15,863 matches
-
construirii socialismului în RSR". Activitatea politico-educativă trebuie să sublinieze în mod consecvent marile realizări obținute de poporul nostru în construcția socialismului, superioritatea modului de viață socialist, a principiilor de etică și echitate socialistă, de egalitate în drepturi între toți cetățenii patriei noastre. Trebuie să luăm atitudine hotărâtă împotriva diferitelor manifestări mistice și obscurantiste, care împiedică înțelegerea raporturilor reale dintre om și natură, a legilor care guvernează universul, a cerințelor obiective ale dezvoltării sociale și care constituie o frână în lupta omului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
80, devine ideologico-politică: pentru Ceaușescu, era necesar ca "fiecare activist să lucreze în spirit revoluționar, să manifest combativitate, răspundere în muncă și intransigență, să pună totdeauna mai presus de orice interesele partidului, ale poporului, ale cauzei socialismului, întăririi continue a patriei, independenței și suveranității sale" (Rezoluția Congresului...:1984, 26). Merită citat în continuare un larg pasaj din rezoluția acestui Congres, deoarece confirmă o direcție de dezvoltare foarte interesantă a PCR. Congresul cere organelor și organizațiilor de partid, tuturor instituțiilor și lucrătorilor
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pare să urmeze următorul traseu cultural-ontologic: insulare integrativă, transformare insuficientă, respectiv revenirea la un fel de insulare represivă. Concluzia Congresului ar putea fi rezumată în felul următor. "Activitatea ideologică trebuie să dezvolte spiritul revoluționar comunist, răspunderea față de cauza comunismului în patria noastră, precum și spiritul solidarității internaționale" (Ceaușescu: 1984, 59). Leninismul romantic intra deci treptat în faza de insulare represivă: înțelegând (deși nu putem fi deloc siguri în privința acestui aspect) limitele puterii sale transformatoare, atât ideologice, cât și materiale (un exemplu în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Moscova, 19 mai 1970) (2001), în Niculescu-Mizil, Paul, De la Comintern la comunism național. Despre consfătuirea partidelor comuniste și muncitorești, Moscova, 1969, București, Evenimentul Românesc, pp. 518-552. "Politica Partidului Muncitoresc Român de industrializare socialistă a țării" (1961), în Să ne cunoaștem patria socialistă, București, Editura Politică, pp. 189-232. "Programul P.C.R. despre criza democrației în capitalismul contemporan, combaterea teoriilor burgheze despre democrație" (1977), în Socialismul științific și problemele dezvoltării economico-sociale a României, București, Editura Politică, pp. 117-125. "Răspunsul conducerii Partidului Comunist din Cehoslovacia
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Editura Vremea. Ceaușescu, Nicolae (1970), "România și securitatea europeană", în România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate, București, Editura Politică, pp. 39-56. Ceaușescu, Nicolae (1977), "Cuvântare la Congresul uniunii generale a sindicatelor din România, (26 aprilie 1976)", în Apărarea patriei, a independenței și suveranității naționale, București, Editura Politică, pp. 340-345. Ceaușescu, Nicolae (1977), "Expunere cu privire la activitatea politico-ideologică și cultural-educativă de formare a omului nou, constructor conștient și devotat al societății socialiste multilateral dezvoltate și al comunismului în România", în Apărarea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a independenței și suveranității naționale, București, Editura Politică, pp. 340-345. Ceaușescu, Nicolae (1977), "Expunere cu privire la activitatea politico-ideologică și cultural-educativă de formare a omului nou, constructor conștient și devotat al societății socialiste multilateral dezvoltate și al comunismului în România", în Apărarea patriei, a independenței și suveranității naționale, București, Editura Politică, pp. 345-347. Ceaușescu, Nicolae (1977), Raport la conferința națională a Partidului Comunist Român, 7-9 decembrie 1977, București, Editura Politică. Ceaușescu, Nicolae (1979a), Democrația socialistă în România, București, Editura Politică. Ceaușescu, Nicolae (1979b
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Articole și cuvântări, București, Editura de Stat pentru Literatură Politică, pp. 100-118. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1960), "Cuvântare rostită la conferința de partid a regiunii autonome maghiare", în Articole și cuvântări, 1955-1959, București, Editura Politică, pp. 193-205. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1960), "Pentru înflorirea patriei, pentru bunăstarea poporului, pentru pace și socialism", în Articole și cuvântări, 1955-1959, București, Editura Politică, pp. 242-274. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1960), "Raport prezentat la plenara C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956", în Articole și cuvântări, 1955-1959, București, Editura Politică, pp.
