103,224 matches
-
standarde și utilizat de organizații internaționale pentru a facilita schimbul de bunuri și informații. Oricum, ISO 3166-1 nu este singurul standard pentru coduri de țări. Multe organizații internaționale folosesc standarde proprii, care sunt parțial sau total incompatibile cu ISO 3166-1. Tabelul următor conține lista completă a țărilor pentru care au fost definite coduri, în ordinea alfabetică a numelui în limba engleză.
ISO 3166-1 () [Corola-website/Science/316241_a_317570]
-
desinență cazuală, ci se folosesc desinențele, la care se adaugă sufixele posesive pentru obiectul posedat. Acestor forme le lipsesc cazurile translativ-factitiv, terminativ, formativ și esiv-formal: Forma de nominativ a fiecărui pronume personal poate alcătui cuvinte compuse cu formele cazuale din tabelul de mai sus, de aceeași persoană, pentru a întări persoana: Tehozzád jöttem" „La tine am venit”, Őtőle jövök" „De la el/ea vin” În acest caz, forma de nominativ de persoana a treia plural se reduce la " ő": "Őtőlük jövök" „De la
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
Domnul Însumi vă voi da un semn: iată, ha-almah ["adolescenta "sau" virgina] harah [este gravidă "sau" este pe cale să rămână gravidă "sau" va concepe], și va da naștere unui fiu, iar [ea "sau" tu] îl va/vei numi Immanuel." Următorul tabel prezintă traducerile în limba engleză ale acestui verset din câteva surse evreiești acceptate pe larg: În capitolele 7-12 ale cărții lui Isaia, Isaia povestește războiul siro-efraimit. În sec. VIII î.e.n., Asiria era o mare putere regională. Națiunile mai mici ale
Isaia 7:14 () [Corola-website/Science/319998_a_321327]
-
de matematicienii greci precum Menelaus din Alexandria, care a scris o carte despre triunghiurile sferice numită Sphaerica dezvoltând teorema lui Menelaus. E.S. Kennedy a precizat că, în pricipiu, în antichitate a fost posibil calculul mărimilor din figurile sferice, prin folosirea tabelelor corzilor și aplicarea teoremei lui Menelaus, dar în practică aplicarea teoremei la problemele sferice era foarte dificilă. Un progres mai însemnat s-a produs în lumea Islamică. În scopul respectării zilelor sfinte din calendarul Islamic în care cronometrările erau determinate
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
Versin or sinus versus, versin("θ"), este o funcție trigonometrică egală cu . Funcția versin apare în câteva tabele trigonometrice timpurii fiind larg răspândită, dar în ziua de azi puțin folosită. De asemenea mai se scrie ca vers("θ") or ver("θ"). În Latină, este cunoscută ca "sinus versus" (sinus invers) sau "sagitta" (săgeata). Există alte șapte funcții similare
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
considerată una din cele mai importante funcții trigonometrice, dar în timpurile moderne a scăzut în popularitate datorită calculatoarelor de mână și computerelor. Când θ tinde către zero, versin(θ) este diferența dintre două cantități foarte apropiate, deci, un utilizator al tabelului funcției cosinus are nevoie de o mare acuratețe pentru a obține funcția versin, fiind nevoit să facă tabele separate corespunzătoare. Chiar și cu calculatoarele moderne este de preferat ca pentru unghiuri θ mici să se folosească sin. Un alt avantaj
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
de mână și computerelor. Când θ tinde către zero, versin(θ) este diferența dintre două cantități foarte apropiate, deci, un utilizator al tabelului funcției cosinus are nevoie de o mare acuratețe pentru a obține funcția versin, fiind nevoit să facă tabele separate corespunzătoare. Chiar și cu calculatoarele moderne este de preferat ca pentru unghiuri θ mici să se folosească sin. Un alt avantaj istoric al funcției versin este acela că întotdeauna este pozitivă, deci logaritmul funcției este definit pe tot domeniul
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
θ mici să se folosească sin. Un alt avantaj istoric al funcției versin este acela că întotdeauna este pozitivă, deci logaritmul funcției este definit pe tot domeniul cu excepția unghiurilor ("θ" = 0, 2"π"...) unde este zero— astfel că putem folosi tabelele logaritmice pentru înmulțiri în formulele care implică versin. În particular, funcția haversin a fost importantă în navigație deoarece apare în formula haversin, care este folosită pentru calculul precis al distanțelor pe sferă atunci când sunt date pozițiile unghiulare, adică longitudinea și
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
folosită pentru calculul precis al distanțelor pe sferă atunci când sunt date pozițiile unghiulare, adică longitudinea și latitudinea. Aparent, termenul "haversin", a fost născocit în textele de navigație doar pentru acest tip de aplicații (vezi referințele). De fapt, cel mai vechi tabel care a supraviețuit, din secolele patru - cinci a perioadei "Siddhantas" din India, a fost un tabel de valori numai pentru sinus și sinus versus (între 0 și 90° cu increment de 3.75°) (Boyer, 1991). Acest lucru este, poate, chiar
