11,273 matches
-
inimă de același metal și străpuns de două spade încrucișate cu vârful în jos, cu mânerul și garda de aur și cu lamele de argint. Cele două săbii susțin o coroană de aur și simbolizează lupta pentru apărare a orașului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orașului. A fost utilizat și pentru stema Transilvaniei într-un sigiliu din 1550. De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
curiozitate a pătruns totuși în interior. Primii ani din viața artistului au stârnit numeroase controverse printre biografii săi, fiind subiect de legendă. Giorgio Vasari, pictor și biograf al lui Leonardo, povestește cum un țăran din vecinătate și-a confecționat un scut, apoi i-a cerut tânărului da Vinci să picteze ceva pe fața acestuia. Leonardo ar fi pictat un monstru ce scotea foc pe nări, care avea un aspect atât de înfricoșător, încât ser Piero, tatăl băiatului, impresionat de talentul lui
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
tânărului da Vinci să picteze ceva pe fața acestuia. Leonardo ar fi pictat un monstru ce scotea foc pe nări, care avea un aspect atât de înfricoșător, încât ser Piero, tatăl băiatului, impresionat de talentul lui Leonardo, ar fi arătat scutul unui negustor de artă florentin, care l-a cumpărat imediat, vânzându-l mai apoi Ducelui de Milano. Pentru a-l răsplăti pe țăran, ser Piero ar fi cumpărat alt scut, decorat cu o inimă străpunsă de o săgeată, pe care
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
tatăl băiatului, impresionat de talentul lui Leonardo, ar fi arătat scutul unui negustor de artă florentin, care l-a cumpărat imediat, vânzându-l mai apoi Ducelui de Milano. Pentru a-l răsplăti pe țăran, ser Piero ar fi cumpărat alt scut, decorat cu o inimă străpunsă de o săgeată, pe care l-a dat acestuia. Nu putem ști cât de adevărată este această istorie, cert este însă că un desen al lui Leonardo da Vinci din aceeași perioadă, dovedește un talent
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
plasată în spatele altarului din fața templului lui Apollo. In anul 326 e.N, împăratul [[Constantin cel Mare]] a dispus mutarea ei la viitorul [[Constantinopol]], pe "Spina" hipodromului. Conform tradiției cei trei șerpi care formează corpul coloanei s-au turnat din bronzul scuturilor soldaților persani morți la Plateea. De asemenea, se zice că pentru acest monument grecii au dăruit a zecea parte din prada de război, capturată în tabăra persană de la Plateea, a generalului Mardonios. Impletitura celor trei șerpi are un diametru de
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Constantin Daicoviciu (1 martie 1898 - 27 mai 1973), profesor, istoric și arheolog, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pentru cinstirea memoriei sale, în anul 1973, satului i-a fost atribuit numele său. Stema comunei Constantin Daicoviciu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. In câmp albastru, în dreapta, se află o călimară cu pană, de argint, iar în stânga, o tulpină de floarea-soarelui, de aur. In centrul scutului, într-un triunghi, este așezat, pe o terasă verde, un coș de caramidă
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
a fost atribuit numele său. Stema comunei Constantin Daicoviciu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. In câmp albastru, în dreapta, se află o călimară cu pană, de argint, iar în stânga, o tulpină de floarea-soarelui, de aur. In centrul scutului, într-un triunghi, este așezat, pe o terasă verde, un coș de caramidă roșu, plasat în câmp de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate:
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
albastru, în dreapta, se află o călimară cu pană, de argint, iar în stânga, o tulpină de floarea-soarelui, de aur. In centrul scutului, într-un triunghi, este așezat, pe o terasă verde, un coș de caramidă roșu, plasat în câmp de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate:
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
a comunei Luncavița a fost realizată în anul 1966 de către dl. Filip Trastau, originar din Luncavița, și este disponibilă integral pe pagina de internet a comunei: http://www.luncavita.com/Romaneste/Monografia 1.htm. Stema comunei Luncavița se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat și tăiat, în căprior. În șef, în câmp verde, se află trei miei de aur, trecând spre dreapta. În prima partiție, în câmp albastru, se află o rindea de argint. În a doua partiție, în
