10,395 matches
-
România. Numărul precis al acestora nu este cunoscut cu exactitate deoarece în arhivele Securității există doar tabele parțiale, care diferă de la an la an. Fundația „Luptătorii din Rezistența Armată Anticomunistă” a numărat peste 200 de grupuri. Specialiștii Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securității au identificat următoarele zone in care au existat asemenea centre de rezistență: Maramureș, Arad, Munții Apuseni, Alba, Cluj, Crișul Alb, Sibiu, Hunedoara, Banat, Gorj, Craiova, Vâlcea, Sudul si Nordul Munților Făgăraș, Brașov, Dobrogea, Vrancea, Covasna, Bârlad, Bacău, Munții
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
(INSHR) este o instituție guvernamentală aflată în subordinea prim-ministrului României și a fost înființat ca rezultat al „Raportului final al Comisiei Internaționale «Elie Wiesel» de Studiere a Holocaustului în România”, la propunerea președintelui Ion Iliescu și ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 902 din 4 august 2005. Institutul a fost deschis oficial trei luni mai târziu, pe 9 octombrie, de „Ziua Națională de Comemorare a
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
istorici "„care va putea să clarifice adevărul istoric și să publice faptele relevante cu privire la Holocaust în România”". Reacția lui Iliescu a fost promptă, în mai puțin de trei luni, în octombrie 2003 el a anunțat oficial numirea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel și Membru de Onoare al Academiei Române, profesorul Elie Wiesel. „Comisia Wiesel” a fost compusă din personalități publice din România, Statele Unite, Franța, Germania și Israel și având ca vice-preșdinți pe generalul profesor dr.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
vice-preșdinți pe generalul profesor dr. Mihail E. Ionescu, dr. Tuvia Friling, Șeful Arhvelor Statului Israel, și pe dr. Radu Ioanid, de la Muzeul Memorial American al Holocaustului. La 11 noiembrie 2004, Comisia a prezentat președintelui Iliescu „Raportul final al Comisiei pentru Studierea Holocaustului în România” care a fost omologat în totalitate și declarat „document de stat”. În 2005, la propunerea președintelui Iliescu, guvernul României a instituit Pe lângă Institut, Hotărirea de Guvern de înființare mai prevede și funcționarea unui Colegiu de Onoare și
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
general al Institutului și activează benevol. Numărul maxim de posturi al instituției este de 30, dintre care 15 sunt cercetători științifici. Colegiul de Onoare este compus din personalități ale vieții publice interne și internaționale cu competențe și merite în domeniul studierii Holocaustului. În anul 2010 Colegiul de Onoare era compus din: Otto Adler, Andrew Baker (SUA), Traian Băsescu, Tova Ben Nun (Israel), Sarah Bloomfeld (SUA), Randolph Braham (SUA), Emil Constantinescu, Wesley Fisher (SUA), Radu Gabrea, Mircea Geoană, Menachem Hacohen (Israel), Carol
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
I, Meir Rosenne (Israel), Avner Shalev (Israel), Aurel Vainer, Simone Veil (Franța), Mihai-Răzvan Ungureanu, Elie Wiesel (SUA). Consiliul Științific este un organ consultativ știintific de specialitate, format dintr-un număr de până la 31 de personalități reprezentative și recunoscute în domeniul studierii Holocaustului. În anul 2010 Consiliul științific era format din: Viorel Achim, Lya Benjamin, Liviu Beris, Denis Deletant (Regatul Unit), Mihai Dinu Gheorghiu, Radu Ioanid (SUA), Andrei Pippidi, Liviu Rotman (Israel), Michael Shafir, Paul Shapiro (SUA), William Totok (Germania), Raphael Vago
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
