12,849 matches
-
de lucru: • Așeazați sursa de lumină, apoi fanta, lentila și ecranul pe bancul optic; Obțineți mai întâi imaginea fantei pe ecran prin deplasarea lentilei; • Așezați cât mai aproape de lentilă rețeaua de difracție, ca razele difractate să treacă toate prin lentilă; • Luminați rețeaua și observați pe ecran figura de difracție, asemănătoare cu cea din Fig.1 .15. de mai sus, cu maxim central de ordin zero; • Măsurați distanța x pentru difeiți k de ordin superior; • Calculați constanta rețelei l, aplicând relația. • Valorile
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
dimineață (aurora) și crepusculul de seară (amurgul), cele mai importante repere ale timpului pentru om. Cum se explică fenomenul de crepuscul? Seara și dimineața când Soarele se află sub orizontul locului, razele sale nu mai cad pe suprafața Pamatului, dar luminează încă straturile superioare ale atmosferei. Moleculele și aerosolii atmosferici împrăștie puternic lumina solară, ea ajungând și la Pământ unde produce fenomenul de crepuscul. Difuzia este mai puternică în straturile inferioare ale atmosferei și scade cu înălțimea concomitent cu scăderea densității
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sa ca fiind absolut genială. Din fericire pentru savant și știință, a reușit să se impună jumătatea comisiei care considera că ideea sa e genială ... Uneori pare destul de greu să discerni între nebunie și geniu chiar și pentru persoane mai luminate la minte ! Ținând cont de evoluția și emanciparea conștiinței umane de-a lungul secolelor, s-a ajuns în prezent ca tot mai mulți dintre oameni să poată să înțeleagă cumva altfel lucrurile. Doar așa a fost posibil ca Dan Brown
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
la primele ore ale dimineții, crescând în intensitate până spre amiază, după care descrește. Versanții adăpostiți în prima și ultima parte a zilei suferă o umbrire aproape totală. Partea superioară a versanților este mai caldă primăvara și toamna, pentru că este luminată o mai mare parte din zi, comparativ cu cea mijlocie și inferioară. Partea inferioară se caracterizează printr-un plus de căldură vara, îndeosebi în timpul zilei și un minim de căldură iarna în timpul nopții, ca urmare a stagnării aerului rece în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se supune legii Bouguer-Lambert-Beer: · unde: A - absorbanță; E - extincție; D - densitate optică; I0 - intensitatea radiației incidente (înainte de a trece prin stratul absorbant); I - intensitatea radiației emergente sau transmise (după trecerea prin stratul absorbant); - transmitanță, reflectă capacitatea mediului de a transmite lumina; ε - coeficient molar de absorbție (extincție); c - concentrația în substanță absorbantă (mol/L); l - grosimea stratului absorbant. În figura 2 se prezintă schematic absorbția luminii într-un strat absorbant. Din relația (4) reiese că, prin intermediul lui ε, E depinde de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
despovărează de prelungitul ei rol secund. Nu putem înțelege însă valoarea fiosofiei moderne de început decât în raportul pe care, deși ea l-a negat, îl are incontestabil cu gîndirea medievală. Aceeași necesitate se impune și celor care vor să lumineze starea actuală a filosofiilor: aceea de a relectura filosofia din perioada inocentă a epocii moderne. Asta pentru că încercarea de a întelege prezentul rămîne sterilă fără integrarea trecutului din care provine, fără jaloanele moștenirii culturale. Aici ne amintim îndemnul lui Isus
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nu este un subiect decât pentru că el este totodată o substanță. Opoziția subiectului (substanță) și obiectului datează din perioada medievală. După Toma d’Aquino, averroiștii latini transformă vocabularul lui Averroes. În loc să spună ca acesta din urmă că imaginile singulare sunt luminate de Intelectul Agent și primite sub formă de inteligibile în Intelectul posibil, exterior spiritului uman singular și unic pentru specia umană, ei spun, cum a făcut-o de exemplu Siger de Brabant în De anima intellectiva: “Dacă intelectul depinde de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
trecut din concept în carne și de aceea cu cât adevărul unei opere de artă este mai bogat, el impune forme mai prodigioase intrând astfel pe straturi mai adânci decât impresia (excentric șo‑ cantă) de suprafață. Adevărul ne edifică, ne luminează, ne eliberează, nu ne spulberă, iar valoa‑ rea artei izvorăște numai din unirea frumosului cu adevărul, frumosul fiind deci transfigurarea veritativă a materiei prin care spiritul ajunge să vor bească. Minciuna și vacuitatea sensului însă ne aruncă în prăpastia tăcerii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
