10,476 matches
-
Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, datorăm călduroase mulțumiri domnului lector universitar doctor Ovidiu Buruiană. Știința domniei sale de a îmbina analiza rece, dar constructivă, cu erudiția numeroaselor sugestii și observații a înnobilat lucrarea de față, șlefuind cu răbdare multiplele asperități ale cercetării primare. Efortul nostru de documentare arhivistică a primit un consistent sprijin din partea conducerii Direcției Județene Bacău din cadrul Arhivelor Naționale. Pe această cale, dorim să aducem mulțumirile noastre directorului acestei instituții, domnul Vilică Munteanu. Nu în ultimul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
șandramale păduchioase, semănate pe ici pe colo. Slavă Domnului! Pentru strada noastră <<centrală>> - bat-o pustia - sunt deajuns așa cum sunt. Ce, adicătelea? Ați vrea să fie chiar din cărămidă? Dar ce, Bacăul îi Paris, Londra sau Viena? Dacă n-aveți răbdare să mai așteptați ... acolo ... dou)-trei secole, atunci rugați-vă la Dumnezeu să mai dea și la anul o molimă de tifos, ciumă sau holeră și are să se mai dărâme încă câteva bucăți”. În perioada dintre cele dou) Războaie Mondiale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a avea cîte un moștenitor de parte bărbătească, asociat la putere din timpul vieții tatălui său, putînd evita astfel, pe durata unor domnii îndelungi, orice problemă de succesiune. În sfîrșit, ei au fost și prinți perseverenți care au căutat cu răbdare, cu succese cînd mai mari, cînd mai mici, să mențină îngustul domeniu pe care îl controlau direct și, pe cît posibil, să-l lărgească. Robert cel Pios reuși să pună mîna pe ducatul de Burgundia, dar trebui să-l cedeze
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Puterea regelui, absolută și centralizată, în teorie, continuă să se lovească, în fapt, de multiplele privilegii, libertăți și imunități ale provinciilor, ale ordinelor, parlamentelor, ale diferitelor organe și comunități, privilegii care trebuie tolerate, în cel mai bun caz săpate cu răbdare, de vreme ce nu este posibil să te debarasezi de ele brusc, fără să pui în pericol edificiul politic și social moștenit de la un trecut îndepărtat. Colbert, finanțele și economia. În materie financiară și economică, programul ambițios al lui Colbert se lovește
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care să ajute pacienții să poată suporta consecințele unor proceduri chirurgicale, precum și asistenții de educație care să ajute la prevenirea complicațiilor, prin educația pacienților în programele speciale cum este cel al Institutului „N. Paulescu”. Tratamentul problemelor la nivelul piciorului cere răbdare și consecvență din partea pacientului și este deosebit de costisitor, iar multe dintre aceste patologii pot fi evitate prin măsuri simple. Prin urmare, ponderea eforturilor medicilor trebuie directionată către metode de prevenire, în special prin programe de educație. De asemenea, în 1999
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
un hîrb de scoică sau cu un colț de rechin și i-a cerut artistului ani mulți de muncă migăloasă. Ceea ce se întîmplă cu sălbaticul din Hawai se întîmplă și cu un astfel marinar. El îți sculptează cu aceeași sfîntă răbdare și cu același colț de rechin - căci ce altceva e sărmanul său briceag? - o statuetă de os, poate nu chiar atît de bine meșteșugită, dar cu un desen la fel de complicat ca acela de pe pavăza grecului sălbatic, cunoscut sub numele de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ritualul se repetă. Bine, prieteni, dar asta înseamnă moarte de om! Și totuși, așa e viața. Căci abia am extras noi, muritorii, cu multă trudă, puținul, dar prețiosul ulei din trupul mătăhălos al acestei lumi, abia ne-am curățat, cu răbdare, de pete și abia ne-am deprins să trăim în tabernacolele curate ale sufletului - abia ne-am purificat astfel, că auzim iarăși strigătul: „Uite-i jetul!“ și, zărindu-i năluca, pornim din nou la faptă, împotriva unei lumi străine și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spiritului și să elibereze umorul. Eseistul caută însă în continuare miturile (șarpele, piramidele, labirintul acvatic) și nu are ochi decât pentru adevărurile lui. După sugestia Antimemoriilor lui Malraux, P. își subintitulează notele de călătorie Jurnal (și contrajurnal) mexican. Nu are răbdare să țină o cronică a cotidianului, evadează mereu spre marile abstracțiuni morale. Polemici cordiale, o carte mai incitantă, este scrisă într-un stil fluent și are mai puțină erudiție mitologică. Aici se vede mai bine radicalismul său moral, firea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
că „S-a întrupat cu adevărat, nu închipuit”, cum susțineau unii eretici - în special docheții. Mântuitorul Iisus Hristos a flămânzit, a dormit, a plâns, a pătimit, a fost răstignit, a suferit moartea, ca om, pentru a oferi credincioșilor exemple de răbdare și spre a face cunoscută adevărata Sa întrupare. Dar, alături de aceste afecte omenești, sunt anumite fapte ca săturarea celor cinci mii de bărbați, în afară de femei și copii, cu cinci pâini și doi pești, potolirea furtunii pe mare, învierea lui Lazăr
