11,682 matches
-
este încă departe și își continuă dezvoltarea. În această perioadă, sub aspect morfologic se constată lărgirea cavității nazale, dezvoltarea laringelui, sporirea numărului de fibre elastice pulmonare. Sub raport funcțional, parametrii ventilației pulmonare se îmbunătățesc, frecvența respiratorie scade în timp ce amplitudinea mișcărilor respiratorii crește, capacitatea vitală crește, consumul maxim de oxigen se ridică în mod considerabil (Ifrim, 1986). 2.1. Efortul fizic Cuvântul efort (din franceză „effort” = sforțare) semnifică o încordare voluntară accentuată a unui organ sau a întregului organism pentru realizarea unui
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
mixte; 11. După intensitatea efortului eforturi maximale (0-15 sec.), submaximale (0-60 sec.), mari (0-6 minute), moderate (0-60 minute), și mici (peste 60 minute). 2.2. Adaptarea la efort Efortul fizic este cea mai fiziologică solicitare a mecanismelor reglatorii cardiovasculare și respiratorii. În condițiile intensificării metabolismului energetic în timpul efortului, numitorul comun al reacțiilor adaptative este asigurarea aportului de oxigen și substanțe nutritive necesare mușchilor. Adaptarea depinde de tipul efortului, izometric sau izotonic (Rowel, 1990 citat de Motoc, 2003). În timpul efortului fizic, solicitarea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu cele ale celor neantrenați. În efort, la sportivi, tensiunea arterială sistolică atinge valori mari care revin foarte repede la valorile de repaus. La persoanele neantrenate, valorile rămân mult timp ridicate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). 2.2.2. Adaptarea respiratorie în timpul efortului Activitatea fizică necesită un consum mare de oxigen (de 30 ori mai mare decât în repaus) și produce CO2 (aproximativ în aceleași proporții) care trebuie eliminat (Apostol, 1998). Respirația, funcție vitală a organismelor vii, reprezintă un ansamblu de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
necesare procesului de oxidare tisulară. Respirația asigură: Aportul de oxigen; Eliminarea de dioxid de carbon; Menținerea constantă a aerului alveolar ; Menținerea constantă a presiunii parțiale a gazelor sangvine; Echilibrul acido-bazic. Intensificarea metabolismului energetic în timpul efortului, scoate în evidență importanța funcției respiratorii și modul cum aceasta se cuplează cu cea circulatorie (Drăgan, 1994). A. Modificări imediate În timpul și imediat după efort se produc o serie de modificări ale aparatului respirator. Creșterea consumului de oxigen în timpul efortului, de 20 de ori față de repaus
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
se produc o serie de modificări ale aparatului respirator. Creșterea consumului de oxigen în timpul efortului, de 20 de ori față de repaus, necesită un aport sporit de oxigen ce va fi asigurat prin creșterea rapidă a ventilației pulmonare pe seama intensificării frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației (Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și articulații, se produce creșterea ventilației pulmonare; Hiperpneea de efort apare și prin creșterea presiunii venoase în atriul drept (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Creșterea intensității efortului este însoțită de amplificarea ventilației pulmonare, ce se realizează atât pe seama accelerării frecvenței respiratorii, cât și prin mărirea volumului respirator curent (de la 500-600 ml/respirație în repaus la 2000-2500 ml/respirație în efort mediu), echivalent cu 50-60% din capacitatea vitală (Drăgan, 1994). În efortul dinamic, frecvența respiratorie variază cu intensitatea acestuia și gradul de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ce se realizează atât pe seama accelerării frecvenței respiratorii, cât și prin mărirea volumului respirator curent (de la 500-600 ml/respirație în repaus la 2000-2500 ml/respirație în efort mediu), echivalent cu 50-60% din capacitatea vitală (Drăgan, 1994). În efortul dinamic, frecvența respiratorie variază cu intensitatea acestuia și gradul de antrenament. De la frecvența de repaus de 16-18 respirații/minut trece la 30-40 respirații/minut, în eforturile maximale ajungând la 60 respirații/minut. Se pune problema dacă o astfel de frecvență prejudiciază ventilația efectivă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ventilația efectivă (alveolară). Lucrările clasice confirmă acest punct de vedere precizând că frecvența rapidă scade durata expirației (care în repaus este în raport de 2:1 față de inspirație), ajungând la valori chiar mai mici decât ale inspirației (Apostol,1998). Frecvența respiratorie crește de obicei mai rapid decât volumul respirator. Mărirea exagerată este neeconomică deoarece: Necesită consum energetic pentru contracția mușchilor respiratori; Reduce timpul de umplere alveolară, vehicularea aerului făcându-se în special în spațiul mort (căi respiratorii). Volumul respirator crește printr-
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