Ucraina, a revistei pentru copii „Făgurel” etc. Prin Decretul nr. 341 din 7 august 2000, Emil Constantinescu, președintele României, i-a conferit poetului Simion Gociu medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” "pentru contribuțiile importante aduse la studierea și difuzarea operei eminesciene". Pe lângă activitatea gazetărească și didactică, Simion Gociu a scris poezii și povestiri pentru copii în limba română. El a debutat ca poet în 1965, publicând în revistele "Nistru", "Moldova", "Buletinul „Mihai Eminescu”", "Orizontul", "Zorile Bucovinei", "Literatura
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
1952 devine titularul catedrei iar în 1965 profesor, orientând disciplina de Biologie medicală pe studiul dezvoltării filogenetice și ontogenetice a diferitelor sisteme și funcții, al geneticii și al originii și evoluției omului. Deși teoriile dominante impuse de școala sovietică cereau studierea exclusivă a concepției miciuriniste, profesorul Zaharia a prezentat studenților mendelismul și teoria cromozomială a eredității a lui Morgan. În 1964 a publicat primul curs din România intitulat "„Probleme de genetică”", tratând inclusiv subiecte de patologie genetică, și a inițiat dezvoltarea
Nicolai Zaharia () [Corola-website/Science/327304_a_328633]
-
Drept. Între anii 2003 și 2006 a urmat studii post-universitare la: "" în Garmisch-Partenkirchen, Germania (2004), Departamentul de Stat al S.U.A. din Washington D.C (prin programul “Young Leaders Project on Current Social, Political, and Economic Issues”, 2003), "Școala Internațională pentru studierea Holocaustului" „Yad Vashem” din Ierusalim prin programul “Studii despre Holocaust pentru politicienii români” (2003); a urmat cursul „Intelligence and Democracy” la "The Center for Civil - Military Relations Naval Postgraduate School", organizat prin "Programul de dezvoltare al Națiunilor Unite" și "Fundația
Csaba Asztalos () [Corola-website/Science/330592_a_331921]
-
balneoclimatologie". În România funcționează "Asociația Română de " care, prin Editura Balneară a publicat o serie de lucrări de specilalitate privind balneologia. În Republica Moldova, în "Nomenclatorul cu specialități" balneologia este definită ca fiind o ramură a științei, care se ocupă cu studierea proprietăților factorilor balneologici (climatul, apele minerale, nămolurile medicinale și al.), organizarea și prelucrarea metodelor lor de aplicare asupra organismului în condiții de stațiune balneară, precum și în instituții de tip sanatorial și fizioterapeutic cu scop de tratare, recuperare și profilactic. Conform
Balneologie () [Corola-website/Science/330613_a_331942]
-
Said consideră că datorită existeței orientalismului, ca disciplină care se ocupă cu studiul Orientului, acesta din urmă nu mai reprezintă "“un subiect liber de gândire și de acțiune”". Astfel, din punctul de vedere al autorului nu este atât de importantă studierea corespodenței dintre Orient și orientalism ci discursul asupra Orientului ca discurs de putere ce creează o anumită realitate orientală. Critica lui Said asupra orientalismului are la bază premisa conform căreia culturile sunt hibride, eterogene și interdependente, identitatea lor neputând fi
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
acțiune. Pe malurile înalte se aflau poziții îngropate ale artileriei germane, care nu au fost descoperite de cei care au studiat fotografiile obținute de avioanele de recunoaștere. Planificatorii militari au evaluat înclinarea plajelor și capacitatea de manevră a tancurilor prin studierea unor fotografii vechi de vacanță. Toate acestea au dus la subestimarea capacităților defensive germane și a capacității de deplasare a propriilor trupe pe teren. În planurile Operațiunii "Rutter" (care nu a fost niciodată executată, dar a devenit baza Operațiunii "Jubilee
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
