10,807 matches
-
la e-mail iar în Calc creează liste de date comune pentru analiză sau ca bază pentru un grafic sau o diagramă. "Math", pronunțat sau "met"/"mef" (în engleză "math" înseamnă "matematică" sau "matematici") este componenta pentru scrierea ecuațiilor și formulelor matematice complexe. Editorul de ecuații este utilizat doar pentru scrierea ecuațiilor în forma specifică, nu și pentru evaluarea lor. Pentru evaluarea lor se poate folosi Calc. De obicei, Math se integrează în celelalte componente (ca de exemplu în Writer sau în
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
nu și pentru evaluarea lor. Pentru evaluarea lor se poate folosi Calc. De obicei, Math se integrează în celelalte componente (ca de exemplu în Writer sau în Calc) introducând formulele în linie cu textul, dar poate rula și separat. Formulele matematice pot fi scrise fie folosind butoanele de pe fereastra de "Selecție" sau elementele din meniuri, fie introducând direct codul sursă al viitoarei ecuații în zona special concepută. Fereastra editorul de ecuații este formată din două părți principale: partea de sus afișează
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
fracției (fie că e un număr, o variabilă, un semn sau un simbol), cursorul din spațiul de introducere al codului sursă se mută pe textul corespunzător elementului selectat. Caracterele grecești ( Α, Β, Г, Δ , etc.) sunt des întâlnite în formule matematice. Aceste caractere nu se găsesc în fereastra "Selecție" sau în meniul contextual. Pentru introducerea unui caracter grecesc, se tastează semnul % (procent) urmat de numele literei în engleză. Spre exemplu %alpha% va produce litera α (alfa minusculă), %ALPHA va produce litera
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
tabelă de numere denumită matrice. Studiul detaliat al proprietăților matricelor și al algoritmilor ce lucrează pe matrice, cum ar fi determinanții sau vectorii proprii, se consideră a fi parte a algebrei liniare. Se poate spune, pe scurt, că pentru problemele matematice liniare - cele care manifestă liniaritate - probabilitatea de găsire a unei soluții este cea mai mare. De exemplu, calculul diferențial este de mare ajutor în cazul funcțiilor dacă acestea sunt aproximate liniar. În practică, diferența între problemele liniare și neliniare este
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o variație mică a argumentului în jurul punctului dat produce o variație mică a valorii funcției și, mai mult, putem limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului. O
Funcție continuă () [Corola-website/Science/298218_a_299547]
-
Stevens Henslow (1796 - 1861), față de cursurile căruia manifestă un deosebit entuziasm. La apropierea examenelor, Darwin studiază sârguincios, fiind îndrumat de către profesorul Henslow prin lecții private. La încheierea studiilor sale, în ianuarie 1831, trece cu succes examenele la teologie, limbi clasice, matematică și fizică fiind al zecelea din 178 de absolvenți. Darwin a mai rămas la Cambridge până în luna iunie. Studiază "Natural Theology" a lui Paley, lucrare ce aducea argumente ale existentei divinității, încercând să explice adaptarea ca find o consecință a
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
sa pe seama bibliotecii publice din Beaconsfield. Printre primele sale preocupări s-a numărat astronomia; a colecționat cărțile despre spațiu care însoțeau ceaiul Brooke Bond, a avut un telescop și și-a dorit să devină astronom, dar i-au lipsit abilitățile matematice necesare. Cu toate acestea, interesul său l-a condus spre science fiction-ul britanic și american. La rândul său, acest interes l-a determinat să participe la convențiile science fiction începând de prin 1963-64, lucru care a luat sfârșit câțiva ani
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
gândire. Pentru logică, metoda este un ansamblu de prescripții obținute prin transformarea propozițiilor unei teorii în reguli de acțiune practică și intelectuală în scopul rezolvării problemelor de logică. Logica de bază (logica tradițională, aristotelică sau generală și logica simbolică modernă, matematică sau simbolică) se caracterizează prin trei metode fundamentale: standardizarea, simbolizarea și formalizarea. Standardizarea logică este transformarea enunțărilor din limba naturală, fără a le altera conținutul, în expresii din care poate fi detașată structura lor logică. Simbolizarea este introducerea de simboluri
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
într-o formă calculatorie. Se utilizează numai în logica simbolică fiind un criteriu eficace de deosebire între logica generală și logica simbolică. În contemporaneitate logicienii dispun de mai multe clase de metode de cunoaștere logică datorită potențialului generalizator al metodelor matematice moderne pe care logica le-a preluat foarte productiv în planul cunoașterii. Clase de metode Aplicațiile logicii sunt mult mai complexe decât aplicațiile altor științe constând în următoarele: 1. Verificarea proceselor de gândire și cale de construcție a teoriilor Este