delicată și au reușit să sublinieze ca‑ racterul voios‑erotic al scenelor sale mitologice. Caracteristică a acestui pictor o reprezintă frescele vaste care au fost esențiale pentru dezvoltarea picturii de plafon iluzioniste. De remarcat că în multe dintre lucrările sale lumina nu provine de la o sursă naturală ci mai curând emană de la nou‑născutul Cristos, simbolizând calitatea sa de Lumină a lumii. Correggio conferă tehnicii sale chiaroscuro contraste acute de lumină și umbră - un nou stil - care anticipă barocul. 4.6
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în domeniul educațional. Robert Hubert consideră că „Educatorul este omul care împins de vocația sa interioară își consacră activitatea, viața sa, spre a realiza valori culturale la indivizii tineri”. Barbu Ștefănescu Delavrancea afirmă „Învățătorul este o lumânare care se stinge luminând”; învățătorul luminează intelectul și sufletul uman, motiv pentru care trebuie să posede calitățile enumerate. IX.4. Portofoliul cadrului didactic mentor 39 Portofoliul mentorului este menit să fie un instrument de lucru pentru mentori în activitatea lor de îndrumare a profesorilor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
educațional. Robert Hubert consideră că „Educatorul este omul care împins de vocația sa interioară își consacră activitatea, viața sa, spre a realiza valori culturale la indivizii tineri”. Barbu Ștefănescu Delavrancea afirmă „Învățătorul este o lumânare care se stinge luminând”; învățătorul luminează intelectul și sufletul uman, motiv pentru care trebuie să posede calitățile enumerate. IX.4. Portofoliul cadrului didactic mentor 39 Portofoliul mentorului este menit să fie un instrument de lucru pentru mentori în activitatea lor de îndrumare a profesorilor stagiari având
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
puterea de a vedea încă-nevăzutul, de la zeița care nu este doar polymetis, ci și glaukopis. Glaukos înseamnă „strălucitor“, așa cum, de pildă, strălucitoare sunt marea, astrele și luna. Privirea (ops), ochiul Atenei este glaukos, este das glänzend-leuchtende Auge, este „ochiul ce luminează strălucind“, iar bufnița, glaux, este emblema Atenei tocmai pentru că ochiul ei incandescent poate străpunge noaptea „făcând vizibil ceea ce altminteri este invizibil“<ref id=”2”>Ibid., p. 13.</ref>. Atena polymetis, „sfătuitoarea în varii ocazii“, al cărei sfat presupune cunoașterea ce
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Din aceste neguri ale sufletului lui Goya se ivesc „Colosul“, „Colosul care doarme“ și „Saturn devorându-și fiii“. Colosul este o făptură care impresionează prin dimensiuni și prin energia care poate în orice clipă să explodeze. Privit aproape, din profil, luminat de lună pe o porțiune din spate, obraz și nas, el are o energie gata în orice clipă să se pună în mișcare. Monstru al nopții, el e capabil de orice acțiune. Este o prezență neliniștitoare, memorabilă. Fără alte figuri
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
pierzaniei, al coșmarului contemporan și au devenit obsesive pentru creatori. XIV. Dramaturgia umbrei Lucian Blaga Un element de contrast de maximă eficacitate dramatică este umbra. Fie că este vorba de umbra proprie, pe care fiecare formă o evidențiază atunci când este luminată de o sursă de lumină, fie că urmărim umbra purtată, adică aruncată de o formă pe altă formă, acest element plastic dă forță și expresivitate imaginii. Grafica (mai ales linogravura și xilogravura) folosește umbra ca element de contrast violent, care
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
mai multor surse de iluminat. Un exemplu impresionant de folosire a umbrei întâlnim în filmul lui F.F. Coppola „Portocala mecanică“, unde umbra gigantică pe care o aruncă personajele devine ea însăși un element dramatic, funcțional, în acțiune. Felul în care luminăm un portret, un chip uman de jos, de sus, de la stânga sau de la dreapta ajută la accentuarea caracterului cu ajutorul umbrei. Expresionismul cinematografic a utilizat umbre oblice uriașe, stranii, care accentuează dramatismul. În desen, umbra este folosită în mod frecvent la
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
pentru construirea unei comunități educaționale viabile. Să-și facă treaba bine. Să arate aprecierile pozitive din partea părinților. Să se asigure că lucrurile interesante pe care le face în școală sunt aflate și de către conducere. III.NEGOCIEREA “A avea o minte luminată de rațiune este virtutea cea mai mare.” (Heraclit) Conflictul poate fi angajat sau soluționat bazându-ne pe: -putere (politică, violență fizică, intenții coercitive); -drepturi (proces legal); -interese (negocierea). La modul cel mai general, negocierea poate fi definită ca: interacțiunea dintre
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