de Arte Frumoase a Universității din Varșovia. După patru ani de profesorat, Brodowski își ia gradul de titular și devine profesor principal începând din anul 1829. Ca teme abordate, Antoni Brodowski milita pentru abordarea unor metode progresive în pictură, pentru studierea corpului uman în naturalețea sa nativă și nu doar copierea elementelor picturale caracteristice statuilor antice din marmură. Începând cu anul 1822 începe să facă portretele activiștilor din domeniul științific și artistic, ocazie cu care Brodowski devine membru al Asociației Prietenilor
Antoni Brodowski () [Corola-website/Science/329130_a_330459]
-
Tang ale Regiunilor din Vest" (sau "Călătorie spre Vest în timpul dinastiei Tang") a înregistrat experiențele lui Xuanzang timp de 17 ani, în peste 130 de regate. Aceasta este o înregistrare prețioasă din punct de vedere istoric, geografic și arheologic pentru studierea Indiei antice, Nepalului, Pakistanului, Bangladeshului și zonelor din Asia Centrală. Fluiditatea lejeră și cuvintele elegante duc cititorii în scenele reale. A fost publicată în mai multe limbi diferite, inclusiv limbile engleză, franceză, japoneză și altele. La Chang'an, Xuanzang s-a
Xuanzang () [Corola-website/Science/329166_a_330495]
-
întâlnire cu un fel de avion metalic în formă de ou lângă Socorro, New Mexico. La sfârșitul lunii martie 1966, în Michigan, au fost raportate timp de două zile numeroase OZN-uri, acest caz beneficiind de o publicitate semnificativă. După studierea rapoartelor, Hynek a emis o ipoteză provizorie pentru unele dintre aceste apariții: câțiva din cei aproximativ 100 de martori au confundat gazul de mlaștină cu ceva mult mai spectaculos. La conferința de presă în care a făcut acest anunț, Hynek
J. Allen Hynek () [Corola-website/Science/329224_a_330553]
-
însuși, a Dr. Jacques Vallée și a Dr. Claude Poher. Acest discurs a fost elaborat și aprobat de către cei trei autori, înainte de a fi prezentat în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite. Obiectivul a fost de a iniția o autoritate centralizată ONU de studiere a OZN-urilor. În 1973, la Simpozionul anual MUFON care a avut loc în Akron, Ohio, Hynek a început să-și exprime îndoielile sale în ceea ce privește ipoteza extraterestră (denumită anterior "interplanetară" sau "intergalactică"). Punctul său principal de vedere a dus la
J. Allen Hynek () [Corola-website/Science/329224_a_330553]
-
Paleogenetica este studiul trecutului bazat pe studierea genetică a rămășițelor organismelor care au trăit în diferite perioade istorice, folosind materialul genetic conservat în situri arheologice. Oamenii de științe Emile Zuckerkandl și Linus Carl Pauling au folosit pentru prima dată termenul de "paleogenetică" în 1963, referindu-se la
Paleogenetică () [Corola-website/Science/328582_a_329911]
-
însă l-a întâlnit pe Henry Craik, care i-a devenit prieten pe viață. Müller s-a întors la Londra în Septembrie, însă la zece zile, începe să se simtă rău din nou și crede că este din cauza șederii și studierii acasă. Cere societății să îl trimită să predice însă nu primește nici un răspuns. Pe la sfârșitul lunii Noiembrie începe să se îndoiască dacă societatea era locul unde el trebuia să fie iar pe 12 Decembrie ia decizia să plece, însă nu
George Müller () [Corola-website/Science/328628_a_329957]
-
la sfârșitul secolului al XI-lea. În scurt timp a devenit evident că „Digesta” este o realizare intelectuală remarcabilă, care cerea timp și studiu pentru a fi înțeleasă. Prima universitate europeană, Universitatea din Bologna, s-a preocupat în principal de studierea acestor texte. Textele dreptului roman antic nu erau foarte explicite în anumite probleme de principiu, iar interpreții juridici au socotit necesar să dezvolte metoda scolastica de comparare a textelor potențial conflictuale și a principiilor rezultante, care ar fi explicat contradicțiile
