11,656 matches
-
rol în desfășurarea povestirii. Această dimensiune configurațională care concepe povestirea ca pe un întreg explică, pe de o parte, capacitatea subiecților de a o rezuma. Să analizăm o povestire canonică, fabula " Lăptăreasa și oala cu lapte": Mai rar decât Petruța nevastă mai cu sârg! sculându-se-ntr-o sâmbătă de noapte, își puse pe oblatnic o oală grea cu lapte, sperând s-o ducă teafără la târg. Îmbrăcată ca de cale cu pestelci și cu sandale, ca să-i fie mai ușor, socotea în gând
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trebuia să stea și soția lui cu noi? Am înțeles peste câteva momente, când femeia a ieșit din cameră. Imediat ce s-a închis ușa, bărbatul a început să tremure, apoi să plângă - da, să plângă - și s-o implore pe nevastă-sa să se întoarcă. Când femeia a revenit, s-a liniștit ca prin farmec. Uluit, am înțeles că acel om făcuse dependență de soția lui. Prezența ei îi diminua spaima, pe care singur n-o putea controla. Cât de mari
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
lăsând de a i se împlini căciula pentru acoperirea acestei dări; în țara Românească, singur repauzatul Ioan Manu a urmat a subscrie până la moartea sa «Ioan Manu, mare vornic»“ (M. Kogălniceanu, Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor). 10 Plângându-se nevestei de incomoditatea hainelor nemțești în care aceasta îl silise să se îmbrace, Grigori Bârzoi primea următorul răspuns acid: „Ian taci, taci... că de-o mie de ori te prinde mai bine așa, decât cu anteriul și cu giubeaua... Încalte mai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Ei! ei! când eram la zărăfia ispravnicului județului Slam Rămnic, scrisoarea mea era ca mărgăritaru.“ Cu asemenea deosebiri în formația intelectuală, neînțelegerea soților e perpetuă. Postelnicul nu se împacă în ruptul capului cu straiele nemțești în care l-a îmbrăcat nevasta și tună împotriva „romanțelor“ din care ea ar voi să-i citească la culcare: „cine știe, drăciile care sânt înșirate acolo poate să mă molipsească și pe mine, și negreșit aceasta se poate întâmpla, pentru că toți aceia care le scriu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
să mă duc? Un demon a pus stăpânire pe trupul meu; în camera în care dorm locuiește moartea, și oriunde aș pleca moartea e lângă mine!" (230-234). Ghilgameș se pregătește acum să plece înapoi, dar în ultima clipă, la sugestia nevestei sale, Utnapiștim îi revelează un "secret al zeilor": locul unde se află planta care redă tinerețea. 45 Cităm, dacă nu există o altă indicație, traducerea lui G. Contenau, Epopeea lui Ghilgame. F. 46 Tableta X, col. III, 6-9; traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
construit după un model străin, cultul a împrumutat forme canaaneene. Sincretismul a atins proporții necunoscute până atunci, căci; *. Onarhia încuraja fuziunea ideilor și practicilor împărtășite de cele două straturi ale populației, israeliții și canaaneenii. In plus, Solomon a acceptat cultele nevestelor sale străine și a permis construirea de sanctuare în cinstea zeilor lor (III Regi, 1: 6-7), Regii se considerau șefii religiei de stat. Dar suntem puțin informați asupra funcției lor sacerdotale. Când Arca (Chivotul) a fost transportată la Ierusalim, David
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prea mult. Trebuie, în fiecare dimineață, să aștept în șir cu toată lumea pînă să-mi vină rîndul la ferăstruică. Sînt triste și instructive aceste imersiuni în apele vulgului romînesc” 13). E adevărat, la acea dată, Bacovia era singur, n-avea nevastă și patru fete ca părintele Galaction, dar pîinea era nevoit s-o procure la fel ca acesta. Aceeași pîine, „pîine cu paie”, din cauza căreia s-a îmbolnăvit de „o eczemă nemiloasă”14). în ciuda antifrazei din titlu, poemul „Belșug” redă ceva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai nepriceput mister?...// De ce tresai înfiorată/ Cînd pe deasupra noastră zbori,/ De ce ești mai întunecată/ Acuma ca de alteori?...// Simt un fior care mă fură:/- Pe semne-acum în noaptea asta,/ Pe-un crai viteaz cu barbă sură/ L-a înșelat întîi nevasta...” 