11,011 matches
-
În secolul VII se constituie Marele Ducat al Karantaniei (Karinthiei), dependent de Bavaria (circa 750), apoi de Regatul Francilor (circa 788), temporar supus de unguri (907-955). În secolele VIII-X este adoptat creștinismul (catolicismul), slovenii stabiliți în extremitatea nord-vestică a lumii slave meridionale, ducându-și existența într-un spațiu cultural-politic german. Comitatele și ducatele se constituie din secolul X, dependente de Imperiul Roman, sunt anexate treptat de casa de Habsburg: Steiermark (Štajertska - 1280), Karinthia (Koroška - 1383), Kraina (Kranjska - 1335), Triest (Trst - 1383
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
Călin (Viburnum), în limbile slave „Kalina” este un arbust din familia „Caprifoliaceae”, cu fructe de culoare roșie grupate sub formă de ciorchini asemănător șocului, din fructele lui se extrage un medicament care scade tensiunea sanguina. Calinul se găseștesub formă de arbust stufos(că și alunul
Călin (plantă) () [Corola-website/Science/312863_a_314192]
-
apar și în altar, unde se mai văd scene din pictura parietală de la începutul secolului al XIX-lea. Pictura. Biserica a fost pictată în 1829 de Dumitru Ispas și fiul său Ioan, așa cum reiese dintr-o inscripție amplasată în naos: „Slavă cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în S(fânta) Troiță carele ne-au ajutat după început de am ajuns și la sfârșitul. Zugrăvi-tu-s-au această S(fântă) B(iserică) în anul 1829 în zilele preaînălțatului împărat Franciscus al Doilea și
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
mai puțin sigură în continuarea literelor mărunte, care poate fi și a fiului său, lasă trei inscripții, două în pronaos și una în altar. În pronaos, deasupra ușii se află cea mai amplă, adevărata pisanie, în stilul caracteristic meșterului nostru: „Slavă, cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în Sf. Troiță care ne-au ajutat după început de-am ajuns și sfârșitul. Zugrăvitu-s-a aceasta s[ântă]. b[eserică]. în anul 1829 în zilele Preaînălțatului Împărat Franciscus al Doilea și
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
V., VI., VII., VIII., IX., X., XIII. și XIV. de azi ale Budapestei. În legătură cu originea numelui orașului Pesta există două teorii. Una din ipoteze susține că numele are origini din perioada descălecatului, și ar avea legătură cu cuvântul de origine slavă "peșteră", din pricina peșterei cu ape termale aflată în Muntele Gellért, situat tocmai pe partea cealaltă a Dunării, în Buda. După celalaltă ipoteză cuvântul "pest" se referă la cuptoarele slavilor situate în vechime în zona dintre Muntele Gellért și cartierul Tabán
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
zona a fost cucerită de avari. Maghiarii au apărut prima dată în jurul anilor 880. Prima atestare a orașului cu numele Pest, este din 1148. În perioada secolul XI-secolul XIII Pesta a devenit un împortant centru comercial, având o populație majoritară slavă și bulgară, dar încet schimbându-se în majoritate germană. Din secolul XII este fortificată cu zid, în 1230 primește diplomă de la Andrei al II-lea, devenind astfel oraș liber. Este distrus în timpul invaziei tătare, dar a fost reconstruit foarte repede
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
este atestată documentar în 1448 cu numele Sztholna când aparținea de capitlul de Alba-Iulia. Sunt pomeniți iobagii Miklos și Bálint , ulterior numele apare ortografiat: Sztona 1733, Stolna 1750, Sztolna 1805, Sztoje 1850, Sztolna/ Stoiea, 1854. Denumirea Stolna este de origine slavă. Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definiție cuvântului stolnă, cu etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. În ce privește această localitate nu există nimic care să ateste existența în nici o epocă
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
cântecul „Black-Eyed” este inspirat tot de adolescență lui Molko. „Blue American”, deși un cântec lent că instrumental, este plin de revoltă, personajul din cântec atacându-și propria cultură, părinții, si ironizând ideea de ajutor specializat. Oarecum logic că succesiune, cântecul „Slave to the Wage” vorbește despre munca neîntreruptă, ce nu îți oferă satisfacția dorită și nici împlinirile pe care le așteptai, si îndeamnă la o conștientizare a robotizării de zi cu zi și la evadare. În „Commercial for Levi”, gravitatea versurilor
