mai rău, violul la care a fost supusă fata sau glumele la care a fost supusă de către tînăr și anturajul său S-a lăudat imediat în clasă că s-a culcat cu ea, doar o singură dată, doar să îi vadă fundul, nu a iubit-o, totul a fost o minciună. Imediat un altul s-a dus la ea și a întrebat-o : «Nu
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
importa produse finite pe care le puteam produce noi și a elimina forța concurențială a exportului românesc, aducător de venituri la bugetul statului. Cum poate fi numită România o țară bogată, datorită resurselor naturale, cu oameni săraci? Nu ne putem lăuda cu două milioane de bogătași, numiți „miliardari de carton” în mare majoritate evazioniști fiscali, traficanți și certați cu legile țării. Iar peste cincisprezece milioane de săraci, la limita mijloacelor de subzistență, așteptând ajutoarele de la stat. Huniunea Europeană n-are nici un interes
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
a informat pe tinerii din generația televiziunii că ei sunt subminați cognitiv de obiceiul de a viziona emisiunile de televiziune, prezentând simptome precum momente de atenție redusă, abilități lingvistice slăbite și imaginație erodată. Pe de altă parte, radioul a fost lăudat pentru abilitatea sa de a evoca imaginile și pentru creativitatea și priceperea de a prezenta evenimentele dramatice. De fapt, se spune că "anii de aur" ai televiziunii coincid cu prima eră a acesteia când era condusă de elita provenită de la
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
înstrăinați, fie și trăitori pe aceste meleaguri: Nu sînt dezmoșteniți cei cari prin munca mîinilor lor contribuie la înflorirea unei societăți naționale, a căreia cultură și vază se răsfrînge și asupra lor; nu nu sînt dezmoșteniți acei ce se pot lăuda că au o patrie de iubit, un popor de apărat, o cultură de înaintat. Nu-s dezmoșteniți acei cari iubesc trecutul poporului lor, cei cari au în suflet tezaurul de amintiri care îl face pe omul singuratec să se simtă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nimic nu sînt. 3. Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fiu ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. 4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. 5. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mînie, nu gîndește răul. 6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. 7. Toate le suferă, toate le crede
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Poet metafizician în toate ipostazele sale, deși de fiecare dată cu mijloace deosebite, Ion Barbu poate fi comparat cu o altă figură a literaturii noastre contemporane, cu Lucian Blaga. Cîntăreți deopotrivă ai vieții în spirit, cîte deosebiri totuși între ei!". Laudă somnului este cartea pe care se centrează Ion Barbu, și consideră somnul cu grafica lui variabilă, cu deplasări răsturnătoare conciliate în unitatea păduroasă și contradictorie a creației, e o formă de existență mult mai complectă ca existența diurnă. E locul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tocmai modul în care Dumnezeu poate fi urmat și "ajutat" (prin contribuție) de către om. Și dacă există măcar o urmă de adevăr în această afirmație, atunci analiza critică a esteticului se dezvăluie ca un fel de a-l contempla și lăuda pe Dumnezeu". Filosoful comparatist ne propune în aceste rînduri o laudatio înălțătoare și încurajatoare pentru condiția și natura umană. Canonul avea inițial ca arie de aplicare textele sacre sau legea bisericească și civilă; abia în secolul XVIII are loc o
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
guverna ei țara, și e vorba pare-mi-se s-o guvernăm tot noi. Ar fi bine deci ca la Curtea de Casație să se numească de acum înainte tot ingineri, iar în armată tot advocați". Crede de cuviință a lăuda administrația orașului Iași, unul în care Consiliul comunal nu-i dominat de roșii, unde nici jupînul Herșcu Goldner, nici d. Gheorghian nu sînt membri în consiliu - a dovedit totdeauna o extremă seriozitate în îngrijirea intereselor comunei, de unde provine că orașul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
guvernării, un Gigi Becali, un Dan Diaconescu, eiusdem farinae; cu toții rele și stricătoare modele pentru tineri. "Profesioniști" în a produce bugete de potriveală, guvernanții nu se abat nici în 1881 de la această strălucită practică. Foile guvernamentale se întrec în a lăuda sporirea veniturilor statului, în egală măsură cu sporirea cheltuielilor; o balanță comercială în toate echilibrată, ce ar marca o economie înfloritoare, cu consecințele ce-i urmează. Și Eminescu luminează nefastele urmări ale minciunii: Dacă această economie ar fi înfloritoare am
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ferit de lupta cu industria barbară a străinătății și abia cînd se va împuternici și va ajunge egal în tărie îl putem lăsa să concureze sub regimul libertății comerțului" (Alexandria, povestea..., "Timpul", 30 iulie 1882). Și este primul în a lăuda orice întreprindere care urmărește afirmarea și consolidarea unei industrii naționale, precum în "Timpul", din 18 august 1882: "De cîțiva ani încoace se manifestă și la noi o tendință învederată pentru crearea unei industrii naționale. Mai cu seamă Concordia Română din
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]