144,219 matches
-
întregesc cu reglementările privind drepturile de personal prevăzute în legislația muncii. Articolul 5 Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economico-financiari pe anul 1990 ai Curții Supreme de Justiție în conformitate cu prevederile prezenței legi. Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU În temeiul art. 82 lit. m
LEGEA nr. 14 din 7 august 1990 privind salarizarea membrilor Curţii Supreme de Justiţie şi a aparatului acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106805_a_108134]
-
Articolul 5 Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economico-financiari pe anul 1990 ai Curții Supreme de Justiție în conformitate cu prevederile prezenței legi. Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui
LEGEA nr. 14 din 7 august 1990 privind salarizarea membrilor Curţii Supreme de Justiţie şi a aparatului acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106805_a_108134]
-
la „România literară” (1988-1989). Secretar al Asociației Scriitorilor din Cluj, membru în Biroul Uniunii Scriitorilor, va fi între 1981 și 1989 președinte al organizației. În 1968 devine membru supleant al Comitetului Central al PCR, iar în 1975 deputat în Marea Adunare Națională. Este ales membru corespondent al Academiei Române în 1997. Autor deosebit de productiv, P. debutează în 1953, cu versuri, în „Crișana” (Oradea), spre a colabora apoi susținut, mai ales cu proză, la „Steaua” și la numeroase alte periodice. În 1958 îi
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
unificarea cu Partidul Comunist Român și mai târziu înființarea Partidului Muncitoresc Român, fiind ales membru al Comitetului Central (1948). A deținut funcțiile de ministru al Muncii (1944-1946), al Muncii și Prevederilor Sociale (1946-1952), președinte al resortului afaceri externe în Marea Adunare Națională ș.a. Din 1952 devine profesor de germanistică la Facultatea de Filologie a Universității din București, iar în 1955 este ales membru titular al Academiei RPR. Articolele semnate împreună cu Eugen Relgis în volumul Umanitarism și socialism (1925) dezvoltă pe un
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
Freising, 1949; Omenia și „Frumusețea cea dintâi”, pref. Mircea Eliade, Freising, 1962; Omorârea lui Robete, pref. Nicolae Florescu, București, 2001. Repere bibliografice: Eliade, Împotriva, 202-205, 245-250; Vasile Posteuca, Din însemnările de la Buchenwald, „Cuvântul în exil”, 1967, 58-59; Octavian Bârlea, Întristată adunare, „Cuvântul în exil”, 1967, 58-59; Ierunca, Subiect, 252-254; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 138-146. N.Fl.
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
unde publică Viața năciunei române, dulceața limbei și a simțemântelor ei (1848). La evenimentele din timpul revoluției de la 1848 a participat intens, influențând și acțiunile tinerilor intelectuali români din Blaj, al căror îndrumător spiritual era. El a redactat proclamația în vederea adunării populare de la Blaj și a fost ales membru al Comitetului Permanent de la Sibiu. Pus sub urmărire de către autoritățile maghiare, fuge la București. Aici Guvernul Provizoriu îl numește comisar de propagandă. Din București, după înăbușirea revoluției, se refugiază la Iași, apoi
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
mănăstirilor închinate. Întors la Iași în vara lui 1856, se angajează, intrând în felurite comitete și comisii, în campania de înfăptuire a unuia dintre marile sale idealuri - Unirea. În locuința lui din clădirea Societății de Medici și Naturaliști se desfășoară adunarea care va propune susținerea candidaturii lui Al. I. Cuza. Dar R., care se îmbolnăvise în timpul misiunii pe care o îndeplinise la Constantinopol, se stinge înainte ca marele act al Unirii să fi fost un fapt împlinit. A scris mult și
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
critic figurează mai multe intervenții ale lui Ion Corbu (iscălite IC), cu privire la ideile expuse de Oct. C. Tăslăuanu în articolul Două culturi. Se acordă un spațiu important manifestărilor culturale și teatrale locale, reprezentațiilor de diletanți, ca și activităților Astrei, precum adunarea de la Bistrița din 1907, la care a participat și poetul O. Goga. Se publică frecvent folclor, de pildă texte despre obiceiurile locale Gogea și Cununa, iar câteva balade despre Avram Iancu editează Th. A. Bogdan. În domeniul istoriei se remarcă
REVISTA BISTRIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289183_a_290512]
-
purtătorul de cuvânt al revendicărilor naționale și sociale ale românilor. După o nouă detenție (1845-1848) pentru acțiuni revoluționare și propagarea ideii unirii Banatului cu Țara Românească, își reia activitatea politică: este ales deputat în Parlament la Pesta, convoacă și prezidează adunarea populară a românilor, la Lugoj, în 15 iunie 1848, încearcă, fără succes, să obțină aprobarea guvernului lui Lajos Kossuth pentru înființarea unei armate românești. După înfrângerea revoluției ungare este din nou închis (1849-1853) și abia în 1861 revine în viața
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
director devine Tudor Arghezi. Având o pronunțată orientare polemică, N. își propune „să puncteze stările, să deosebească puterile și să le caracterizeze dintr-o înaltă preocupare morală, reflectând într-însa așteptările și năzuințele națiunii”. Rubrici: „Note parlamentare”, „Foițe”, „Ultimele informațiuni”, „Adunările naționale”. Gazeta conține publicistică semnată de Tudor Arghezi (Proprietatea literară, O editură nouă-Cultura Națională și alte articole în cadrul rubricii „Foițe”) și, sporadic, literatură, grupată în pagina intitulată „Literatura și arta plastică”. Astfel, sunt publicate scrieri în proză de Cezar Petrescu
NAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288368_a_289697]
-