Black Market Music () [Corola-website/Science/312959_a_314288]
-
prin originile comune și prin limbă apărând abia prin secolul XIX. Așadar, oamenii locului, deși afirmau a vorbi o limbă "rumânească" adică, după Miron Costin și Grigore Ureche, o limbă "ce se trage de la Râm", se defineau ca "Moldoveni". Populațiile slave vecine îi denumeau "Volohi", așa cum denumeau toate populațiile romanofone din Transilvania, Țara Românească sau Dobrogea. În secolul XIX se dezvoltă în sânul clasei mai învățate din populația de limbă Daco-Romană (așa cum o definesc lingviștii) un sentiment național nou, ca în
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
după aceia: luminatul și înălțatul Io Constantin Brăncoveanul Basarab Voevod: nepotul lui de fecior: întral șaptesprăzeacelea an al Domniei Sale o au zugrăvit și o au și mai înfrumusețat, cum să veade la leat : 7213 [1705]: săvârșinduo · în bună pomenirei · și slavă veacinică. Measeța [luna] septembrie v : 20 : dni [zile]."" Câțiva ani mai târziu, starețul mănăstirii a însemnat propria sa contribuție la înzestrarea mănăstirii pe ferecătura de fier a porții de intrare pe sub turnul clopotniță al mănăstirii: "„Această poartă s-a ferecat
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
origine turcică". Pe teritoriul de azi al așezării făgărășene Viștea de jos a existat chiar o episcopie catolica a cumanilor. De altfel, zona etnografică a Viștei poartă denumirea de Valea Izinelor, numele "Izin" putând fi de proveniență turcică , dar si slavă Cumanii poate și-au lăsat amprenta în denumirile comunelor care până în ziua de azi se numesc Comana (care din Latinescul coma inseamnă coamă, creastă, culme ) si respectiv Șinca. Numele "Coman" și derivatele sale in România totuși nu par a avea
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
Eliberatorul / Cel ce permite progresul 15. Al-Baatin/Cel Ascuns/Nevăzutul 16. Badii΄a As-semaawaati we-l΄ard/Făcătorul Desăvârșit/ Creatorul cerurilor și al pământului 17. Al-Berr/Cel Milostiv 18. Al-Besiir/Cel care Vede Totul/Atoatevăzătorul 19. Dhu-ljalal wa-lˈIkraam/Cel plin de Slavă și de Cinste 20. Al-Fettaah/Marele Judecător / Deschizătorul 21. Al-Ghafaar Al-Ghafuur/Iertătorul Preaiertătorul/A toate Iertătorul 22. Al-Ghaniyy/Cel Înstărit Îndeajuns 23. Al-Haadii/Călăuzitorul 24. Al-Haafidh Al-Hafiidh/Atoatepăzitorul/Apărătorul 25. Al-Hafiyy/Cel Înțelept/Cel Grațios 26. Al-Hakem/Judecătorul 27. Al-Hakiim
Cele 99 de nume ale lui Allah () [Corola-website/Science/309535_a_310864]
-
Teofan Mărturisitorul în "Cronografia" sa din jurul anului 800. Ulterior, proto-Bulgarii, de origine irano-turcică, au creat în acest bazin un întins Hanat, ulterior Țarat (prin creștinare în 864), ce s-au amestecat cu slavii și tracii romanizați și au adoptat limba slavă. În cadrul acestui stat care se întindea pe ambele maluri ale Dunării, slavii și „vlahii” (care apar cu acest etnonim în izvoare, cel mai frecvent în cele bizantine, începând cu cronica lui Ioan Skylitzes în 976) au evoluat împreună, fapt demonstrat
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
două populații, una romanofonă, celalată slavofonă, pe ansamblul teritoriului său, toponimia veche aratând o predominanță a slavilor la șes, și a romanicilor în zonele peri-montane, deluroase și mai păduroase; țărmurile aveau o populație preponderent grecească. Ulterior, despărțirea proto-românilor de către populațiile slave așezate printre ei, a creat cele patru grupuri lingvistice : daco-român, aromân, meglenoromân și istro-român ; dacoromânii absorbind treptat slavii din nordul Dunării, în timp ce slavii au absorbit treptat majoritatea aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor din sudul Dunării. Așadar, etnogeneza bulgarilor și românilor are
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
vlaho-bulgar este puțin studiat și cunoscut, pe de o parte fiindcă istoriografia română se preocupă în principal de originile românilor din nordul Dunării, pe de altă parte fiindcă istoriografia bulgară se preocupă în principal de a demonstra originile iranice și slave ale poporului bulgar actual, minimizând sau punând la îndoială componentele tracice, romanice, grecești și turcice (adică în relație directă cu istoria a trei dintre popoarele vecine).