toți și-au manifestat dorința de a participa și în anul următor. Săptămâna Școala altfel, Să știi mai multe, să fii mai bun, a constituit cadrul optim pentru organizarea acestui tip de activități non-formale. B. Mărturii ale elevilor “Mi-am luminat sufletul la Parohia Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt când am dăruit bătrânilor alimente.” Alexandru Apetria-Moruzi, clasa a III-a A, Școala Gimnazială Vasile Conta, Iași “ Mi-a plăcut să-i fac pe bătrâni fericiți. Ne-am închinat, ne-
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
păstorului lor ceresc"- sumerienii credeau că stelele sunt o turmă de oi ce pasc liniștite pe câmpul cerului, Luna este păstorul lor, iar planetele, din cauza drumurilor neregulate, oile scăpate care aleargă). O! Către astrul cel blând al nopții, către ceea ce luminează fără să ardă, către buna și veșnic schimbătoarea Lună, se ridicau mai întîi imnurile de slavă și de recunoștință. Ea trebuia să troneze în fruntea tuturor zeităților ce se ocupau de soarta Asiriei și Chaldeei. Ceilalți zei sunt cruzi și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
seară mai înainte după crestele munților, sau s-a înecat în apele oceanului. Această banalitate de azi a reprezentat la început un salt de la mit la știință. Primitivii se rugau să înduplece un Soare nou să apară și să le lumineze ziua, iar vechii Hiberieni erau convinși că cine aude ascuțit, poate prinde sfârâitul pe care îl face astrul, când se stinge seara în mare. Cu Luna, lucrurile stăteau și mai limpede: când se termina descreșterea după noaptea de întuneric, apărea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
marii moșteniri. Acum astrologia chaldeeană, scăpată de grija frământărilor sângeroase și-a trăit ultimele zile într-o apoteoză solară. In toate ținuturile din preajmă, ca și în cele îndepărtate, focul sacru al științei lui Bel a aprins torțe care vor lumina etern. Din toate capitalele lumii: Alexandria, Roma, Athena, Palmir, Damasc, Bizanț, învățații priveau cu respect la "almamater" babiloniană, care într-un ultim efort s-a întrecut pe ea însăși. In această epocă de aur, numele astrologului Kiddinnu - circa 200 î.e.n.
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
gîndindu-ne la secretul cu care chaldeeni înfășurau înalta lor știință. Lor, mecanismul mișcării Lunii și Soarelui le era, fără nicicea mai mică îndoială bine cunoscut ca și faptul că doar unul dintre cele două corpuri este luminos, pe când celălalt este luminat. Desigur, aceste cunoștiințe sunt absolut necesare, dar nicidecum suficiente pentru a prezice o eclipsă. Au fost enunțate atunci două ipoteze. Una, susținută de marele Schiappareli, presupune cunoscută perioada de 18 ani și 11 zile sau 6585 1/3 zile, numită
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
au îngrijit de sărmanul prizonier. Clerul templului Bel, l-a primit ca pe un frate întru înțelepciune; inițierea începută la Memphis a fost continuată aici, unde astrologia și magia aveau rădăcinile cele mai adânci. In altarele lipsite de ferestre se lumina dintr-o dată și apoi brusc lumina se stingea.Cum era posibilă această minune? Magii numea "leu ceresc" un foc imaterial care arde ca trăsnetul, și "șerpi" niște săgeți luminoase ca fulgerul -pe care știau să le mânuiască după voie, pentru
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o dată și apoi brusc lumina se stingea.Cum era posibilă această minune? Magii numea "leu ceresc" un foc imaterial care arde ca trăsnetul, și "șerpi" niște săgeți luminoase ca fulgerul -pe care știau să le mânuiască după voie, pentru a lumina întunericul sau pentru a le arunca în capul cuiva prefăcîndu-l în scrum. Cînd a scăpat din surghiun, Pitagora avea părul alb, iar vorba venea rar ca de la un bătrân înțelept ce era. S-a întors în insulă- patria Samos, de unde
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
nu pot rămâne pe câmpul azuriu al ideilor pure. Eretismul roman, îmbibat de zei și astre, îi lovi pe creștini prin cele 10 persecuții, în care mii de fiare au lins în circuri sângele martirilor; în care torțe vii au luminat colinele Romei; în care un popor de credincioși a intrat în catacombele fără aer și lumină. Dar credința în Dumnezeu a triumfat "cu moarte pre moarte călcînd". Lumea a văzut cea de-a doua fașă a medaliei. Templele dorice și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
decât valorile anterioare- care nu întrece cele mai bune determinări moderne decât cu 26 secunde). Pe lângă diferitele tabele anexe (de sinus, de oră, etc.) s-a adăugat, bineînțeles, nelipsita latură pur astrologică, de preziceri. Flăcările ce ardeau în peninsula spaniolă luminară întunericul de pe continent, atrăgând spiritele dornice de cultură ca pe fluturii de noapte. Care era nivelul științific din Europa dinaintea anului 1000? Stiințele reduse la coaja lor superstițioasă, amestecate cu o mulțime de vestigii ale practicilor păgâne, erau afundate în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]