104,745 matches
-
se imprimă puternic în conștiința cititorilor: oșteanul viteaz și iubitor de dreptate Tudor Șoimaru, oșteanul cărturar Simion Bârnovă, înclinat spre meditație, hanul tătar Cantemir bei, cu o fire aprigă și neîmblânzită de nomad, boierul Stroe Orheianu, vanitos și lacom de pământ, ușuratica Magda cu caracter schimbător, țăranca Anița d o gingășie feciorelnică, sau Tomșa, domnitorul drept, dar cu manifestări crude. Imaginea trecutului este un amestec de realism și lirism, scriitorul alternând momente realiste puternice precum judecata divanului lui Tomșa cu scene
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
domnitorul drept, dar cu manifestări crude. Imaginea trecutului este un amestec de realism și lirism, scriitorul alternând momente realiste puternice precum judecata divanului lui Tomșa cu scene de iubire impregnate de lirism. Opera este însuflețită permanent de sentimentul iubirii pentru pământul strămoșesc, motorul principal al acțiunii personajelor principale ale scrierii. "Neamul Șoimăreștilor" marchează o evoluție calitativă în epica istorică a lui Sadoveanu, dar scriitorul nu reușește să se detașeze suficient de romantismul juvenil al romanului istoric "Șoimii" (1904), reluând concepția de
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
întâi”". Dincolo de caracterul său istoric, romanul are însă și un profund caracter social. Astfel, criticul Ov. S. Crohmălniceanu îl considera „un episod tragic din istoria conflictului secular care i-a opus pe țăranii liberi marilor boieri porniți să le răpească pământurile și să-i transforme în șerbi”. Boierul Stroie Orheianu încalcă drepturile răzeșilor consfințite prin zapise străvechi, ocupând prin samavolnicie pământurile pe care țăranii șoimăreșteni le-au muncit și apărat în decursul secolelor și fiindu-i întărite de domnitor în urma unor
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
un episod tragic din istoria conflictului secular care i-a opus pe țăranii liberi marilor boieri porniți să le răpească pământurile și să-i transforme în șerbi”. Boierul Stroie Orheianu încalcă drepturile răzeșilor consfințite prin zapise străvechi, ocupând prin samavolnicie pământurile pe care țăranii șoimăreșteni le-au muncit și apărat în decursul secolelor și fiindu-i întărite de domnitor în urma unor judecăți strâmbe. Conflictul între țărani și boier determină o răscoală violentă a țăranilor în urma căreia boierul este ucis, conacul de la
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
și apărat în decursul secolelor și fiindu-i întărite de domnitor în urma unor judecăți strâmbe. Conflictul între țărani și boier determină o răscoală violentă a țăranilor în urma căreia boierul este ucis, conacul de la Murgeni este incendiat și ras de pe suprafața pământului, iar locul este arat cu plugurile. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" a fost tradus în mai multe limbi străine: italiană ("La croce dei razesci", G. Carabba, Lanciano, 1933; traducere de Agnese Silvestri-Giorgi; o altă traducere realizată de Corrado Albertini și intitulată "La
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
în Palestina antică. În timpul exilului sărbătoarea a continuat să lege pe evrei, prin atașamentul față de fructele caracteristice zonei mediteraniene, cu regiunea lor de obârșie. De Tu Bishvat sunt legate câteva comandamente religioase (mitzvot) referitoare la roadele pomilor, comandamente legate de pământul Țării Israelului. În perioada emigrațiilor sioniste de repatriere în Palestina, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, dinaintea înființării Statului Israel, Tu Bishvat a devenit o sărbătoare aflată sub semnul renașterii națiunii și
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]
-
pomi în noua așezare agricolă evreiască Zihron Yaakov. Acest obicei a fost adoptat in anul 1908 de către Asociația Profesorilor evrei din Palestina și apoi de către Fondul Național Evreiesc (Keren Kayemet L'Israel) întemeiat în 1901 pentru a patrona achiziționarea de pământuri și împădurirea în Palestina. La începutul secolului al XX-lea Fondul Național Evreiesc a lansat o mare actiune de plantare de eucalipți pentru a opri epidemia de malarie din valea mlăștinoasă Hula. Și în zilele noastre Fondul planifică plantări de
Tu Bishvat () [Corola-website/Science/328779_a_330108]
-
se apropia de oraș. Scoțienii deciși, uitând experiența tristă de la Halidon Hill, i-au convins pe aliații săi să lupte. De la începutul luptei, ambele armate se deplasau una spre celălaltă. Arcașii englezi, odată cu apropierea inamicului, au început să sape în pământ pentru a fixa țepușele împotriva cavaleriei inamice; deoarece solul uscat nu permitea acest lucru, de acest lucru s-a folosit imediat cavaleria lombardă și franceză. Atacându-i pe arcași, cavaleria a divizat rândurile lor, dar în loc să iasă prin spatele englezilor
