11,819 matches
-
locuitori. Este situată la 8 km de municipiul Suceava și la 70 km de municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit încă din vremuri străvechi. Astfel, în punctul "La pod la Rediu", aflat kilometrul 5 al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la veală un sit arheologic, care este inclus în prezent pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
Accesul la drumul european E581 se face prin drumul județean 244 care trece prin satul Gara Roșiesti către Vaslui sau prin satele Dodești, Stoișești și Gara Banca către Bârlad. Legatura cu celelalte sate din comuna se face prin drumuri comunale. Șoseaua care leagă gara Roșiești cu satul Băsești și satele vecine, „mers prin pădure cale de un ceas”, este opera săvârșită de Iuliu A. Zanne când era la Ministerul Lucrărilor Publice. Societatea s-a înființat pe 21 noiembrie 1929 cu aprobarea
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
în urmă cu aproximativ 200 de ani, călătorii îi spuneau "La Frumoasa", deoarece se spune că nevasta hangiului ar fi fost foarte frumoasă. Este o localitate mică având doar 65 case. Este împărțit în două linii distincte de case, pe lângă șoseaua care duce prin Liteni, la Gura Humorului. Cealaltă linie mai consistentă, unde era de fapt vatra satului și se desfășoară de-a lungul unui pârâiaș care se pierde mai departe spre Moara Carp. Până prin anul 1995 nu avea o biserică
Frumoasa, Suceava () [Corola-website/Science/301954_a_303283]
-
a înființat Magazinul Universal 1961 - se înființează Centrală Telefonică 1961 - se încheie electrificarea comunei 1968 - se inaugurează Dispensarul Veterinar 1972 - corul de cameră din Dolhestii Mari este laureat al Festivalului Corurilor de Cameră " Gh. Dima" din Brașov 1979 - se asfaltează șoseaua principala Pentru mai multe detalii, informații și fotografii interesante va recomandăm să citiți "Monografia satului Dolhestii Mari" scrisă de învățătorul Petru Sandovici Hatmanul Sendrea, Portarul Sucevei, cumnatul lui Ștefan cel Mare, înmormântat în Biserică din sat (? - m. 1481 în Bătălia
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
în legătură cu dharma - un zeu al dreptății; cuvânt care indică ceea ce face ca un lucru să fie așa cum este, e lege și morală. În Dicționarul Geografic al Bucovinei se arată că această comună este împărțită în două: • La N-E de șoseaua națională E85, pe stânga și pe dreapta pârâului Hatnuța, se întinde satul Hatna; • La S-V, Dărmăneștii sau Ghermăneștii, cum se mai numea. Dărmăneștii și Hatna au fost până în secolul al IX-lea sate diferite. În anul 1785 Comisia austriacă
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
scăldate de pârâul Hatnuța, având legătură bună cu celelalte așezări prin drumul județean, modernizat, ce duce la Siret sau la Suceava. Poziția geografică a satelor Dărmănești, Mărițeia Mare, Mărițeia Mică și Dănila le asigură o ună legătură de transport prin șoseaua națională și cea județeană, ce duce spre orașele Suceava, Rădăuți, Siret; precum și prin nodul de cale ferată de la Dărmănești și prin halta Dănila. Suprafața comunei este de 5.051 ha, din care satul Dărmănești ocupă 1800 ha, satul Măriței 1
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
depăși 10.000 de locuitori. În comuna Dumbrăveni se găsesc 5 unități școlare: Comună Dumbrăveni este traversata de la vest la est de drumul național DN 29 Suceava-Botoșani, arteră de maximă importanță în structura rutieră a județului Suceava. Este una din șoselele dezvoltării comunei, motiv pentru care amplasarea dezvoltării trebuie să vizeze vecinătatea acestei artere. Legătură cu comună Siminicea, situată la 4 km nord, de Dumbrăveni, se realizează prin drumul județean DJ 208 B. Același drum realizează și legătura cu comună Verești
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
din cele mai vechi timpuri. Drept mărturie stă situl arheologic "La pod la Rediu", inclus în prezent pe „Lista monumentelor istorice din județul Suceava” sub codul SV-I-s-B-05399. Situl arheologic se află de o parte și de alta a podului de pe șoseaua care face legătura dintre localitățile Ipotești și Bosanci, în dreptul pădurii Rediu. Deși aflat la limita dintre cele două comune, din punct de vedere administrativ acesta se află pe teritoriul comunei Bosanci. Aici au fost descoperite urme ale prezenței umane datând
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