9) în aceeași perioadă (adică între 1907 și 1910), fiorii intră în lexicul poetic al lui Topîrceanu, ca agenți ai schimbării ori ca semne ale unor emoții mai adînci: „Dar ce fior prin noapte trece./ Șoptesc copacii îngroziți./ Un tainic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prea aveau atare reticențe, iar unora preocupările exagerate pentru „igienă” le inspirau aversiune. Umoristul G. Ranetti a înfățișat o astfel de atitudine în schița „Curățenie de primăvară” din volumul Matache Pisălog: „Nu mai e de răbdat - se plînge personajul de nevastă-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de zi se prelungește, cu o frenezie în plus, în viață de noapte: „Și pe publice terase/ Plîng viori sentimental.../ E parfum, bomboane/ Și desfrîu de lupanar...” 4) „Orașul prăbușirilor”! Orașul cu amanți bogați și cu „burgheze colorate”, întreținute sau neveste. Orașul mare vara, pandantul orașului mare iarna, din „Și ninge...”, văzut, în ambele cazuri, cu un ochi de moralist, critic. Din „Amurg”, cel mai mult a prins ultimul vers, dar nu în nota sa apocaliptică, ci într-o notă veselă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
termenul pare mai potrivit în proză decît în poezie. Unii dintre autorii de la în-ceputul secolului XX mizează pe impresia produsă de el. Naratorul din nuvela „în drumul spre păcat”, de Gala Galaction, „iubește în vid”, adică fără nici o atingere, pe nevasta unui coleg de breaslă; din cauza inactivității, Wanda, eroina din Babylon, de Radu Cosmin, trăiește cu senzația „plutirii în vid”; Mircea Trestian, arhitectul din Purgatoriul lui Corneliu Moldovanu, resimte, din motive sentimentale, izolarea, „vidul moral”, iar altă dată, „vidul descurajării” etc.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la Bacovia, în legătură cu care a avut permanent ideea că e un „geniu al liricii romînești” nedreptățit. Pentru poet, o idee mai degrabă inhibitoare, însă, decît stimulatoare. Simplu publicist, încerc să-mi închipui ce poftă de scris aș mai avea dacă nevastă-mea mi-ar aminti mereu (chiar dacă-i adevărat) că articolele mele nu-i interesează nici pe concitadini, darămite pe alții de mai departe. Una mică sau nici una. Deși „geniu”, Bacovia a reacționat ca un ins normal, adică a sombrat pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oameni și instituții, cu sinergiile și sincretismele ultimelor patru decenii. Cînd ții prea mult pe șantier o lucrare, nu se poate să nu ajungi la îndoieli asupra oportunității ei ori la soluții contradictorii pentru a o definitiva. Deși impulsionat de nevastă, care-mi amintește vîrsta, și sancționat cu ironii de un prieten, care-mi spune, zîmbind, o serie de adevăruri, stau totuși pe loc cu volumul III al Dosarului. Simt că n-am pus încă în el tot ce ar putea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vorbit de oamenii obișnuiți. "Lucrarea masivă a lui Foxe a fost atât de populară deoarece le permitea oamenilor obișnuiți să participe indirect la o epopee istorică", notează Eisenstein. "Edițiile următoare au fost îmbogățite cu relatări dramatice ale unor pescari, croitori, neveste casnice, ș.a.m.d.". Un alt curent prozaic care va contribui la dezvoltarea jurnalismului literar narativ modern și a prozei nonficționale în general se găsește în numeroasele relatări despre călătorii și colonizare din secolele al XVI-lea și al XVII
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi, nu încearcă niciodată să se gândească de ce soția lui are un apetit pe care nu și-l poate potoli. Ar fi la rândul lui obsedat de mâncare dacă și-ar petrece viața, an de an, ca țintă a cuțitelor nevestei? Sau există un alt motiv? Hecht nu precizează niciodată. În schimb, el concluzionează într-o notă cehoviană, printr-o dovadă de moment simplă, implicită (deși totodată obscură), care înglobează o mulțime de posibilități de interpretare: "Și marele Salvini și-a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un alt fel de politică. Există la noi, țară latină, eminamente patriarhală și conservatoare, puternice prejudecăți misogine. Tropăitorii de pe culoarele Puterii, de regulă masculi grobieni și necizelați, șmecheri și pehlivani cu tupeu, ținuți sub papuc de mame dominatoare sau de neveste certărețe, mimează un fel de superioritate scârbită atunci când vine vorba de promovarea unei femei. Se înțelege, de promovat le promovează ei doar pe cele care merită încălecate, real sau imaginar, și le sacrifică rapid, ca băieți deștepți ce se află
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
