11,679 matches
-
și l-a refuzat morții, cînd altul în locul lui n-ar fi rezistat o zi și-o noapte la un loc, rămîne un mister. Nici cine-l adusese în starea aceea nu s-a putut afla. În cele din urmă, rănile i s-au închis; ne-am obișnuit cu fața desfigurată și cu mersul lui șchiopătat; am învățat să-i respectăm tăcerea și am încetat să-i punem întrebări pe care le lăsa fără răspuns; într-un sfîrșit, l-am respectat
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
a ridica de jos una din torțele scăpate de soldați. Își acoperi fața cu vălul beretei, pentru a-și proteja nasul și gura de miasme, și ilumină iarăși mortul. Încetul cu Încetul, inima Începea să Îi bată regulat. Varul săpase răni În carne, producând niște brazde stacojii, iar când fusese Înlăturat smulsese fâșii de piele și de peri de pe față, devastându-i trăsăturile și făcând-o se semene cu chipul acoperit de plăgi al unui bolnav. Dar mâinile și gâtul păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
străbătute de lumina cea orbitoare. Continuă să Înainteze până când atinse culcușul cu gambele, iar poetul simți căldura trupului care se apleca peste el, deschizându-i șireturile hainei și Întinzându-și pântecul spre chipul lui. Chiar atunci, pântecul acela Își dezvălui rana care Îl brăzda, o despicătură sângerândă, imundă. O pădure vie păru să se ridice În jurul chipului femeii și o Împletire de șerpi șuierători se năpustiră spre Dante, care Încercă să se tragă Înapoi, ridicându-se În capul oaselor și rezemându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dumitale pentru că eram prea ocupat să-mi iau tălpășița cu sienezii mei. Dar de ce să ne amărâm cu tristețile războiului, când plăcutele pajiști ale păcii se deschid dinaintea speranțelor noastre? Ți-am citit Rimele și imprecațiile Împotriva frumoasei Pietra. Așadar, rana produsă În inima dumitale de Beatrice s-a Însănătoșit? Atunci e adevărat, cum am auzit spunându-se printre poeții iubirii, că Dante Alighieri s-a Întors În Împărăția cărnii și a căcatului? Dante roși, fără să mai răspundă. Privea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ca pentru a explica faptul că numai de aceea se supusese dorințelor lui. — Bine ai făcut. Așadar? — Spiritul său s-a separat de trup cu violență, prin sufocare. — Și mai ce? — Nimic. Erau semne de lovituri la cap, dar nici o rană. Nici un semn criminal, afară de... — Afară de ce? — O rană superficială pe piept, produsă cu un vârf. Un fel de zgârietură, un soi de desen... — Arată-mi. Repede! Dante se blestemă pentru că nu efectuase el Însuși examinarea trupului, În noaptea când fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
aceea se supusese dorințelor lui. — Bine ai făcut. Așadar? — Spiritul său s-a separat de trup cu violență, prin sufocare. — Și mai ce? — Nimic. Erau semne de lovituri la cap, dar nici o rană. Nici un semn criminal, afară de... — Afară de ce? — O rană superficială pe piept, produsă cu un vârf. Un fel de zgârietură, un soi de desen... — Arată-mi. Repede! Dante se blestemă pentru că nu efectuase el Însuși examinarea trupului, În noaptea când fusese descoperit. — Acum e În subterană, lângă incurabili... Medicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și pioaselor femei aceea a trupurilor, răspunse ironic poetul. Dominicanul rămase impasibil. Dante se apropie și mai mult. Era nerăbdător să a priceapă la ce se uita atunci când Îl surprinseseră. Pieptul lui Ambrogio era Însemnat cu o evidentă serie de răni În dreptul inimii, care Îl traversau de la un umăr la celălalt. Trebuie că erau zgârieturile pomenite de medicul șef. Tăieturile, vădite, erau constelate de picături de sânge Închegat, dar nu păreau deosebit de adânci și nici nu se putea să fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu vârful unei dălți luate de pe banc, poetul Îndepărtă o fâșie de ceară Închegată. Era vorba, Într-adevăr, de spițer. Îi deschise haina În dreptul pieptului, scoțând la iveală cinci tăieturi care Îl Însemnau cu un pentagon, ca acela al mozaicarului. Rănile păreau prea superficiale ca să fi fost mortale, iar alte semne pe trup nu se zăreau. Ceara clocotită fusese vărsată peste bietul om cât timp Încă mai era În viață. Probabil că Teofilo urmărise până la sfârșit mișcările asasinului, Înainte ca ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Încearcă