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
latitudinea. Aparent, termenul "haversin", a fost născocit în textele de navigație doar pentru acest tip de aplicații (vezi referințele). De fapt, cel mai vechi tabel care a supraviețuit, din secolele patru - cinci a perioadei "Siddhantas" din India, a fost un tabel de valori numai pentru sinus și sinus versus (între 0 și 90° cu increment de 3.75°) (Boyer, 1991). Acest lucru este, poate, chiar mai surprinzător având în vedere că versin apare ca un pas intermediar în aplicarea formulei unghiului
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
1991). Acest lucru este, poate, chiar mai surprinzător având în vedere că versin apare ca un pas intermediar în aplicarea formulei unghiului pe jumătate sin("θ"/2) = versin("θ")/2, obținută de Ptolemeu, și folosită pentru a construi astfel de tabele. Ca și pentru sinus, etimologia derivată din secolul al 12-lea a transcris greșit cuvântul sanscrit "jiva" via limba arabă. Pentru a contrasta cu "sinus versus", funcția sinus a fost numită câteodată "sinus rectus" sau "sin vertical". Sensul acestor termeni
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
19 K, astfel că, practic, se pot măsura temperaturi până la 5 K. Formula de interpolare a temperaturii formula 1 pe curba de saturație a He și He este: unde presiunea este în Pa, iar coeficienții "A, B, C" sunt cei din tabelul alăturat. Schimbarea coeficienților la temperatura de 2,1768 K reflectă tecerea He de la starea normală ( He) la starea superfluidă (He) (punctul λ). Între 3,0 K și 24,5561 K (punctul triplu al neonului) SIT-90 este definită de termometrul cu
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
Între 13,8033 K (punctul triplu al hidrogenului) și 1234,93 K (961,78 °C, punctul de solidificare al argintului) SIT-90 este definită de termometrul cu rezistență de platină standard, etalonat în punctele fixe și folosind metode de interpolare specifice. Tabelul de mai jos prezintă punctele fixe ale SIT-90. Formulele de interpolare a temperaturii formula 1 în funcție de raportul dintre rezistența măsurată și rezistența în punctul de etalonare a termometrului cu rezistență din platină se găsesc în documentație. Deasupra 1234,93 K (punctul
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
avut susținerea totală a tuturor celor douăzeci de membri. Textul Declarației de Independență a Lituaniei este împărțit, din punct de vedere formal juridic, în cinci secțiuni: "„Promulgarea”", "„Dispozițiile”", "„Clauzele”", "„Notificarea”" și "„Semnăturile”", conținutul fiecăreia fiind evidențiat prin culori diferite în tabelul și schema de mai jos. "Notă: culorile secțiunilor funcționale corespund celor din textul de mai sus." La scurt timp după semnare, Actul a fost dus în Germania și înmânat partidelor din Reichstag. La 18 februarie, textul a fost retipărit în
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
martori din diferite zone a concluzionat că „meteoritul” a trecut pe deasupra solului frânând. Evenimentul Tunguska este cel mai puternic, dar în istoria recentă au fost mai multe explozii semnificative ale unor meteoriți. O selecție de evenimente similare este redată în tabelul următor:
Fenomenul Tunguska () [Corola-website/Science/320094_a_321423]
-
dintre care cel puțin două sunt date, cunoscute. Respectivele reprezentări grafice sunt numite foi (fișe) grafice de calcul, sau nomograme. O nomogramă "lucrează" totdeauna numai cu valori aproximative ale variabilelor date sau rezultate și este într-o anumită măsură, un tabel de calcul grafic. Un astfel de tabel de calcul grafic, este mai comod (mai puțin pretențios) decât un tabel de calcul cu variabile (mărimi) date numeric (numai prin cifre). Aceasta se explică prin faptul că, nomogramele exclud de la sine posibilitate
Nomografie () [Corola-website/Science/320117_a_321446]
-
cunoscute. Respectivele reprezentări grafice sunt numite foi (fișe) grafice de calcul, sau nomograme. O nomogramă "lucrează" totdeauna numai cu valori aproximative ale variabilelor date sau rezultate și este într-o anumită măsură, un tabel de calcul grafic. Un astfel de tabel de calcul grafic, este mai comod (mai puțin pretențios) decât un tabel de calcul cu variabile (mărimi) date numeric (numai prin cifre). Aceasta se explică prin faptul că, nomogramele exclud de la sine posibilitate unor valori interpolare a variabilelor (prezente în
Nomografie () [Corola-website/Science/320117_a_321446]
-