austriac denumit "Arcsabia" situat pe Malul Podului, construit în perioada 1717-1719 din ordinul "colonelului Steinville", generalul comandant al trupelor imperiale din Transilvania. La ieșirea din Câinenii Mari spre Sibiu există o placă de marmură, încrustată în peretele abrupt ce domină șoseaua, prin care este marcat "Via Carolina", drum construit de austrieci. Satele Câinenii Mari și Câinenii Mici au fost patronate în secolul XIX de "Tudor Vladimirescu". Primăria se găsește în satul "Câinenii Mici". De remarcat în satul "Câinenii Mici" două biserici-monument
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
Pentru a-și consolida înaintarea spre cetățile dacice din munții Orăștiei, Traian a construit un drum de-a lungul Văii Oltului, presărat cu fortificații puternice. Fostul drum, "Via Traianus" (Calea lui Traian) pe care au trecut oștirile romane, este astăzi șoseaua E81 sau DN7, fiind totodată principala arteră de circulație a comunei. Perioada de istorie antică este atestată de siturile arheologice din perioadele dacică și romană care există pe teritoriul comunei "Bujoreni". În comuna "Bujoreni" se dezvoltă și se desfășoară activități
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
Bratovești este un sat în comuna Titești din județul Vâlcea, Muntenia, România. Este așezat la apus de satul Titești, pe șoseaua forestieră Cornet - Tărure. În preajma întemeierii statelor feudale (sec. al XIV-lea), deși era condus de vechea obște liberă a moșnenilor de aici, a fost transformat în sat de clăcași ai Mănăstirii Cozia, pe aproape jumătate din hotarul său. Tăranii (moșneni
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
familii de români. Comunitatea reformată-calvină s-a dizolvat în secolul al XIX-lea, din lipsă de credincioși. Localitatea Corneni este situată în partea centrală a județului Cluj, la aprox. 50 km. față de municipiul Cluj-Napoca. Pentru a ajunge la Corneni parcurgem șoseaua Cluj-Dej până la Iclod și imediat ce trecem podul de peste Valea Mărului virăm la stânga și trecând prin Aluniș ajungem la Corneni. Distanța de la Iclod la Corneni este de 14 km. Satul Corneni este situat într-o mică depresiune, înconjurată din trei părți
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
în partea de vest. În Berchieșu predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în cele două mari platouri care mărginesc satul în partea de nord și sud, foarte bune pentru activități agricole. Satul se află pe traseul șoselei care leagă Mociu de Câmpia Turzii, prin Frata. Între cele două războaie mondiale și până la apariția colectivizării, satul a fost celebru prin Moara de măcinat grâu, care deservea toate satele din jur și asigura o calitate deosebită a făinii obținute . Clima
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
Torna, Ambra-völgy. "Legenda spune că pe vremea Hulilor satul Feiurdeni era situat in partea dinspre răsărit unde astăzi este comuna Câmpenești. La vestea ca vin Hulii si prăpădesc tot in cale, poporul speriat se hotărăște să iși părăseascș locuințele din apropierea șoselei și să se refugieze in matca pârâului, in sus, inspre apus, unde erau pe atunci păduri seculare. Aici lânga izvorul pârâului, decid să se așeze. Iși fac la repezeală bordeie din pământ, le acoperă cu trunchiuri mari de copaci peste
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (cca 38 km). Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate de-a lungul drumului județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
țărănești bogate, care dețineau suprafețe mari de teren și un mare număr de vite și care se bucurau de prestigiu în viața socială a satului. Întovărășirea agricolă "Victoria" s-a realizat în Luna de Sus în anul 1957. Terenurile din dreapta șoselei Cluj-Oradea au fost cedate de în folosința Fermei Didactice Mănăștur (Stațiunea Didactică Experimentală) și a IAS Baciu. Agricultura se desfășoară în prezent pe loturi individuale și mica industrie prin societățile comerciale, asociațiile familiale și persoanele fizice autorizate care își desfășoară
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
sub numele de „Totfalu”. Localitatea se află la o distanță de aproximativ 10 km de Cluj-Napoca și la 1,5 km de mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului". Este o zonă cu un mare potențial turistic fiind la doar 3 km de șoseaua europeană E60. Are un relief predominat de deal, cu păduri de foioase de peste 100 de ani care se află de jur-împrejurul satului, pe dealurile care îl înconjoară. În secolul al XV-lea avea o populație de origina etnică mixtă. În jurul anului