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
de argint. În a doua partiție, în câmp roșu, se află un cap de urs văzut din față, de aur. În a treia partiție, în câmp albastru, se află trei prune așezate pe o crenguță cu trei frunze de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Mieii amintesc faptul că localitatea a fost întemeiată de coloniști aduși de împărăteasa Maria Tereza din Oltenia, și anume din localitatea Calea Oii. Rindeaua este
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
și alta cu Hramul Adormirea Maicii Domnului. Preoții slujitori în localitate sunt Pr. Liviu Muntean și Pr. Ovidiu Bostan. Se afla într-o o zonă de munte și are două intrări în localitate. Stema comunei Târnova se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de argint, undat, compus din trei valuri. În partea superioară, pe fond verde, se află două oi afrontate, de argint. În partea inferioară, pe fond roșu, este reprezentată o crenguță cu două
Comuna Târnova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301097_a_302426]
-
un brâu de argint, undat, compus din trei valuri. În partea superioară, pe fond verde, se află două oi afrontate, de argint. În partea inferioară, pe fond roșu, este reprezentată o crenguță cu două mere și două frunze, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Oile semnifică ocupația locuitorilor zonei, creșterea animalelor, în mod special a ovinelor. Brâul undat simbolizează râul Bârzava și lacul de acumulare Secu. Merele de aur
Comuna Târnova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301097_a_302426]
-
Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolele al X-lea-al XI-lea, secolele al XIII-lea-al XIV-lea, și secolele al XIV-lea-al XV-lea. Stema comunei Tomești este formată dintr-un scut scartelat. Cartierele unu și patru au fundal verde și conțin câte o cruce de argint cu brațe egale. Acestea sunt legate de Poiana Vlădicăi (satul Vlădiceni), unde, în 1415, alături de vlădica (episcop) Iosif I, Alexandru cel Bun a întâmpinat moaștele
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
conțin o frunză verde de gorun, care fac referire la satul Goruni, parte a comunei. Modul dublat de așezare al elementelor pe stemă face referire la numele comunei, provenit de la întemeietorul acesteia, Toma (în limba greacă însemnând "geamăn"). De asemenea, scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un singur turn.
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
deteriorat și de faptul că întregul masiv Poiana Ruscăi este construit din șisturi cristaline, în care de multe ori se întâlnesc infuzii granitice, grenodioritice și pe alocuri calcaroase, ce prezintă atracții deosebite. Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se înalță vârful Padeș. Acesta a constituit în vremuri de restriște loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi din fața năvălitorilor străini. Masivul muntos, în întregul său cât și în împrejurimile immediate a localității, ascunde în subsol
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
alte reprezentări. O lucrare austriacă din 1550 prezintă ca stemă a Transilvaniei trichetul sibian cu două săbii încrucișate. Tradiția acvilei ca simbol al Transilvaniei a fost mai veche, armorialele germane din secolele al XV-lea - al XVI-lea indicând un scut despicat, argint și albastru, și o acvilă suprapusă cu o cromatică inversă. De asemenea, Universitatea regnicolarilor din comitatele Transilvaniei, condusă de către voievod, deținea un steag propriu numit acvilă. În 1596 Levinius Hulsius publică lucrarea sa „Cronologia”, în care desemnează ca
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
și o acvilă suprapusă cu o cromatică inversă. De asemenea, Universitatea regnicolarilor din comitatele Transilvaniei, condusă de către voievod, deținea un steag propriu numit acvilă. În 1596 Levinius Hulsius publică lucrarea sa „Cronologia”, în care desemnează ca stemă a Transilvaniei un scut tăiat ce cuprinde în partea superioară o acvilă ieșindă, iar în cea inferioară șapte munți cu șapte turnuri suprapuse. Această reprezentare va fi preluată mai departe de către principele Sigismund Bathory în stema sa de stăpânitor al celor trei țări românești
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