nomograme. O nomogramă "lucrează" totdeauna numai cu valori aproximative ale variabilelor date sau rezultate și este într-o anumită măsură, un tabel de calcul grafic. Un astfel de tabel de calcul grafic, este mai comod (mai puțin pretențios) decât un tabel de calcul cu variabile (mărimi) date numeric (numai prin cifre). Aceasta se explică prin faptul că, nomogramele exclud de la sine posibilitate unor valori interpolare a variabilelor (prezente în calculele cu tabele numerice), și prin aceea că ele ocupă mai puțin
Nomografie () [Corola-website/Science/320117_a_321446]
-
grafic, este mai comod (mai puțin pretențios) decât un tabel de calcul cu variabile (mărimi) date numeric (numai prin cifre). Aceasta se explică prin faptul că, nomogramele exclud de la sine posibilitate unor valori interpolare a variabilelor (prezente în calculele cu tabele numerice), și prin aceea că ele ocupă mai puțin spațiu, graficele fiind mai „concentrate” (pe hârtie) decât tabelele numerice de calcul. Elementele de bază în alcătuirea nomogramelor sunt drepte și /sau curbe prevăzute cu diviziuni. De pe ele se pot citi
Nomografie () [Corola-website/Science/320117_a_321446]
-
prin cifre). Aceasta se explică prin faptul că, nomogramele exclud de la sine posibilitate unor valori interpolare a variabilelor (prezente în calculele cu tabele numerice), și prin aceea că ele ocupă mai puțin spațiu, graficele fiind mai „concentrate” (pe hârtie) decât tabelele numerice de calcul. Elementele de bază în alcătuirea nomogramelor sunt drepte și /sau curbe prevăzute cu diviziuni. De pe ele se pot citi direct, sau prin rigle "cititoare" auxiliare valoarea unei variabile (căutată) în funcție de valorile altor două sau mai multe variabile
Nomografie () [Corola-website/Science/320117_a_321446]
-
Atmosfera standard este un model matematic al variației presiunii, temperaturii, densității și viscozității aerului în atmosfera Pământului în funcție de altitudine. Modelul constă în tabele de valori și formule cu care aceste valori au fost calculate. Organizația Internațională de Standardizare (ISO) a publicat " Atmosfera Standard Internațională" ( - ISA) drept standard, ISO 2533:1975. Alte organizații de standardizare, ca Organizația Internațională a Aviației Civile ( - ICAO) și guvernul
Atmosferă standard () [Corola-website/Science/320149_a_321478]
-
și guvernul SUA au publicat extensii sau subseturi ale aceluiași model atmosferic sub autoritatea lor proprie. Modelul ISA împarte atmosfera în straturi în care temperatura variază liniar. Alți parametri sunt calculați din constantele fizice fundamentale și relațiile dintre ele, rezultând tabele. Atmosfera ISA este formată din aer uscat, ea nu conține vapori de apă. Altitudinea se poate exprima ca valoare "geometrică" formula 1, caz în care accelerația gravitațională este considerată ca fiind constantă cu altitudinea, având valoarea formula 2 = 9,80665 m/s
Atmosferă standard () [Corola-website/Science/320149_a_321478]
-
formula 27 3° Operația * are elementul neutru e dacă formula 28 astfel încât formula 29. 4° Dacă operația * are elementul neutru formula 30, spunem că un element formula 31 este simetrizabil față de operația * dacă formula 32 astfel încât formula 33 (x′ se numește simetricul lui x). Ea este un tabel cu formula 34 linii și formula 34 coloane, unde formula 36, liniile și coloanele fiind etichetate fiecare cu câte unul din cele formula 34 elemente ale lui formula 38. Fie formula 42 cele n elemente ale mulțimii formula 38, atunci forma standard a tablei Cayley este: Tabla
Lege de compoziție () [Corola-website/Science/320173_a_321502]
-
iar formula 20 este căldura masică de vaporizare a apei la 20 șC, de 2454 kJ/kg. Puterea calorifică a substanțelor pure are o valoare bine determinată, însă cea a amestecurilor depinde de compoziție, astfel că pentru majoritatea combustibililor valorile din tabele sunt orientative. Puterile calorifice ale combustibililor solizi și lichizi folosiți în România sunt (în paranteză puterea calorifică inferioară aproximativă, diferită la fiecare sortiment): Puterea calorifică superioară a gazului natural depinde de compoziția acestuia, care în practica companiilor distribuitoare de gaz
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
de arhivă Normativul depozitelor de arhivă se referă la caracteristicile tehnico-funcționale ale spațiilor și echipamentelor de depozitare și conservare a arhivelor aflate în administrarea creatorilor publici și privați de arhivă. 5. Nomenclatorul arhivistic Nomenclatorul Arhivistic se poate denumi că un tabel sistematic în care se înscriu pe structura schemei de organizare a instituției unitățile arhivistice concepute pe probleme și termene de păstrare. Nomenclatorul Arhivistic este un clasificator de tip structural, un tabel sistematic al denumirilor sau titlurilor din dosare care ajută
Sistem de management al documentelor () [Corola-website/Science/320380_a_321709]