12,372 matches
-
om, cu posibilitatea de a introduce oamenii în miezul vieții, o viață care poate fi comică, tragică, patetică, absurdă (311). Pentru a face acest lucru, adaugă Ford, jurnalistul literar "trebuie să prefere descrierea relațiilor interumane" (311). De fapt, jurnaliștii literari narativi trebuie să ajute cititorii să decidă ceea ce lui Hurstwood îi era frică să decidă, adică să se exprime în mod subiectiv, prin evitarea unui discurs obiectiv determinat de ceea ce Ford numește "principiile" ce se reflectă în comentariul "abstract" sau, mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ceea ce se presupune în legătură cu realizările limbii. Părerile acestora vor fi împărtășite de critici și savanți, care vor insista că forma nu poate dispărea, în ciuda ordinelor Puterii și a altor conservatori ai vechiului regim. "Căderea" jurnalismului - și implicit a jurnalismului literar narativ - din grațiile literare a fost cauzată, în mare parte, de crearea unei literaturi superioare în secolul al XIX-lea. Această cădere ar fi fost completă dacă ar fi apărut curentul modernismului estetic și cel al Noului Criticism. În plus, jurnalismul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu va putea fi literară. Există o ironie critică legată de acest aspect. După cum observă Barbara Lounsberry, "vârsta nu își mai pune semnătura pe convingerea că romanul este forma superioară a imaginației literare" (xi). În schimb, spune ea, jurnalismul literar narativ a apărut ca una din formele noastre de literatură contemporane deja existente, practicarea acesteia făcând dreptate proiectelor jurnalistice, deoarece presupune o analiză captivantă de aspecte multiple - filosofice, estetice, și sociale, printre altele - care se referă la societate și la individ
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a învățăturilor și criticii care au dominat cu atâta putere acel secol. Coda Cu siguranță multe lucruri au rămas în afara acestei istorii, în parte datorită însăși naturii istoriei. Ceea ce a putut fi demonstrat aici este lunga tradiție a jurnalismului literarar narativ. Cu toate acestea efortul cu intenționalitate istorică se oprește la "noul jurnalism" al anilor '60, pentru că este foarte greu să stabilești ceea ce este "literar" în rândul scriitorilor contemporani. Spre exemplu lucrarea lui Tony Horwitz Confederates in the Attic mi se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
alte cuvinte, ultimul sfert de secol rămâne să fie explorat, și poate că această cercetare va putea fi efectuată mult mai bine cam într-un sfert de secol de acum încolo. În orice caz putem trage concluzia că jurnalismul literar, narativ în natura sa, s-a născut în perioada de după războiul civil, dobândind recunoașterea critică pe la 1890. Dovada care permite plasarea acestei forme moderne în această perioadă de timp este adaptarea tehnicilor retorice care se asociază în chip obișnuit cu scrierea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ele apariția ei și nici consecințele a ceea ce s-a întâmplat ca urmare a acestui fapt. Criticii au subliniat faptul că dezvoltarea stilului obiectiv în jurnalismul modern are drept urmare înstrăinarea cititorului de experiența directă. Sugerez aici că jurnalismul literar american narativ a fost un răspuns la acest fenomen de alienare, pentru că a încercat să reimplice subiectiv cititorul cu ajutorul propriului subiectivism al jurnalistului. Rezultatul a fost o formă jurnalistică care avea ambiții narative și încerca să se opună efortului de obiectivare a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de experiența directă. Sugerez aici că jurnalismul literar american narativ a fost un răspuns la acest fenomen de alienare, pentru că a încercat să reimplice subiectiv cititorul cu ajutorul propriului subiectivism al jurnalistului. Rezultatul a fost o formă jurnalistică care avea ambiții narative și încerca să se opună efortului de obiectivare a lumii întreprins de curentul central al practicii jurnalistice. Mai mult, dacă încercăm să limităm distanța dintre subiectiv și obiectiv ajungem la o teză foarte vastă: jurnalismul narativ acționează undeva într-o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalistică care avea ambiții narative și încerca să se opună efortului de obiectivare a lumii întreprins de curentul central al practicii jurnalistice. Mai mult, dacă încercăm să limităm distanța dintre subiectiv și obiectiv ajungem la o teză foarte vastă: jurnalismul narativ acționează undeva într-o arie sau într-un spectru situat între un univers obiectiv de neatins și o subiectivitate solipsitică de neînțeles. Rezultatul reflectă profunde consecințe epistemologice și existențiale. Această subiectivitate preponderentă poate numai să diagnosticheze în final limita sa