Tăuți, Cluj () [Corola-website/Science/300358_a_301687]
-
a fost finalizată. La marginea sudică a satului Suatu, spre Aruncuta, se află cătunul Nodvegi, parte componentă a satului Suatu și care înainte de 1989 a avut propria școala generală pentru clasele primare. În satul Suatu, la intrare, în apropiere de șoseaua Cluj - Reghin, se află o benzinărie și un hotel-restaurant. Satul mai deține un frumos lac de acumulare populat cu pește și unde se practică pescuitul sportiv. De asemenea deține o rezervație florala unică în Europa, respectiv o biserică construită în
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în iulie și prima jumătate a lunii august circa 28°-30 °C. Vânturile în general sunt reduse ca intensitate. Precipitațiile sunt relativ numeroase. Satul este traversat de șoseaua de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
capătul sudic al localității, au descoperit o așezare din epoca bronzului, suprapusă cu una din secolul al VII-lea ce conținea un bordei cu vatră piertar și fragmente de vase din ceramică, ornamentate cu linii în val. În timpul lucrărilor la șoseaua ce traversează satul, în partea sudică a acestuia, s-au găsit mai multe locuințe și un cuptor de ars vase aparținând "culturii Wietenberg", iar din albia Oltului provin două vase cu slip negru și proeminențe ce aparțin primii epoci a
Coșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300375_a_301704]
-
în evidență viețuirea în aceste locuri a unei populații autohtone, dintr-o perioada anterioară epocii bronzului, incepand cu mileniul al II-lea î.e.n. . Aruncuta este situată în partea central - vestică a Câmpiei Transilvaniei, la 39 km.est de Cluj, pe șoseaua Cluj - Apahida - Podul Ghirișului - Suatu . Hotarul satului are dealuri cu panțe domoale, dar și porțiuni accentuate în funcție de structură formațiunilor geologice, cu cote cuprinse între 515 m. la " Dealul Ierdanima ”, 508 metri la " Dealul Găină ",respectiv 526 m la Țigla Frații
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Gheorghe și la 12 km de stațiunea Covasna. De asemenea se află la 60 km de Brașov, cel mai mare oraș din zonă. Localitatea este înconjurată din 3 părți de dealuri și păduri, având doar o singură intrare principala pe șosea, spre Covasna și Sf. Gheorghe / Brașov. De asemenea, din Zagon se poate ajunge la Întorsura Buzăului, pe un drum care trece dealul dinspre Sud. Comună Zagon cuprinde și satul Papauti aflat la aproximativ 6 km pe drumul spre Covasna. Împreună
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
Oltenia, România, formată din satele Călărași (reședința) și Sărată. Comună este așezată în partea de sud a județului, între orașele Bechet și Dăbuleni. Mai precis, comuna se află la 1 km de Dăbuleni și la 7 km de Bechet, pe șoseaua Bechet - Corabia. Localitatea Călărași se află la 40 de km de Corabia și la 72 km de Craiova. La 1 km sud se află satul Sărată care aparține de comună Călărași. Ambele sate componente ale comunei sînt compacte, cu ulițe
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
pe care sătenii îl numesc și azi “castelul lui Druga”, datorita stilului arhitectonic al construcției, bogat ornamentată, edificată într-o combinație plăcută, realizată între stilurile gotic și baroc. 5. Mănăstirea de la Maglavit, situată la cca 15 km de Cetate, pe șoseaua ce duce spre Calafat, cu binecunoscuta și larg mediatizata istorie a viziunilor și revelațiilor celebrului cioban Petrache Lupu, inițiatorul ridicării edificiului mănăstirii, a cărei construcție a fost abandonată imediat după instaurarea regimului comunist și care actualmente a fost reluată cu
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
în N-E județului Dolj și a orașului Craiova, la aproximativ 10 km de acesta, în câmpia colinara a Podișului Getic, pe valea râului Teslui și a afluenților săi Oda, Tarova, Vișina, Ocina, precum și a afluenților Gemărtăluiului. Prin comună trece șoseaua națională Craiova-Bălcești-Rm. Vâlcea (prin satul Motoci) din care se ramifică drumul județean 641 care leagă celelalte sate ale comunei. Comună Mischii are o suprafață de 4.993 de ha, altitudinea maximă fiind de 225 m în partea de nord a
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]