Bătălia de la Verneuil () [Corola-website/Science/328775_a_330104]
-
Grecia antică, în Legea lui Solon era reglementat nivelul dobânzilor, de asemenea această lege interyicea dreptul creditorilor de a transforma în sclavi pe acele persoane care deveneau insolvabili sau pe un membru al familiei acestora, iar celor care își pierduseră pământurile datorită insolvabilității li s-au restituit proprietățile. În Roma antică primii bancheri, majoritatea veniți din Grecia din coloniile feniciene, se ocupau în special cu schimbul de monede. Argentarii erau bancheri romani veritabili care îndeplineau o activitate privată, pe cont propriu
Istoria activității bancare () [Corola-website/Science/328793_a_330122]
-
1962 de Editura pentru Literatură din București. Romanul reia firul narativ din "Desculț" (1948) și continuă biografia fabuloasă a lui Darie în stilul scrierilor lui Panait Istrati. El se situează cronologic în ciclul epic al lui Darie între povestirea „Florile pământului” (1954), ce va deveni ulterior capitol final al romanului "Desculț", și romanul "Pădurea nebună" (1963). Autorul prezintă călătoria forțată a adolescentului Darie prin țările din Peninsula Balcanică în frământatul an 1917 și încercarea sa de a se întoarce în România
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
în luptă, iar ducele Godefroi a fost capturat. Drept consecință a victoriei sale, lui Dirk al III-lea i s-a permis să își păstreze stăpânirile și să continue perceperea impozitelor. Ulterior, Dirk a reușit în plus să achiziționeze noi pământuri către răsărit din vechile sale domenii, pe seama episcopului de Utrecht. După moartea împăratului Henric al II-lea din 1024, Dirk a acordat sprijinul său pretendentului Conrad al II-lea pentru succesiunea în Regatul Germaniei. După moartea lui Dirk din 1039
Dirk al III-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328808_a_330137]
-
împăratului Henric al II-lea din 1024, Dirk a acordat sprijinul său pretendentului Conrad al II-lea pentru succesiunea în Regatul Germaniei. După moartea lui Dirk din 1039, armatele imperiale au mai fost trimise cu diferite ocazii pentru a reclama pământurile conțile de Frizia. Puternicul Robert "Frizonul", conte de Flandra, l-a ajutat pe contele Dirk al V-lea, nepotul lui Dirk al III-lea și fiul său vitreg, să restituie Frizia conților din casa de Olanda. Se presupune că Dirk
Dirk al III-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328808_a_330137]
-
doi ani de asediu (în 427 î.Hr.), constrânsă de terminarea proviziilor din cetate și în acest fel Liga peloponesiacă a dobândit ceea ce urmărea: controlul drumului ce lega Megara de Teba. Spartanii și aliații lor, tebanii, au ras orașul de pe fața pământului. Mulți plateeni care au supraviețuit măcelului care a urmat după predarea cetății (conform lui Tucidide spartanii au ucis peste 200 de ostași plateeni) s-au refugiat la Atena, unde au primit cetățenia. "Pacea lui Antalcidas" din 386 î.Hr. (încheiată între
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
din urmă, clarificarea chestiunii denumirilor la sfârșitul anilor 1970.</onlyinclude> În tabelele de mai jos, sateliții planetari sunt indicați cu caractere aldine (de exemplu Luna), în timp ce planetele și planetele pitice, care orbitează direct în jurul Soarelui, cu caractere italice (de exemplu "Pământ"). Tabelele sunt clasificate în funcție de data publicării/anunțării. Datele sunt adnotate cu următoarele simboluri: În câteva cazuri, data este incertă și este marcată atunci cu „(?)”. "* Notă: Sateliții marcați cu un asterisc (*) au avut descoperiri complicate. Unii au necesitat ani pentru a
Cronologia descoperirilor planetelor și sateliților naturali din sistemul solar () [Corola-website/Science/328836_a_330165]
-
ctitorilor. Lespedea de mormânt a lui Petru cu dimensiunile de 2,15×0,88×0,26 m, era întreagă, iar cea a Zamfirei cu dimensiunile 1,80×0,86×0,22 m, prezenta fisuri. Ulterior mormintele au fost astupate cu pământ iar lespezile funerare au fost scoase afară din biserică. Naosul boltit semicilindric prezintă pe latura de vest, către turnul clopotniță, un ancadrament de piatră cu muchii teșite subliniat de un tor, pe a cărui lintou (buiandrug) de piatră sunt sculptate
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
zone protejate") și reprezintă un relief cu formațiuni bazaltice de tipul unui canioan (de dimensiuni reduse) aflat pe "valea Hoghizului", rezultat în urma unor activități de erupții vulcanice intense petrecute în Munții Perșani în perioada Cuaternarului, ultima eră geologică din istoria Pământului.