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dar și o altă potențialitate, alte ambiții de a fi ale Formei - intenția la un nivel diferit al conștiinței de a confrunta cu aroganța critică a totalizării, prin care viața noastră fenomenală poate fi "prescrisă". În mod fundamental, jurnalismul literar narativ este o versiune a ceea ce Mihail Bakhtin numea romanul "prezentului inconluziv", care evită o formulă narativă, sau o prescrie la modul "imaginii distanțate a trecutului". O altă consecință care se naște din studiul acestui material istoric este angajamentul subiectivității jurnalistului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
diferit al conștiinței de a confrunta cu aroganța critică a totalizării, prin care viața noastră fenomenală poate fi "prescrisă". În mod fundamental, jurnalismul literar narativ este o versiune a ceea ce Mihail Bakhtin numea romanul "prezentului inconluziv", care evită o formulă narativă, sau o prescrie la modul "imaginii distanțate a trecutului". O altă consecință care se naște din studiul acestui material istoric este angajamentul subiectivității jurnalistului care are drept scop implicarea subiectivității cititorului și de aceea mulți dintre acești jurnaliști ajung deseori
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
roman. Precursorii imediați sunt cei din secolul al XIX-lea, când are loc nașterea a două genuri de jurnalism, care au fost numite cel de "story 91" și cel de "informație". Una din temele principale legate de nașterea jurnalismului literar narativ pe la 1900 este relația acestuia cu presa de senzație și cu cea de investigație. Problema centrală în încercarea de a despărți jurnalismul de senzație de cel literar este încercarea reușită sau nereușită de a utiliza strategii retorice care să acopere
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiectul acesteia. Succesul retoric acoperă prăpastia dintre Sine și Ceilalți, care evită să sublinieze diferența dintre acestea și să scoată în evidență lucrurile comune, acesta fiind unul din criteriile care determină calificarea unei opere ca făcând parte din jurnalismul literar narativ, lucru care în aceeași măsură îl separă de presa de senzație. Cât despre presa de investigație, se pot relua aceleași argumente analitice și epistemologice ca și în cazul diferenței dintre jurnalismul literar și cel de senzație, subliniind diferența între subiect
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și în cazul diferenței dintre jurnalismul literar și cel de senzație, subliniind diferența între subiect și obiect și încercarea de a acoperi distanța dintre ele. Dacă acest lucru este încununat de succes, atunci poate să fie identic cu jurnalismul literar narativ. Încercarea de a compensa înstrăinarea conștiinței umane cauzată de nașterea stilului obiectiv de formulare al știrilor, ca și recunoașterea unei lumi nedeterminate, are ca rezultat consecințe istorice importante care explică publicarea continuă și apelul permanent la acest gen în secolul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
gen în secolul al XX-lea. Făcând apel la formula istorică a lui Thomas B. Connery, aceste dovezi formează un drum continuu de la epoca crizei economice din anii '30, până la "noul jurnalism" al anilor '60 și '70. Dar jurnalismul literar narativ nu a dispărut niciodată definitiv în porțiunile temporale care despart aceste două perioade. Și în timpul secolului al XIX-lea au existat mereu exemple de jurnalism literar care au încercat să acopere prăpastia dintre subiectivitate și obiectul alienat. Neliniștitor rămâne faptul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în părerile unei prese partizane elitare care își are originea în neoclasicism, și aceasta este o categorie retorică bine determinată. Această considerație are ca ultim efect faptul că ne ajută să întelegem de ce jurnalismul ca formă și incluzând jurnalismul literar narativ va fi mai târziu marginalizat de mediila academice engleze. În secolul al XX-lea jurnalismul literar narativ a fost marginalizat și datorită dominației ideilor estetice ale literaturii moderniste în ceea ce privește ceea ce poate fi considerat ca fiind literar. La final rezulta o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
retorică bine determinată. Această considerație are ca ultim efect faptul că ne ajută să întelegem de ce jurnalismul ca formă și incluzând jurnalismul literar narativ va fi mai târziu marginalizat de mediila academice engleze. În secolul al XX-lea jurnalismul literar narativ a fost marginalizat și datorită dominației ideilor estetice ale literaturii moderniste în ceea ce privește ceea ce poate fi considerat ca fiind literar. La final rezulta o paradigmă care nu putea decât să înlature jurnalsimul literar narativ din lumea literaturii. În mod asemănător o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