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și tot darul desăvârșit”. Jertfele Vechiului Testament au avut rolul lor, până la venirea Mântuitorului, când „litera” legii a fost înlocuită cu „duhul” legii. În Noul Testament jertfele materiale au fost înlocuite cu jertfele duhovnicești, accentul căzând pe credință, evlavie, rugăciune, post, răbdare, dragoste, cântări de laudă aduse lui Dumnezeu. Marele ierarh Niceta, asemenea Sfântului Vasile cel Mare, socotea psalmodierea ca o lucrare îngerească, deoarece îngerii au datoria de a lăuda neîncetat pe Dumnezeu-Tatăl și pe Mântuitorul (Isaia, 6, 1-4). În psalmi întâlnim
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din rădăcină, usucă lacrimile, alungă grijile, mângâie pe cei care sunt în întristare, duce pe cei păcătoși la pocăință, naște evlavia, populează pustiurile, întemeiază mănăstiri, îndeamnă la o viață curată, conduce la blândețe, învață iubirea aproapelui, slăvește dragostea, îndeamnă la răbdare, înalță sulfetul către cer, întărește Biserica, sfințește pe preot, izgonește pe diavoli, predică viitorul, inițiază în tainele dumnezeiești și învață Treimea”. Sfântul Niceta de Remesiana sublinia, de asemenea, funcția educativă a cântării în comun, precizând, între altele, că „Sfântul Duh
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cărnii sunt înăbușite fie de abstinență, fie de dorința împărăției lui Dumnezeu. Astfel, spune Cassian, harul castității face pe oameni egali cu îngerii, dându-le cetățenia cerurilor (cap.2-6). Postul egal și măsurat va asigura calitatea curățeniei inimii, smerenia adâncă, răbdarea și ferirea de mânie și de alte patimi (cap. 18 - 23). Știința duhovnicească este condiționată de castitate, iar castitatea este condiționată de smerenie. Cartea a VII-a, în 31 de capitole, combate duhul arghirofiliei sau al iubirii de bani pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mânie și ură (cap. 22). Cartea a IX-a, însumând 13 capitole, combate păcatul tristeții care trebuie înlăturat din întreaga viață sufletească și religioasă pentru că mintea celui stăpânit de tristețe se întunecă și privește la frați posac, fără liniște și răbdare, ajungând la disperare. Cassian arată că tristețea e folositoare doar când ne stăpânește din căință pentru păcatele săvârșite sau din dorința desăvârșirii dând, spre întărire, un citat din Sf. Apostol Pavel: Întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăință spre mântuire, fără
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Ea rănește ,,pe ostașul lui Hristos și în ținută și în înfățișare, în mers, în glas, în lucrare, în veghe, în posturi, în rugăciuni, în retragerea în singurătate, în citit, în știință, în tăcere, în supunere, în umilință, în îndelungata răbdare. E întocmai ca o stâncă foarte primejdioasă care, fiind acoperită de o apă, cauzează un naufragiu neprevăzut” (cap.3). Sfântul Cassian descrie monahilor modul în care acest păcat îi poate stăpâni făcându-i să se mândrească fie cu calități fizice
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în stare să ajungă numai prin efortul curat omenesc, adică fără ajutorul lui Dumnezeu, la virtutea unei așa curății, înnăscută doar îngerilor și proprie cerului” (cap. 11). Indispensabile pentru atingerea desăvârșirii, Cassian mai enumeră și alte mijloace, precum ar fi: răbdarea suferințelor și durerilor care ne vin de la cei mai mari, gândul viu și recunoștința caldă pentru ajutorul și harul dumnezeiesc. La baza desăvârșirii noastre trebuie pusă în primul rând învățătura aspră a Evangheliei care spune că frica de Dumnezeu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sunt de partea dreaptă, nu se trufește și nu intră în el înfrângerea deșartă, iar în vâltoarea celor zise de partea stângă luptă bărbătește, fără să cadă pradă deznădejdii, ci mai degrabă își ia din cele potrivnice arme pentru exercițiul răbdării și al virtuții, acela se va folosi de ambele mâini ca de mâna dreaptă și, triumfător în ambele feluri de lucrare, va obține laurii victoriei atât pe frontul din dreapta, cât și pe cel din stânga “. Convorbirea a VII-a tratează despre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
castității. Avva Cheremon pune accentul pe lupta împotriva păcatului desfrânării. Această luptă trebuie concentrată pe ,,trupul păcatului” alcătuit din mădularele viciilor din care fac parte, în primul rând, păcatele săvârșite cu vorba, cu fapta sau cu gândul. Virtutea castității implică răbdarea foamei și a setei, veghea, munca neîntreruptă și efortul constant al citirii cărților sfinte. Avva Cheremon analizează treptele sau gradele neprihănirii sau curăției: 1) rușinea; 2) nezăbovirea minții în gânduri de poftire; 3) anihilarea oricărei dorințe la vederea vreunei femei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