să le smulgă diavolilor sufletul mortului. Ia te uită! mai zise omul de lângă el. Într-adevăr, la stânga era mare agitație. Ceata de diavoli Înconjurase fantoșa, Împungându-l cu furcile și sfâșiind În mai multe locuri suprafața de pânză. Din răni ieșea un val de rumeguș. Capul fantoșei se legăna violent, Însă expresia rămânea aceea de stupoare Îndurerată, imprimată de artizan, ca și când n-ar fi priceput nimic din disputa al cărei obiect Îl constituia În lumea de dincolo. Între timp, Îngerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se căuta comoara israeliților. Aurul ofrandelor, Chivotul alianței... Unii și-au imaginat chiar că se pornise În căutarea Graalului. Sminteli. Nu-i nimic acolo. N-a fost niciodată nimic. O grimasă i se așternu trecător pe chip. Un junghi din pricina rănii, sau durerea dezamăgirii. — Zeii nu au pășit niciodată pe pământ. Acolo nu există decât miraje. Pietre arse de soare și de flăcările asediilor. Numai urma unei științe străvechi, pe care comunitatea evreiască din Alexandria o păstrase. Fragmente de hărți. Indicații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sălbatici, orașul închis oricărui străin, unul singur din toți câți încercaseră să intre, doar unul singur, după câte știa el, putuse povesti ce văzuse acolo. L-au biciuit, i-au umplut gura cu sare și i-au presărat sare pe răni, apoi l-au izgonit în deșert. Întâlnise niște nomazi, avusese norocul să le fie milă de el, iar eu, din acea zi, nu-mi mai puteam lua gândul de la cele ce-mi spusese, de la focul sării și al cerului, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
fie teamă, nu-ți fie teamă, nu-ți fie teamă". Vai mie! Și dacă m-am înșelat iară! Voi, oameni, odinioară frații mei, voi, singura mea scăpare, o, singurătate, nu mă părăsiți! Dar cine ești tu, cu trupul plin de răni, cu gura însângerată, ești tu, vrăjitorule, soldații te-au învins, orașul de sare e în flăcări, ești tu, stăpânul meu prea iubit! Leapădă chipul urii, fii bun, ne-am înșelat, vom lua totul de la capăt, vom înălța iar din temelii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
dor îmi amintesc mereu de tine Rochiță albă cu buline ... Rondelul țăranului bătrân Muncește în grădină tata, Nepoții îl privesc de zor, Iar eu, șomer, ca și cumnata Fumăm alene în pridvor. Prin lupte l-a purtat armata Și-o rană are la picior, Muncește în grădină tata Nepoții îl privesc de zor. Dar știrile ne-au dat azi, gata, Că banii n-ajung la popor Că mult prea mare este gloata Și toți cer milă. Asta vor! Iar în grădină
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cer Al gândurilor mele, Femeie, trupul tău, cuvânt în clipa de tăcere, îmi este-n brațe darul sfânt Și-n suflet mângâiere. Femeie, trupul tău curat în noapte-ades mă cheamă; Și lipsa ta e un păcat Ce doare ca o rană! A fost minciună Mi-ai spus cândva, c-un gând ce nu mai este, Că mă iubești. în ochii tăi fierbinți Descopeream o lume de poveste Și nu gândeam atunci că știi să minți. Sclipiri de aur căpăta nisipul Și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cu amintiri. Te caut printre norii de furtună, Prin gânduri ce se pierd pe cerul plâns, Cu stele ce-au uitat să mai apună Și cu fior ce încă nu s-a stins. Mă întristez cu fulgere de ape, Cu răni de tunete care mă dor, O mână-ntind, visând că ești aproape Și vis și frunze rupte cad și mor. O rază-n colț de cer parcă pretinde Că liniștea învinge-ntreaga fire; Și ca oricând, amurgul mă cuprinde Mai
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ți-l pleci și iar cazi, Dar nimeni nu e să te-asculte; Aștepți mângâierea și rabzi... în urma ta Se-apleacă crengi îngenunchind în fața ta și lacrimile ... cad secate în urma ta. Greșeala mea-i c-am fost leală în fața ta; Răni sângerânde și adânci rămase sunt în urma ta. Sclipiri de soare și speranțe le ai acum ’naintea ta Și vise multe, spulberate rămase sunt în urma ta. Un cer senin în dimineți le ai, e drept, în fața ta, dar plâns, tristeți si
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