În secolul al XX-lea jurnalismul literar narativ a fost marginalizat și datorită dominației ideilor estetice ale literaturii moderniste în ceea ce privește ceea ce poate fi considerat ca fiind literar. La final rezulta o paradigmă care nu putea decât să înlature jurnalsimul literar narativ din lumea literaturii. În mod asemănător o asemenea hegemonie a fost impusă și de Noul Criticism ca răspuns la încercările literaturii moderniste de a transcende prin artă scopul producției culturale. În cazul jurnalismului, teza de bază care a ajuns să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care a ajuns să domine practica celor mai mulți jurnaliști în America în acest secol, este conceptul de "obiectivitate", care trebuie să excludă, datorită unor considerații cât se poate de serioase, discursul atât sub forma lui subiectivă cât și a jurnalismului literar narativ. O dominație formală asemănătoare a fost practicată în lumea academică a jurnalismului și mai târziu în lumea academică a mass-mediei, o hegemonie critică bazată pe conceptul de "obiectivitate" care are la bază o paradigmă pozitivistă. De aceea acest gen a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fost în principal scrise pentru ziare sau reviste - care pot fi caracterizate ca jurnalism literar și că acestea pot fi în mod confortabil incluse într-o categorie nonficțională mai largă. Această delimitare este importantă pentru a vedea dacă jurnalismul literar narativ se naște în umbra marginalizată a unei categorii mai vaste, și își primește astfel recunoașterea critică care i-a fost refuzată, pentru că este un discurs complex care încearcă să analizeze în profunzime condiția umană, la fel ca orice operă literară
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că definiția jurnalismului literar sau nonficționalității literare folosită de mine, se referă la texte care au la bază povești adevărate care se citesc ca un roman sau o nuvelă. CONTEXTUL CRITIC CONTEMPORAN Există multe dovezi care arată că jurnalismul literar narativ/ nonficțional nu este numai invenția trecătoare a câtorva cercetători. Unul din exemple este un articol al lui Jack Hart, redactor la Portland Oregonian, publicat într-un Writer's digest în septembrie 1995 și care examinează ceea ce el numește "literatura nonficțională
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în primul rând acele chestiuni pe care Connery le vede ca pe necesități în încercarea de a explora și de a determina mai departe și mai bine această formă de expresie. Printre altele el identifică problema relației dintre jurnalismul literar narativ și autobiografie și, implicit prin implicare, dintre jurnalismul literar narativ și alte forme nonficționale. Connery sugerează că o altă temă care nu este direct legată de primele este cea a rolului subiectivității reflexive în cadrul acestor texte (6-7). Research Review este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ca pe necesități în încercarea de a explora și de a determina mai departe și mai bine această formă de expresie. Printre altele el identifică problema relației dintre jurnalismul literar narativ și autobiografie și, implicit prin implicare, dintre jurnalismul literar narativ și alte forme nonficționale. Connery sugerează că o altă temă care nu este direct legată de primele este cea a rolului subiectivității reflexive în cadrul acestor texte (6-7). Research Review este animată de dorința de a sprijini cercetările care se ocupă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalistul literar George Orwell în Homage to Catalonia - este pur și simplu dezarmată pentru că una din caracteristicile concrete ale retoricii este aceea că face cititorul să creadă că adevărul care poate fi spus simplu este și adevărat (186-87). Jurnalismul literar narativ sau nonficțiunea ca un demers fundamental retoric este cercetat în antologia critică a lui Chris Anderson Literary Nonfiction - Literatura nonficțională. Anderson notează în eseul introductiv că problemele de formă și de transmitere a compoziției par a fi divizate. Una din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ficțiunea. Sauerberg adoptă un punct de vedere apropiat de cel al lui Hellmann atunci cînd scrie că jurnalismul literar/nonficțiunea rămân în chip fundamental forme de narațiune ficțională. Mai departe procedează la o înlăturare completă a granițelor dintre jurnalismul literar narativ și ficțiunea tradițională, discutând în același context lucrări care sunt considerate în chip tradițional ca aparținînd ficțiunii, așa cum este Texas de James Michener și altele considerate a fi nonficțiune, cum ar fi In Cold Blood a lui Truman Capote. În
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
numai spre o teorie a formei. El propune o distincție între statulul factual - intenția autorului este de a transcrie realitatea - și adecvarea factualității - o problemă pe care "cititorii vor trebui să o rezolve individual sau prin dezbatere" (480-81). Jurnalismul literar narativ/nonficțiunea are de aceea o natură binară și Heyne citează spre exemplificare In Cold Blood. Cartea are un statut factual în acord cu intențiile lui Capote anunțate în subtitlul cărții O relatare adevărată... Mai mult, statutul factual este reiterat în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]