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă (1972), București, Editura Politică. Toma, George et. al. (1974), Manual de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, București, Editura Militară. Tsetung, Mao (1971), Selected readings from the works of Mao Tsetung, Peking, Foreign Language Press. Vaculík, Ludvík (1991), "Two thousand words to workers, farmers, scientists, artists and everyone", în Stokes, Gale (ed.), From Stalinism to pluralism. A
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
4, pp. 14-17. Golubovschi, R. (1949), "Clica lui Tito a făcut din Partidul Comunist Iugoslav un aparat polițienesc", în Luptătorul bănățean, 5 septembrie, p. 2. Ignat, Petru (1987), "Permanența spiritului revoluționar. Normă de viață, de gândire, de acțiune", Almanah Pentru Patrie, pp. 15-17. Iordache, Monica (2004), "Ceaușescu raport la al XIV-lea Congres al PCR", Jurnalul național, 17 noiembrie, ediția online. Kirsanov, N. (1950), "Clica titofascistă în slujba spionajului americano-englez", în Probleme externe, nr. 12, pp. 41-42. Lostun, Mihai (2006), ""Contrarevoluția
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Statelor Unite în România Războiului Rece, 1945-1971, București, Editura Humanitas. Baylis, John, Smith, Steve, Owens, Patricia (2008), The globalization of world politics. An introduction to international relations, New York, Oxford University Press. Bălcescu, Nicolae (1977a), "Drepturile românilor către Înalta Poartă", în Apărarea patriei, a independenței și suveranității naționale, București, Editura Politică, pp. 85-91. Bălcescu, Nicolae (1977b), "Dorințele partidei naționale în Moldova", în Apărarea patriei, a independenței și suveranității naționale, București, Editura Politică, pp. 91-95. Bărbulescu, Petre, et. al. (1983), Relațiile internaționale postbelice, București
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
An introduction to international relations, New York, Oxford University Press. Bălcescu, Nicolae (1977a), "Drepturile românilor către Înalta Poartă", în Apărarea patriei, a independenței și suveranității naționale, București, Editura Politică, pp. 85-91. Bălcescu, Nicolae (1977b), "Dorințele partidei naționale în Moldova", în Apărarea patriei, a independenței și suveranității naționale, București, Editura Politică, pp. 91-95. Bărbulescu, Petre, et. al. (1983), Relațiile internaționale postbelice, București, Editura Politică. Bârlădeanu, Alexandru (1995), "Tezaurul român de la Moscova. Un litigiu vechi de 80 de ani", în Arhivele totalitarismului, nr. 3
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ordine economică internațională și creșterea economică a țărilor în curs de dezvoltare", în Concepția președintelui Nicolae Ceaușescu despre noua ordine economică internațională, București, Editura Politică, pp. 278-289. Benea, Ciprian-Beniamin (2009), Dunărea. Geopolitică și negociere, Iași, Institutul European. Beniuc, Mihai (1976), "Patria", în Iliescu, Constanța (ed.), Poezii patriotice, București, Editura didactică și pedagogică, pp. 192-193. Berceanu, Ion (1976), "Spiritul revoluționar", în Iordănescu, Mihai (ed.), A trăi și a munci în chip comunist, București, Editura Politică, pp. 52-65. Berdiaev, Nikolai (1994), Originile și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Împiedicați să facă acest lucru; nu cred, nu cunosc cazuri... Au fost judecați oameni pentru activitate sionistă (sionism Înseamnă o mișcare care Încearcă Întoarcerea În locurile Sionului) - cred că Într-o anumită etapă istorică, evreii au considerat că vor o patrie a lor și aceasta a fost ideea unui avocat evreu, un tip din Austria pe nume Herzl. Ei se ocupau de aceste lucruri, de Întoarcerea evreilor În locurile Sionului... Oamenii care se ocupau de această activitate În România - dar cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
avea, am putea spune, un mic palat - se numea Paul Verona, era și pictor; un alt conac din celălalt capăt al „Străzii boierești” era al unchiului său, Artur Verona, a cărui stradă, Pictor Verona, există și aici, În București, lângă „Patria”... Era un pictor cunoscut... În oraș era o colectivitate de oameni cu o structură foarte diversă, cu preocupări foarte diferite, care Îndeplineau În acel loc un anumit rol economic, dar și de altă natură... Casa dumneavoastră era mare? Da, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și rănit, și de aceea am intrat din prima În cele șase procente. Erați și fiică de profesor. Copiii profesorilor aveau privilegii În acest sens? Da, dar nu numai. Mai important era că tatăl meu a luptat În război pentru patria ungurească, așa era. Am avut și un frate, care a terminat liceul Înaintea războiului, așa că el a dat bacalaureatul În ’39-’40, a Înaintat cereri la mai multe universități ungurești, dar nu a fost primit nicăieri. Pe urmă a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