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
cartea , Logica sau arta de a gândi, apreciată pentru purificarea logicii aristotelice de denaturările scolasticilor precum și pentru valoarea ei pedagogică. Lucrarea a fost numită „Logica de la Port-Royal”. G.Leibniz (1646-1716) A studiat problemele logice în legătură cu sarcinile matematicii și ale demonstrației matematice. A aplicat în logică metoda matematică. A încercat să construiască logica sub forma calculului matematic. A formulat precis legea rațiunii suficiente și a pus bazele elaborării principiilor pentru construirea teoriilor deductive. A descoperit proprietățile analitice ale judecăților de relație, adică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
gândi, apreciată pentru purificarea logicii aristotelice de denaturările scolasticilor precum și pentru valoarea ei pedagogică. Lucrarea a fost numită „Logica de la Port-Royal”. G.Leibniz (1646-1716) A studiat problemele logice în legătură cu sarcinile matematicii și ale demonstrației matematice. A aplicat în logică metoda matematică. A încercat să construiască logica sub forma calculului matematic. A formulat precis legea rațiunii suficiente și a pus bazele elaborării principiilor pentru construirea teoriilor deductive. A descoperit proprietățile analitice ale judecăților de relație, adică proprietățile logice ale relațiilor extinzând teoria
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
precum și pentru valoarea ei pedagogică. Lucrarea a fost numită „Logica de la Port-Royal”. G.Leibniz (1646-1716) A studiat problemele logice în legătură cu sarcinile matematicii și ale demonstrației matematice. A aplicat în logică metoda matematică. A încercat să construiască logica sub forma calculului matematic. A formulat precis legea rațiunii suficiente și a pus bazele elaborării principiilor pentru construirea teoriilor deductive. A descoperit proprietățile analitice ale judecăților de relație, adică proprietățile logice ale relațiilor extinzând teoria mijloacelor deducției. Immanuel Kant (1724-1804) A reînviat într-o
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
opus categoric încercărilor de a ridica legile logicii la rangul de metode universale ale cunoașterii.A dezvoltat logica dialectică pe care a aplicat-o în construcția concepției generale despre lume. Gottlob Frege (1848-1925) Nevoile dezvoltării matematicii au cauzat problemele logicii matematice. Apariția geometriilor neuclidene și descoperirea paradoxelor teoriei mulțimilor, au pus problema legitimității folosirii anumitor procedee logice în procesul demonstrației matematice. Odată apărută din aceste condiții logica matematică a rezolvat cu mijloacele ei probleme matematice speciale care până atunci nu putuseră
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
care a aplicat-o în construcția concepției generale despre lume. Gottlob Frege (1848-1925) Nevoile dezvoltării matematicii au cauzat problemele logicii matematice. Apariția geometriilor neuclidene și descoperirea paradoxelor teoriei mulțimilor, au pus problema legitimității folosirii anumitor procedee logice în procesul demonstrației matematice. Odată apărută din aceste condiții logica matematică a rezolvat cu mijloacele ei probleme matematice speciale care până atunci nu putuseră fi rezolvate pe vechile căi matematice. În 1879 Frege a elaborat un nou calcul logic după modelul proiectat de Leibniz
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
dezvoltării matematicii au cauzat problemele logicii matematice. Apariția geometriilor neuclidene și descoperirea paradoxelor teoriei mulțimilor, au pus problema legitimității folosirii anumitor procedee logice în procesul demonstrației matematice. Odată apărută din aceste condiții logica matematică a rezolvat cu mijloacele ei probleme matematice speciale care până atunci nu putuseră fi rezolvate pe vechile căi matematice. În 1879 Frege a elaborat un nou calcul logic după modelul proiectat de Leibniz și pe baza acestui calcul a definit numărul natural numai prin concepte logice. Pe
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