Microcanionul în bazalt de la Hoghiz () [Corola-website/Science/328842_a_330171]
-
epoca de argint, epoca eroilor și epoca prezentă. „Epoca de Aur” înseamnă prin extensie o perioadă de pace primordială, armonie, stabilitate și prosperitate. Pacea și armonia au domnit în această epocă, oamenii nu trebuiau să muncească ca să se hrănească pentru că pământul le oferea suficientă hrană. Oamenii trăiau până la o vârstă foarte înaintată, își păstrau înfățișarea tinerească multă vreme, iar când mureau, mureau împăcați, iar spiritul lor continuau să trăiască pe post de apărători. În dialogurile sale Cratilos, Platon amintește de epoca
Epoca de Aur () [Corola-website/Science/328838_a_330167]
-
divizat populația în două: unii cred că a fost o înscenare pusă la cale de conducătorii cherhanalelor pentru a avea ocazia să înăbușe în sânge revolta populară pe cale să izbucnească, în timp ce alții cred că a fost vorba despre sosirea pe Pământ a funebrului Doctor Schelet, aflat în căutare de suflete pe care să le piardă. În folclorul local, Marea Posedare a rămas ca un eveniment încărcat cu superstiții. Sosirea Doctorului Schelet a fost precedată de o săptămână în care, nopțile, străzile
Doctorul Schelet () [Corola-website/Science/328845_a_330174]
-
a sacrificat sute de câini, tăindu-le limba și coada și lăsându-i să rătăcească astfel pe câmpul din jurul orașului, pentru a atrage poftele Doctorului Schelet. Pe locul în care a căzut fiecare câine s-a ridicat un tumul de pământ, iar strategia a dat roade: posedările au încetat, iar Doctorul Schelet a rămas doar o amintire. Marc o convinge pe Jeanne să-și petreacă vacanța în San-Carmino. Aici, el vrea să studieze legendele locale și legăturile dintre incidentele care se
Doctorul Schelet () [Corola-website/Science/328845_a_330174]
-
va ține seama numai de cererile acelor proprietari care au:”documenturi date pana la anul 1542”. Ceea ce înseamnă că se considera acest an drept anul înființării raialei. Raiaua Brăilei a fost cea mai întinsă din cele trei raiale înființate pe pământul Țării Românești, mai mare decât raiaua Giurgiului și mult mai mare decât cea a Turnului. Ea cuprindea, potrivit indicațiilor secretarului domnesc Sulzer din vremea lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782), 55 de sate și siliști, în timp ce raiaua Giurgiului avea vreo 35 de
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
satului Cuptoarele, tăind apoi Dunărea, să răspundă la Dunărea Veche, în dreptul satului Boul, care ramânea Țării Românești . Acest hotar n-a rămas însă statornic; turcii au căutat în mai multe rânduri să-și întindă stăpânirea spre apus și miazăzi, încălcând pământul țării. Și a trebuit ca domnii, în repetate rânduri, să intervină la Poartă, cu jalbe și cu bani grei, pentru ca hotarul să fie restabilit. Așa au făcut Alexandru al II-lea (1568-1577) și fiul său Mihnea Turcitul (1577-1583, 1585-1591), așa
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
înfațișează ea aceste fapte: „turcii, brăileanii și dârstoreanii trecuseră hotarele țării care le ținea, țara d-început și să tindea brăileanii până la orașul Flocii, pe baltă în sus, și despre Râmnic și Buzău să tindea până în apa Buzăului, de stăpânia pământul și satele și pusese subași prin sate și scaune pe baltă de lua vama din toate ceale de esa din bălți și lua dijme dupe moșiile țării...Ci s-a făcuse un lucru foarte rău, carele să începusă din zilele
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
și puind nevoința cu toată inima (măcar ca și cu cheltuială, ca la turci) au isprăvit precum i-au fost pofta inimii, că au adus porunca tare de la împărațiie la brăileni, la dârstoreani, la nazâr, ca să-și ridice stăpânirea dupe pământul Țării Românești și să știe numai până în hotarele ceale bătrâne, ce au ținut cei de demult. Care porunca viindu-le, într-alt chip n-au avut cum face, ci au lăsat pământurile țării și au ținut dupe cum au ținut
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
dârstoreani, la nazâr, ca să-și ridice stăpânirea dupe pământul Țării Românești și să știe numai până în hotarele ceale bătrâne, ce au ținut cei de demult. Care porunca viindu-le, într-alt chip n-au avut cum face, ci au lăsat pământurile țării și au ținut dupe cum au ținut acei mai denainte și au rămas țară odihnită de aceasta”. O pricina de discuție între domnul Țării Românești și administratorul raialei Brăilei, acesta din urmă purta titlul de nazâr, a format-o
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
stau martore cimitirele englezești și irlandeze, în care se pot găsi numeroase morminte în care sunt îngropați doi bărbați iar inscripțiile sunt adesea o mostră de iubire, un exemplu de această inscripție este: «Iubirea i-a unit în această viață, pământul să-i unească în moarte». Una dintre sursele cele mai timpurii în care s-a descris ritualul în Europa Apuseană latină este o scriere cu rol propagandistic anti-irlandez în care este reflectat în mod exagerat și satiric și în care
Adelphopoiesis () [Corola-website/Science/328861_a_330190]