în Imperiul Austriac stema Transilvaniei a fost instituită prin decret pe vremea împărătesei Maria Terezia, în 1765, la trei zile după ce Principatul Transilvaniei a fost ridicat de către aceasta la rangul de Mare Principat, pe 2 noiembrie. este alcătuită dintr-un scut tăiat de un brâu roșu îngust. În cartirul superior, pe fond albastru, se află o acvilă ieșindă neagră, cu capul spre dreapta, cu cioc de aur și limbă roșie, însoțită de un soare de aur în dreapta și o semilună descrescândă
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
de aur și limbă roșie, însoțită de un soare de aur în dreapta și o semilună descrescândă de argint în stînga. În cartierul inferior, pe fond de aur, se regăsesc șapte turnuri roșii crenelate, dispuse pe două rânduri: 4; 3. Acest scut este timbrat de o coroană închisă și are doi tenanți feminini în vestimentație antică, reprezentând Justiția (dreapta) și Recompensa (stânga). Aceste elemente decorative nu au fost reprezentate pe nici un alt document cunoscut până în prezent de către istorici și heraldiști. În timpul revoluției
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
rol bine definit în menținere a funcționalității sistemului social, toate aceste mutații au evenit în funcție de ritmul și gradul transformărilor corespunzătoare în planul sedentarizării. Mai precis, în relație deproporționalitate cu modul în care sedentarizarea a fost resimțită ca necesitate internă și scut comun de securitate colectivă. De aceea procesul de înstăpânire a unor zone geografice propice vieții tipic umane au contribuit la apariția comunității devălmașe, forma socială inițială a satului românesc. Obiceiul pământului și datinile acționau în interiorul acesteia ca factori socializanți motivând
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
primi un scup lucios din partea Atenei, sandale aurii înaripate din partea lui Hermes, o sabie făurita de Hefaistos și cască invizibilă a lui Hades. Medusa era singura Gorgona muritoare, astfel încât Perseu a putut să o ucidă în timp ce o privea în reflexia scutului. În acel timp, Medusa era însărcinată cu Poseidon în urmă violului, iar când Perseu i-a retezat capul, Pegasus (cal înaripat) și Chrysaor, un gigant cu sabie aurie, au țâșnit din corpul ei. Conform lui Ovidiu, în Africa nord-vestică, Perseu
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
un șarpe în loc de coadă). Perseus zboară apoi la Șerif, unde mama lui era forțată să se căsătorească cu regele. Regele Polidect va fi pietrificat de către privirea Medusei, iar apoi Perseu va înmâna capul Gorgonei Atenei, care o va plasa pe scutul ei, Egida. Jane Ellen Harrison afirmă că "potenta ei începe să se manifeste abia când capul ei este tăiat, iar acea potenta e prezenta în cap; într-un cuvânt, ea este o mască întrupata ulterior...baza Gorgoneionului este un obiect
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
de interes național, format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță. Stema comunei Berceni, potrivit anexei nr. 1.3 din Hotărârea de Guvern numărul 1891/2004, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 1077 din 16 noiembrie 2004, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. Pe fond roșu, în dreapta, se află un turn de cetate, având un zid spre stânga, toate de aur; la baza turnului se află un leu rampant orientat spre dreapta, ieșind din zidul cetății, totul de
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
având un zid spre stânga, toate de aur; la baza turnului se află un leu rampant orientat spre dreapta, ieșind din zidul cetății, totul de aur. În câmp de azur se află o sabie de argint, cu mânerul în jos. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Compoziția heraldică reprezintă tradiția istorică locală ce se leagă de familia Kretzulescu, vechi boieri din Țara Românească. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
curtea vechiului cimitir al bisericii „Sfântul Stelian” din același sat. Stema comunei Bucov, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 1695/2004, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 992 din 28 octombrie 2004, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, despicat. În câmp albastru se află un zid de cetate, crenelat, cu o poartă boltită, în centrul căreia pe o terasă verde este amplasat un arac cu viță de vie, dezrădăcinată, și struguri, în culori naturale
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]