merg prost, se scot din vestigiile politice niște arme. Prima armă, de bază, este naționalismul. Apelând la sentimentele patriotice oamenii uită că nu au ce mânca și rămân cu ideea că a fost pângărit ceva din ce este sfânt, adică patria. Ăsta este cel mai simplu mijloc, care se cunoaște de multă vreme (psalmul lui David). Sigur că naționalismul, Într-o țară mulținațională, atrage În mod automat o căutătură strâmbă spre celelalte națiuni sau naționalități. - Care a fost statutul militar al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cumsecade decât niște kapo obișnuiți, tot verde cu vârful În sus. Unul blond, știam și cum Îl chema. Era călăul. A venit Lagerführer-ul și a spus o condamnare pentru fugă. Noi am rămas uluiți: „Pentru Înaltă trădare și trădare de patrie sunt condamnați la spânzurătoare”. Înțelegeam să-i condamni la moarte pentru că au fugit, că au omorât, dar cum puteai să condamni un cetățean rus pentru trădare de patrie? Că nu patria lui „a trădat”, ci pe a inamicului. Și trebuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pentru fugă. Noi am rămas uluiți: „Pentru Înaltă trădare și trădare de patrie sunt condamnați la spânzurătoare”. Înțelegeam să-i condamni la moarte pentru că au fugit, că au omorât, dar cum puteai să condamni un cetățean rus pentru trădare de patrie? Că nu patria lui „a trădat”, ci pe a inamicului. Și trebuia să stăm acolo o oră, două ore să ne uităm, după ce au murit. Ei, de unde știu că era 7 noiembrie? Pentru că după ce i-a pus ștreangul de gât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am rămas uluiți: „Pentru Înaltă trădare și trădare de patrie sunt condamnați la spânzurătoare”. Înțelegeam să-i condamni la moarte pentru că au fugit, că au omorât, dar cum puteai să condamni un cetățean rus pentru trădare de patrie? Că nu patria lui „a trădat”, ci pe a inamicului. Și trebuia să stăm acolo o oră, două ore să ne uităm, după ce au murit. Ei, de unde știu că era 7 noiembrie? Pentru că după ce i-a pus ștreangul de gât, unul dintre ruși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
intzerior o căutare fără obiect real transcendent, ca revelație a misterului, în ascunderea absolutului. Ca o introspecție mnemoclastică exactă poetul reface în sensul propriei sale gândiri întreaga structură antropologică a imaginarului (Autoportret): "Lucian Blaga e mut ca o lebădă./ În patria sa/ zăpada făpturii ține loc de cuvânt.../ El caută apa din care bea curcubeul", acel curcubeu, legământ între Noe și Dumnezeu, între om și noos, între atma și eu. Procesul mnemoclastic îl regăsim la Goethe, H(lderlin, Jean paul sau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să depună un jurământ. În conformitate cu legile oricărei societăți oculte era necesar acest jurământ pentru inițierea în ucenicie, ucenicie care îi conferea și drepturi dar și îndatoriri. Să nu uităm că ritualul era asemănător și în organizațiile comuniste începând de la șoimii patriei, pionieri, uteciști etc. Ei erau supravegheați și conduși de un maestru și ofițerii care îl asistau, aceștia dându-le instrucțiuni și ordine. Fiecare corp de lucru și inițiere avea denumirea sa, titluri pentru ofițeri, nume pentru instrumente și termeni specifici
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ceilalți oameni originari din Fălticeni. Desigur, am accentuat că această realizare se datorează muzeografului și omului de inimă Eugen Dimitriu care, cu sârguință, perseverență și, mai ales competență, a pus bazele acestei „Case a oamenilor de seamă” ai Moldovei și patriei noastre, unde se vor păstra vestigii ale culturii neamului nostru. La revederea noastră vă voi da și alte amănunte. În momentul de față Filarmonica noastră s-a întors din Italia, după un turneu de concerte și acum pregătim plecarea pentru
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
debilitate politică. Mă mir că nu auziți hohotele de râs ale lui Băsescu: hă, hă, hă, hă ....... P.S. Dacă cineva are nedumeriri în legătură cu titlul acestor însemnări, facem precizarea că ne-am inspirat din titlul romanului „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, roman de tinerețe al romancierului Petru Popescu, trăitor astăzi prin State. 21 iulie 2006 Porumbeii portocalii ai domnului președinte O româncă de spirit, franțuzită de tot prin căsătorie, Ana de Noailles, din aceeași stirpe cu Marta Bibescu și Elena Văcărescu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în gât pe alții (bucuria piticului) și învață pe de rost „Moartea citește ziarul”. Delațiunea e veche, delator era o meserie în Imperiul Roman, practicată mai ales de cei care vor să fie băgați în seamă, care, sub deviza „apăr patria de dușmanii dinăuntru și dinafară”, se specializaseră în meseria de turnător. În Franța ocupată 2/3 de naziști (1940-1944), 80% dintre francezi au colaborat cu ocupantul, iar Gestapoul (temuta poliție fascistă) a primit 3 milioane de telefoane, prin care francezii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
români, inclusiv Siberia. Anul 1918, în care se unesc toate teritoriile românești într-o Românie, nu Mare, i-aș spune Normală (cu această denumire aș vrea să intre în manualele și cărțile de istorie), a început cu revenirea Basarabiei la Patria Mamă, prin hotărârea Sfatului Țării, întrunit la Chișinău la 27 martie 1918. Sfatul Țării de la Chișinău nu a cerut unirea și pentru românii transnistreni. Nici un om politic român nu a ținut seama de dorința românilor transnistreni de a se uni
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]