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
amintindu-ne meritele și slujbele credincioase pe care ni le-a adus, și ni le-a făcut nouă și regatului nostru, neobosit, împreună cu fiii lui, cu vărsarea sângelui său și râvna celei mai mari credințe, pentru înălțarea domniei și a slavei noastre, în felurite expediții și treburi ale noastre, și îndeosebi în expediția noastră pe care am făcut-o spre Zagreb și în altă expediție pe care am avut-o sub cetatea Mehadia, unde, îndeosebi prin grija sa devotată și slujba
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
nu mecanici. Sensul cuvântului s-a schimbat de-alungul timpului. Termenul robot (din cehă "robot") a fost utilizat de Josef Čapek și Karel Čapek în lucrările lor de science fiction la începutul secolului al XX-lea. Cuvântul "robot" este de origine slavă și se poate traduce prin: muncă, claca sau muncă silnica. Karel Čapek a descris în piesa să R.U.R. din anul 1921 muncitori de asemănare umană, care sunt crescuți în rezervoare. Čapek folosește în lucrarea să motivele clasice de
Robot () [Corola-website/Science/309612_a_310941]
-
din Fizeșu Gherlii," iar pe Silvestru Caliani l-a trimis la "mănăstirea Măgina-Aiud". În 1771 "Grigore Maior" a fost eliberat de la mănăstirea ruteană Muncaciu de către împăratul Iosif al II-lea, după care a lucrat pentru puțin timp corector la tipografia slavă și română de la Viena. A fost ales episcop al Blajului, în sinodul electoral din 15 august 1772, după decesul rivalului său, Atanasie Rednic, cu 100 de voturi. La 23 aprilie 1773 a fost hirotonit episcop la Viena de către episcopul unit
Grigore Maior () [Corola-website/Science/309675_a_311004]
-
colțul de stânga sus simbolizând religia lor creștin-ortodoxă, lupoaica romană, acvile bicefale și altele. Pe măsură ce ipoteza originii exclusive din macedonienii antici ai lui Filip și Alexandru cel Mare s-a răspândit printre unii aromâni, mai ales cei rezidând în mijlocul populaților slave majoritare în Balcani, simbolurile latinității sunt abandonate. Exceptând diferitele versiuni ale drapelelor aromâne sus menționate, a mai existat un steag aromân folosit oficial de efemerul Principatul de Pind, formațiune statală susținută de regimul mareșalului Antonescu, care a existat între 1941
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
care a trebuit încercată. Cu toate acestea, Cornelius Ryan amintește că Eisenhower ar fi spus: „...Eu nu știu ce ai auzit în Anglia, dar britanicii nu au înțeles niciodată sistemul american de comandă... Nu am auzit niciodată din partea britanicilor niciun imn de slavă. Și nu vei auzi unul acum, în special din partea unor oameni precum Montgomery”. Dar Eisenhower și-a păstrat aceste aprecieri pentru sine, nefăcându-le publice până după încheierea ostilităților. În schimb, Montgomery a apreciat că Market Garden a fost „încununat
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
simbolizând zidurile orașului Stockholm, o indicație că AIK apără onoarea capitalei. Vigoarea este reprezentată de inițialele ,AIK’’, inscripționate pe diagonala stemei. Există, de asemenea, un element de naționalism în stemă, deoarece culorile albastru și galben sunt culorile naționale ale Suediei. Slava și bucuria sunt caracterizate de soare, referindu-se la "Sol Invictus", "soarele invincibil". Culorile echipei AIK sunt negru și galben. Albul este culoarea secundară. În prezent, în afară de șorturi albe pentru orice tip de meci, tricoul pentru meciurile de acasă este
AIK Solna () [Corola-website/Science/310069_a_311398]
-
Curtea Imperială de la Viena a decretat înființarea Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania și Ungaria, cu sediul la Sibiu, dar fără Eparhia Bucovinei. La data de 23 ianuarie 1873, Episcopia Bucovinei a fost ridicată la rangul de mitropolie, încorporând și două episcopii slave din Dalmația, iar episcopul Eugenie a fost numit arhiepiscop de Cernăuți și mitropolit al Bucovinei și Dalmației. Totuși, el nu și-a văzut visul împlinit, deoarece a murit subit la Viena la data de 31 martie / 12 aprilie 1873, neapucând
Eugenie Hacman () [Corola-website/Science/310306_a_311635]
-
sau slavona bisericească (, , , , , , ) este o limbă apărută în veacul al XII-lea la sud de Dunăre. Este uneori cunoscută și ca "bulgară medie". Slavona are la bază limba slavă veche vorbită în sud-vestul Bulgariei, din vecinătatea Macedoniei - zonă unde se dezvoltase Școala Literară de la Ohrida (secolul al X-lea). Perioada de aur a limbii slavone se confundă cu existența Imperiului Vlaho-Bulgar, a cărui limbă oficială era, și a Școlii
Limba slavonă () [Corola-website/Science/310319_a_311648]
-
XIV-XV). Din slavonă a evoluat ulterior, începând cu veacul al XVI-lea, limba bulgară modernă. În prezent, ea a rămas doar o limbă liturgică, fiind folosită de Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă și alte biserici ortodoxe slave. În afara mediului liturgic, ea nu mai este folosită în prezent ca limbă maternă. A fost folosită timp de secole și de români ca limbă liturgică și ca limbă oficială, „de cancelarie”, fiind înlocuită treptat de limba română începând din secolul
Limba slavonă () [Corola-website/Science/310319_a_311648]
-
lucreze în lagăre de deținuți. Principalul lagăr a fost localizat lângă Castle Mountain, si a fost mutat în Cave și Basin în timpul iernii. O mare parte din infrastructura și construcția drumurilor (timpurie) a fost realizată de către deținuții canadieni de origine slavă. În 1931, Guvernul Canadian a legiferat Legea Șomajului și a Ajutorului Fermierilor, care a finanțat proiecte de lucrări publice în parcurile naționale în timpul Mării Depresii. În Banff, muncitorii au construit o nouă baie și o piscină la Upper Hoț Springs
Parcul Național Banff () [Corola-website/Science/310334_a_311663]