inspirației (Apostol,1998). Frecvența respiratorie crește de obicei mai rapid decât volumul respirator. Mărirea exagerată este neeconomică deoarece: Necesită consum energetic pentru contracția mușchilor respiratori; Reduce timpul de umplere alveolară, vehicularea aerului făcându-se în special în spațiul mort (căi respiratorii). Volumul respirator crește printr-o mai bună deschidere alveolară ce mărește suprafața de contact alveolocapilară. Dinamica respirației în efortul submaximal comportă: Faza de angrenare în efort cu o ascendență rapidă inițială și una mai lentă către sfârșit (15-20 s); Faza
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de stabilitate (solicitate fizică propriu zisă) în care ventilația se menține la un nivel de echilibru față de necesități; Faza de revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
propriu zisă) în care ventilația se menține la un nivel de echilibru față de necesități; Faza de revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
necesități; Faza de revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani, apoi scade treptat cu vârsta . Minut - volum respirator (debit respirator/minut): Este frecvența
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani, apoi scade treptat cu vârsta . Minut - volum respirator (debit respirator/minut): Este frecvența respiratorie/minut înmulțită cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani, apoi scade treptat cu vârsta . Minut - volum respirator (debit respirator/minut): Este frecvența respiratorie/minut înmulțită cu volumul respirator curent; Crește în efort; În repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
frecvența respiratorie/minut înmulțită cu volumul respirator curent; Crește în efort; În repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge la
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge la 80 l/minut; la sportivi ajunge la 160 l/minut. Capacitatea vitală După
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge la 80 l/minut; la sportivi ajunge la 160 l/minut. Capacitatea vitală După antrenament crește la 6000-7000 ml
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge la 80 l/minut; la sportivi ajunge la 160 l/minut. Capacitatea vitală După antrenament crește la 6000-7000 ml, la cei antrenați, iar la cei neantrenați este de 3000-4000 ml. Valorile cele
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în repaus, în pauza ce urmează după o expirație normală sau funcțional, la sfârșitul unei inspirații profunde și după o expirație forțată. Pentru a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este reprezentată de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic în inspirație și expirație profundă) este la normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează o tulburare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
inspirații profunde și după o expirație forțată. Pentru a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este reprezentată de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic în inspirație și expirație profundă) este la normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează o tulburare a funcției respiratorii. 3.2.2. Metode de cercetare referitoare la parametrii funcționali Presiunea arterială
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic în inspirație și expirație profundă) este la normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează o tulburare a funcției respiratorii. 3.2.2. Metode de cercetare referitoare la parametrii funcționali Presiunea arterială sistolică (maximă), reprezintă presiunea cu care sângele este propulsat în vasele arteriale în timpul sistolei ventriculare. Pentru măsurarea presiunii arteriale s-a folosit același aparat electronic Beurer. Presiunea arterială
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
arteriale s-a folosit același aparat electronic Beurer. Presiunea arterială diastolică (minimă) este presiunea cu care sângele continuă să se deplaseze în vasele arteriale în timpul diastolei. 3.2.2.3. Test 9 - Ritm respirator În mod normal, există două tipuri respiratorii: tipul costal superior (la femei), costal inferior (la adolescent) și costo abdominal sau diafragmatic (la copii și adulți). În unele boli, tipul respirator se inversează. Ritmul respirator se notează așezând palma pe regiunea sternală. La fiecare inspirație, mâna este ridicata
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
severă, au valori apropiate cuprinse între 43,73 Kg și 49,42 Kg, cea mai mare valoare înregistrându-se la grupa copiilor cu sindrom Down, o caracteristică a lor fiind obezitatea ușoară până la ponderată. Cea mai critică valoare, pentru amplitudinea respiratorie, se înregistrează la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă aceasta fiind de 1,3 cm, lucru ce scoate în evidență faptul că acești copii au probleme respiratorii severe. Prag de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la parametrii
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
a lor fiind obezitatea ușoară până la ponderată. Cea mai critică valoare, pentru amplitudinea respiratorie, se înregistrează la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă aceasta fiind de 1,3 cm, lucru ce scoate în evidență faptul că acești copii au probleme respiratorii severe. Prag de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la parametrii: bust, lungimea membrelor inferioare și perimetrul toracic. 4.2. Valorile unor parametri funcționali la grupele de copii normali și copii cu dizabilități 4.2.1. Rezultate privind
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]