Dreptul roman în Evul Mediu () [Corola-website/Science/328655_a_329984]
-
asupra viselor se axează pe explorarea mecanismelor visului, influențele care acționează asupra visului și a dereglărilor legate de a visa. Studiul onirologiei se suprapune peste neurologie și variază de la cunatificarea viselor, la analizarea undelor cerebrale din timpul viselor și la studierea efectelor medicamentelor și neurotransmițătorilor asupra somnului și a viselor. Deși există păreri contradictorii asupra scopului și originii viselor, studierea viselor ca o funcție a activității cerebrale ar putea aduce beneficii importante. Spre exemplu, cunoașterea adunată în acest domeniu ar putea
Onirologie () [Corola-website/Science/329378_a_330707]
-
visa. Studiul onirologiei se suprapune peste neurologie și variază de la cunatificarea viselor, la analizarea undelor cerebrale din timpul viselor și la studierea efectelor medicamentelor și neurotransmițătorilor asupra somnului și a viselor. Deși există păreri contradictorii asupra scopului și originii viselor, studierea viselor ca o funcție a activității cerebrale ar putea aduce beneficii importante. Spre exemplu, cunoașterea adunată în acest domeniu ar putea ajuta în tratamentul diverselor tipuri de boli mentale. Visele apar în principal în timpul somnului REM și scănările cerebrale au
Onirologie () [Corola-website/Science/329378_a_330707]
-
semnificativă contribuție a sa în astronomie a fost teoria planetară. S-a născut în Damasc, la vârsta de 6 ani tatăl său a murit, fiind crescut de rudele sale. A adunat o avere, pe care a folosit-o în scopul studierii matematicii. A plecat pentru o perioadă în Egipt, întorcându-se apoi în Damasc, unde a aprofundat studiul în domeniul astronomiei, domeniu în care a excelat. Cel mai important tratat astronomic al său a fost „Ultima întrebare privind originea” (The Final
Ibn al-Shatir () [Corola-website/Science/330926_a_332255]
-
la Universitatea Sorbona Nouă (Paris III) (1987-1991). În 1993 a obținut diploma de doctor în analiză de discurs și teoria enunțurilor la Universitatea Denis Diderot (Paris VII), colaborând și cu Școala Normală Superioară din Alger. Și-a axat analizele pe studierea limbii arabe în provincia Tlemcen, problemele de integrare în societatea franceză a copiilor emigranți, utilizarea corectă a limbii arabe și studierea totalitarismului lingvistic. Ulterior a urmat cursurile Școlii Freudiene din Paris (1991-1997), fiind psihanalist și obținând diplomă în psihologie clinică
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
la Universitatea Denis Diderot (Paris VII), colaborând și cu Școala Normală Superioară din Alger. Și-a axat analizele pe studierea limbii arabe în provincia Tlemcen, problemele de integrare în societatea franceză a copiilor emigranți, utilizarea corectă a limbii arabe și studierea totalitarismului lingvistic. Ulterior a urmat cursurile Școlii Freudiene din Paris (1991-1997), fiind psihanalist și obținând diplomă în psihologie clinică. În aceeași perioadă a predat la Universitatea Denis Diderot (Paris VII) și la Institutul Charles V din Paris. A scris ficțiune
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
العيينة) în 1703 ca membru în tribul arab Banu Tamim, într-o familie de teologi ai școlii de jurisprudență hanbalite, fapt ce ar justifica și ideea de a fi moștenitorul doctrinei dezvoltate de Ibn Taymiyya. Se pare că a început studierea islamului de la o vârstă fragedă, în principal sub îndrumarea tatălui său 'Abd al-Wahhab. După finalizarea studiilor sale oficiale în orașul sfânt Medina, ʿAbd al-Wahhab a trăit mai mulți ani în afara spațiului descris astăzi de statul saudit, în Irak și Iran
Muhammad Ibn Abd al-Wahhab () [Corola-website/Science/330939_a_332268]