n-au pus niciodată preț pe săvârșirea de minuni. Avva Nestoros consideră minune mai mare să scoți din propriul trup îndemnurile la desfrânare, decât să alungi duhurile rele din trupurile altora; este un semn mai măreț să oprești prin virtutea răbdării pornirile ucigașe ale mâniei, decât să poruncești stăpânitorilor văzduhurilor; este de mai mare folos să-ți ferești inima de mușcăturile lacome ale deznădejdii, decât să îndepărtezi bolile trupești ale altora; este o virtute mai mare să-ți vindeci bolile propriului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ușor în pustie, ca slava deșartă, și inițiază pe monah în marea virtute care este tăierea voii proprii (cap. 4-6). Însă, atât cei ce trăiesc în deșert cât și cei ce trăiesc în chinovie pot ajunge la desăvârșire: unul prin răbdarea singurătății pustiului, iar celălalt răbdând în mănăstire slăbiciunea fraților. Unii dintre cei ce se retrag în pustiu prea de timpuriu, nefiind formați deplin din punct de vedere duhovnicesc, alunecă ușor în neliniște și enervare, mărire și tristețe, mândrie și trufie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ne pătează dacă nu le luăm în seamă, adică căsătoria, agricultura, bogățiile, retragerea în singurătate, privegherile, citirea cărților sfinte, meditarea asupra lor și postul. Postul singur, însă, nu poate fi folositor dacă nu este practicat pentru dobândirea virtuților ca: mila, răbdarea și dragostea. Bunul principal este reprezentat de virtuți, toate celelalte pentru care se fac sunt cele mijlocii (cap. 14-15 ). După ce indică mai multe reguli duhovnicești ale postului, Theonas explică durata contradictorie a Păresimilor și explicarea regulii ei materiale și duhovnicești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de toate atașamentele exterioare și interioare. Cassian descrie în Convorbirea duhovnicească a XII-a iubirea desăvârșită ca ,,pacea tare și dăinuitoare a libertății față de mânie”, iar în Convorbirea duhovnicească a XVI-a accentuează efectele negative ale irascibilității și nevoia cultivării răbdării. În Convorbirea duhovnicească XVIII și XIX el pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului ce nu mai este robul irascibilității. Chinovia devine terenul de antrenament unde monahul își dezvoltă ,,statornicia unei minți netulburate și tăria neclintită a răbdării
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
răbdării. În Convorbirea duhovnicească XVIII și XIX el pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului ce nu mai este robul irascibilității. Chinovia devine terenul de antrenament unde monahul își dezvoltă ,,statornicia unei minți netulburate și tăria neclintită a răbdării” (Convorbirea duhovnicească XIX), căutând s-o unească cu Hristos în limita îngăduită de slăbiciunea omenească. Ascetismul și contemplația se întâlnesc în curăția inimii. În ultimile Convorbiri, Cassian îl pune pe Avva Pinufius să descrie transformarea inimii de la surghiunirea păcatelor anterioare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sfânt” (Romani 14,17). Dar Împărăția lui Dumnezeu nu poate fi instaurată în minte și inimă doar după ce au încetat să fie stăpânite de păcat și diavol. Cassian insistă pe faptul că adevărata luptă, și anume cea dată pentru răbdare, se poartă în inimă și se dobândește în ,,liniștea minții”, iar ascetismul fizic nu este suficient. Însă prin slujirea lui Dumnezeu încă din timpul vieții pământene, se va transforma ulterior într-o părtășie cu Hristos. 4. Castitatea. În scrierile sale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
înalte binecuvântări, fiind trași de călăuzirea și iluminarea dumnezeiască”. Dăruirea umană nu e suficientă fără cooperarea și îndrumarea dumnezeiască. Încercările și strădaniile noastre nu au vreo putere în a dobândi răsplata cea mai mare a purității fără ajutorul lui Dumnezeu. Răbdarea suferinței este dată mai mult de har decât de puterea ori tăria omenească, iar frica de Dumnezeu este dată, de asemenea, de Dumnezeu. Cassian lămurește raportul dintre libera voință a omului și harul lui Dumnezeu, declarând că nimic nu poate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Dumnezeu. Însă, în același timp, Dumnezeu a îngăduit întotdeauna voinței umane să acționeze, deși aceasta singură e insuficientă pentru a împlini mântuirea sau desăvârșirea fără implicarea divină. Această implicare e uneori directă prin inspirație, încurajare, asistență, iar alteori, indirectă, prin răbdare sau chiar prin retragerea temporară a harului direct. Orice cooperare cu voința umană e destinată, inițiată, încurajată, asistată, concepută și făcută eficace de Dumnezeu. Pentru Cassian acesta este harul. Cassian, este considerat de Owen Chadwick ca a doua mare personalitate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]