după cum bănuiți, nu am cum să mă invit acasă la vreun francez cu bani pentru a-i face rapid un flick-flack în dormitor, astfel încât să devin alergic la transportul în comun. Am mașină, mai merg și pe jos de gura nevestei, dar, din când în când, nu mă sfiesc să iau pulsul oamenilor obișnuiți, cei care, prin impozitele lor, plătesc comoditățile politicienilor. Zilele trecute, îmi povestește mama un coșmar trăit: trebuind să se ducă la Institutul de cardiologie pentru control, a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
odată elanul și după ce a descoperit că "dani din bani se face Rai", și-a luat jucăriile împreună cu fiul și s-a cărat la Monte Carlo, scârbită de o țară care nu o merită, ca să facă acolo gale cu alte neveste disperate și să caute, poate, cu mai mult noroc, vreun prinț care să o salveze. Că, spre deosebire de noi care acceptăm din partea oricărui bastard să se creadă "de România", acolo impostorii sunt scoși în șuturi afară. Răduleasco, rămâi acolo pentru că vreau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
părinții și-o dispută doar din interes financiar a fost tranșată scurt de Muc cel Mare, într-una dintre puținele sale apariții televizate. El a spus, profetic: "Micuța este lacrimă din firea lui fiu-meu, care e bucățică ruptă din nevastă-mea, care a fost o femeie foarte frumoasă. Eu, în locul lui, n-aș mai primi-o în casă pe Moni". Și așa a fost. De aici a pornit potopul și mârlănia la "palatul de la Izvorani". În povești, finalul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
există niciun fel de izvoare istorice sau descoperiri atestate care să îndreptățească ideea îndrăzneață că așa ar fi vorbit golanii pe la mijlocul anilor '80. Ca om care pe atunci îmi duceam veacul la camera de oaspeți a Liceului de scame (unde nevastă-mea era profesor de științe sociale și "director adjunct cu problemele tineretului" - aha! dezvăluire senzațională în "prime time"! ), pot spune, de asemenea, că, în multe privințe, percepția băieților salivând la gard era ușor amplificată de lentilele hormonale specifice vârstei, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
balalaică, care duce dorul stepelor nesfârșite cu sălcii și mesteceni. Printre multe altele datorate slavilor din coabitarea slavo- română, le datorăm, în primul rând, pentru chiar secolele VII - VIII, lipsa prejudecăților în legătură cu proprietatea, cu averea. El caută o „nevastă” pe care o „iubește” și cu care face „dragoste”, face și copii care, oricum, nu semănă la fire numai cu el, timp în care se face crestian (țăran) și creștin, devenind, prin fata care l-a ales, un egal cu ceilalți
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
C-au avut nuntași / Brazi și păltinași. Preoți, munții mari / Păsări, lăutari, Păsărele mii / Și stele făclii...”(Miorița) - calambur - compunere care exprimă echivocul având la bază similitudinea sunetelor: „Nu contest că femeile au rostul lor pe lume, dar odată ajunse neveste Îți strică toate rosturile.” „Asemine nu voi pomeni despre nedelicatețea unui cârd de boi care, Întâlnindu-se cu noi pe podul de la Răpciuni, voia să ne arunce cu coarnele În Bistrița, sub cuvânt că boii trebuie să aibă pasul asupra
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iar el dorea să stea aici vreo trei ani să se pună pe picioare; să deschidă un atelier de cizmărie cu zece calfe, să le dea altora de cârpit cizmele oamenilor. Ar fi fost mai bine să nu fi avut nevastă și copii. Lacom de bani, Ghița e gata să-și pună capul În primejdie. Se enerva că se simte legat, pe de o parte de familie, pe de alta, de Lică. Certându-se cu Ana, ar fi vrut să-și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Lică zâmbea satisfăcut; considera că l-a Îmblânzit pe cârciumar. Ghiță s-a enervat și 1-a amenințat că ar putea să-1 ducă la spânzurătoare. Lică și-a cheamă oamenii și a poruncit să fie legat și să-i Închidă nevasta și copiii În casă. Când lătraseră câinii Însă, Ana trimisese sluga să se ducă la popa din Fundureni, ca să-i spună că venise Lică la han, așa că, dacă li se Întâmplă ceva, oficialitățile vor ști cine sunt vinovații. Lică s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
han si trei țigani care cântau; lui Lică i-a venit poftă de joc; a invitato pe Ana, dar femeia l-a refuzat. Ghiță ii spune să joace, că nu-i ia ceva din frumusețe. Dar când și-a văzut nevasta Îmbujorată de plăcerea jocului, iar pe Lică strângând-o În brațe și sărutând-o, Ghiță fierbea În el de gelozie, rănit În mândria lui de soț. Pe la han treceau mai des jandarmii de la Ineu. Ghița Îi primea cu bucurie, Îi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]