povestea fără de final, Numai secundele se ceartă Și spun că este doar un joc banal. Când trag un fum în piept, mă doare Și rătăcesc pustiu printr-un talcioc, Mai cumpăr iar un pumn de sare, Să-l pun pe rană, peste busuioc. Lumina joacă printre umbre Și eu adorm lângă sofa, nebun Motanul negru face tumbe, îl las în pace, n-am să mă răzbun. Prizonier Alerg ades printre secunde, Ca un fugar cu umbra sa, Și niciun loc nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Să uit prin noapte, toamne lungi sau ger. Și ancorată-n venele terestre, Legată de arterele cerești, Firava-mi inimă primește zestre Comori neprețuite, sufletești. Iubire răstignită îți frângem trupul sfânt în Răstigniri, Cu rătăciri adânci Te-am sfârtecat, Dar rănile-Ți fierbinți rodesc Iubiri Să spele-n sânge nesfârșit păcat. Zdrobit și sfâșiat cu vina noastră, Te mistui în tot chinul arzător, De jale Ți-este lacrima sihastră Pentru al nostru suflet pierzător. Te biciuim și Te lovim cu sete
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Calea; Desăvârșirea Ta, prin har, e-n noi. Mi-ai dat puteri să mă înalț din valea Căderii în păcat, spre piscuri noi. M-ai învățat să stau stâncă-n picioare, Că sprijin mi-ești și ajutor oricând, Suspin și răni le-ai preschimbat în soare, Dulci mângâieri în sufletu-mi crescând. Cu Tine am aflat drept Adevărul, Nădejdea și iertarea, pacea mea, Că Tu ești pentru toate Ziditorul Ce ne reverși deplin, sfânt, dragostea. Liniște Coboară noaptea peste ape, în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Vai, cât mie! Vai, cât vouă! Ne-au plâns tălpile-n căușe și zidind o lume nouă, stăm cu umbrele-n cătușe Prinși în cuburi de cristal ne cad stările-n atoni, ca undele în aval, trecem goi răpuși de răni. E vinovată (Evei) ... și n-ai ce să-i mai ceri, e nmiresmată cu adevărul pur al altei lumi, în somnul ei, doi ochi se-nchid deodată și cad din sânul toamnelor sub brumi... din visu-I clar, vibrații inocente ce
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
M-ai găsit, retrăgându-mă-n celălalt eu... de unde adunam gânduri firave trimițându-le-n amiezile noastre. M-ai găsit, într-o entitate fără nume, unde spiritul crepuscular îți trimitea starea de drept într-un colț divin luminat, căci din răni adânci curgeau sunete vii clipocind, în locul în care, toate apele își eliberau curgerea, unde toate planetele se sincronizau cu nașterea mea. M-ai găsit în nelumea ta, în constelații contopite cu atingerea vrăjilor mele, unde puncte cardinale înving infinitul, în locul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
suflet, fie că mi smulge din trup bucăți. Bucuria e doar o întâmplare ca să mă întâmpine copacii, florile, fluturii, ierburile și restul. Te simți ca o pasăre fără aripi cu zborul în gânduri, dincolo de mări, munți și cer, dincolo de posibilități. Rănile sângerânde ori închise ademenesc moartea câte puțin, umbrele fug după tine singure, sufletul îți dă în foc ca laptele, drumurile devin bolovănoase, mai scurte decât vrei. Acum, te închizi în cercul înalt ca într-o casă fără ferestre de unde fuge
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
crucea pe care o să mi-o pună la cap sub movila cerului! Lasă-ți îngerii călători la vămi pe căile văzduhului, trecerea mea, în numele tău, va uni cerul cu pământul! Noapte de miere în noaptea cărei piersici voi înflori în rana lunii, distilat în arome, pe invizibile margini? Mai singur ca întrun sâmbure, prin mine urcă cerul, acoperiș peste nori din care vin ploile. Miereaiubind salcâmul înflorit ori firul netopit al vieții... îți aud mersul ușor și ochii tot mai lichizi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de vindecare. în tihnă, mi am mușcat ferestrele la colțuri să simt seva miruirii curgând peste candela ochilor mei niciodată aprinși. Am sfâșiat tablouri cu pasta încă umedă de teamă să nu fiu înghițit de putregaiul flăcării proiectat ca o rană în pântecul-dojană. Și-am rătăcit pe căi ascunse mimând renașteri asfințite din candelabre prăfuite. Și, la final, doar la final, ochilor mei li s-a permis să afle de ce nu și-au primit lumina de la nceput: ... mi-era păstrată pentru
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ce-i aia amnezie? Nu știu de-am mai trăit în lumea asta De unde am venit de-mi trag năpasta, Poate că-n vene-mi curg doar jurăminte Ce le-am călcat pierzându-le în minte. Nu știu de unde-am rănile din suflet Suspine estompate prin răsuflet Cum de trăiesc fără să știu de tine Și mă prefac mereu că-mi este bine... JENI URSU M-am născut între munți, în urmă cu mai mulți ani, în comună Slatina din frumosul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]