paradoxelor teoriei mulțimilor, au pus problema legitimității folosirii anumitor procedee logice în procesul demonstrației matematice. Odată apărută din aceste condiții logica matematică a rezolvat cu mijloacele ei probleme matematice speciale care până atunci nu putuseră fi rezolvate pe vechile căi matematice. În 1879 Frege a elaborat un nou calcul logic după modelul proiectat de Leibniz și pe baza acestui calcul a definit numărul natural numai prin concepte logice. Pe această bază a încercat să deducă aritmetica din logică inițiând astfel logicismul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logicismul. Elaborând primul sistem axiomatic al calculului propzițional, Frege a dat o analiză strictă a funcțiilor propoziționale, a problematicii calculului cu predicate și a definit precis conceptele fundamentale ale logicii simbolice. A dezvoltat o teorie sistematică a semnificației. Constituirea logicii matematice David Hilbert (1862-1943) S-a preocupat de fundamentele logice ale matematicii, de natura sistemelor formalizate ale logicii și matematicii. A perfecționat alături de P. Bernais, sistemul axiomatic expus de Bertand Russel și A.N. Whitehead în opera ,Principia Mathematica, Formularea logicii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
I prezentată în lucrarea lui David Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale acestui logician este următoarea: 1903, Londra ,Principles of mathematics, - ,Principiile matematicilor,- 1906, Paris ,Les paradoxes de la logique, - ,Paradoxurile logicii,) în Revue de Métaphysique et de Morale, 1908, ,Mathematical logic as based on the theory of types,-,Logica matematică bazată
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logică matematică ale acestui logician este următoarea: 1903, Londra ,Principles of mathematics, - ,Principiile matematicilor,- 1906, Paris ,Les paradoxes de la logique, - ,Paradoxurile logicii,) în Revue de Métaphysique et de Morale, 1908, ,Mathematical logic as based on the theory of types,-,Logica matematică bazată pe teroria tipurilor în ,American Journal of Mathematics, 1910-1913, Cambridge, ,Principia Mathematica, -,Principiile Matematice,- în colaborare cu A.N. Whitehead 1919, Londra, ,Introduction to mathematical philosophy, -,Introducere în filozofia matematică,- Logicienii care au impus prima operă de logică matematică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Paris ,Les paradoxes de la logique, - ,Paradoxurile logicii,) în Revue de Métaphysique et de Morale, 1908, ,Mathematical logic as based on the theory of types,-,Logica matematică bazată pe teroria tipurilor în ,American Journal of Mathematics, 1910-1913, Cambridge, ,Principia Mathematica, -,Principiile Matematice,- în colaborare cu A.N. Whitehead 1919, Londra, ,Introduction to mathematical philosophy, -,Introducere în filozofia matematică,- Logicienii care au impus prima operă de logică matematică au fost Bertrand Russell și A.N.Whitehead (1861-1947) prin lucrarea ,Principia Mathematica.Sistemul logic
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logic as based on the theory of types,-,Logica matematică bazată pe teroria tipurilor în ,American Journal of Mathematics, 1910-1913, Cambridge, ,Principia Mathematica, -,Principiile Matematice,- în colaborare cu A.N. Whitehead 1919, Londra, ,Introduction to mathematical philosophy, -,Introducere în filozofia matematică,- Logicienii care au impus prima operă de logică matematică au fost Bertrand Russell și A.N.Whitehead (1861-1947) prin lucrarea ,Principia Mathematica.Sistemul logic construit de aceștia avea ca scop să reconstruiască matematica în mod logico-simbolic în conformitate cu concepția lui Gotlob
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
matematică bazată pe teroria tipurilor în ,American Journal of Mathematics, 1910-1913, Cambridge, ,Principia Mathematica, -,Principiile Matematice,- în colaborare cu A.N. Whitehead 1919, Londra, ,Introduction to mathematical philosophy, -,Introducere în filozofia matematică,- Logicienii care au impus prima operă de logică matematică au fost Bertrand Russell și A.N.Whitehead (1861-1947) prin lucrarea ,Principia Mathematica.Sistemul logic construit de aceștia avea ca scop să reconstruiască matematica în mod logico-simbolic în conformitate cu concepția lui Gotlob Frege. Anton Dumitriu sintetizează trei trăsături ale sistemului logic
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a lui Bertrand Russell, teoria tipurilor.Problema antinomiilor logico-matematice este unul din obstacolele cele mai mari în constituirea logicii ca știință matematică și în fundamentarea logică a matematiciii. Jan Łukasiewicz (1878 - 1956) a introdus o a treia valență, aceea de "posibil". Mai târziu se admite că între "adevărat" și "fals" există un număr nesfârșit de grade intermediare (logica fuzzy). Kurt Gödel (1906
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logică a științei atât în faza devenirii cât și în faza stabilă în care știința este constituită. În acest caz logicianul studiază modul în care procesele și schemele logice se manifestă într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice. Logica matematică Are în practica filozofică și științifică două înțelesuri: a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]