și 24 februarie 1868. Și-a suspendat apariția pentru că directorul și fondatorul publicației, Teodor Pascal, nu mai putea face față cheltuielilor pe care le pretindea redactarea și imprimarea. N. r. a pus în discuție ideea organizării scriitorilor într-o societate intitulată Adunarea Generală a Autorilor Români, care ar fi trebuit să îi sprijine profesional și material. Aici și-a publicat Dimitrie Bolintineanu o parte din articolele politice (Principii din 1789, Liberalismul, Școalele primare rurale ș.a.), precum și poezii. Versuri dau V. Alecsandri, Zaharia
NAŢIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288365_a_289694]
-
Cazaban - „principalul nostru glas într-o lume occidentală precumpănitoare de stânga, foarte puțin interesată de soarta țărilor înrobite de comunism în Est”. Sunt publicate numeroase articole de atitudine anticomunista și antisovietica, informații despre activitatea Comitetului Național Român și despre sesiunile Adunării Națiunilor Captive, comunicate și mesaje ale Casei Regale, știri culturale și date despre Institutul Universitar Român „Carol I”, sinteze și eseuri pe teme de istorie și cultură. Numărul 186/1959 consacră aproape întregul spațiu temei La Culture roumaine dans la
NATION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
tabelară a stolnicului Dumitrache. Mai cita, cunoscându-i indirect, pe Strabo, Dio Cassius, Suidas, pe Nikephoros Gregoras, I. Zonaras, A. Bonfini, L. Toppeltin, C. Baronius, în disertația sa despre originea românilor, aflată la începutul cronografului și intitulată Cuvânt înainte la Adunarea hronologiei domnilor țării noastre. Vorbește despre neamurile și limbile Europei, venind cu o imagine plastică, antropomorfizantă a continentului, pentru a ajunge la Italia și la colonia ei, Dacia. Povestește cum, după războaiele cu romanii și decapitarea lui Decebal, li se
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
Principatelor și drepturile de autonomie, își inaugurează o carieră diplomatică eminentă. Agent al țării la Constantinopol, se preocupă de chestiunea mănăstirilor închinate. Revine la Iași în 1856, fiind integrat în Comitetul Unirii. În 1857 devine deputat la Galați. Vicepreședinte al Adunării Ad-hoc, pledează pentru împroprietărirea țăranilor. La un moment dat (1858), erau de partea sa cele mai multe șanse să fie ales domn, dar renunță la candidatură. Va rămâne un sfetnic apropiat al prietenului său Al. I. Cuza, cu deosebire în problemele de
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
și Decretul-lege nr. 8/1990 privind organizarea și funcționarea organelor locale ale administrației de stat. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 18 iulie 1990. PRE��EDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 18 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm Legea privind administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor pînă
LEGEA nr. 5 din 19 iulie 1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor pînă la organizarea de alegeri locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106774_a_108103]
-
organelor locale ale administrației de stat. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 18 iulie 1990. PRE��EDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 18 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm Legea privind administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor pînă la organizarea de alegeri locale și dispun publicarea sa
LEGEA nr. 5 din 19 iulie 1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor pînă la organizarea de alegeri locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106774_a_108103]
-
colaborator și conducător al unor reviste juridice. Ales vicepreședinte (1934) și președinte (1935) al Uniunii Avocaților din România, va fi și vicepreședinte al Uniunii Internaționale a Avocaților. Se implică și în viața politică a țării, ca deputat și vicepreședinte al Adunării Deputaților (1930-1931), ministru al Comunicațiilor (1932) ș.a. Are merite deosebite în redactarea unor proiecte de legi referitoare la unificarea codului și a procedurii penale. Pentru câtva timp, în 1930, este și director general al Teatrului Național din București. Ca poet
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
intervențiilor prin natura structurii sale. Într-un manuscris, varianta din epoca brâncovenească este legată de câteva capitole dintr-o lucrare a lui Samuil Micu despre „învățătura politicească”. Dar ecoul cel mai important se identifică în scrierile fraților Golești: Dinicu Golescu, Adunare de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de mirare, de bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote (1826) și Iordache Golescu, Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești. De asemenea, Petre Ispirescu le-a cunoscut și
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
pînă la data de 15 noiembrie 1990, proiectul noii reglementări privind fondul funciar. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința să din ziua de 30 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința să din ziua de 30 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea privind interzicerea temporară a înstrăinării
LEGEA nr. 9 din 31 iulie 1990 privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106788_a_108117]
-
funciar. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința să din ziua de 30 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința să din ziua de 30 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii și dispunem publicarea în Monitorul Oficial. PREȘEDINTELE
LEGEA nr. 9 din 31 iulie 1990 privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106788_a_108117]
-
al Televiziunii Române (1965-1968), vicepreședinte al Radiodifuziunii, coordonând emisiunile literare și muzicale (1968-1970), redactor-șef la „România liberă” (1970-1983), iar din 1990 director onorific al ziarului. Membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (1974- 1979) și deputat în Marea Adunare Națională (1980-1985), în anii ’80 intră în conflict cu autoritățile comuniste. Debutează la „Luceafărul”, în septembrie 1958, cu poezia Ulciorul. La patruzeci și patru de ani publică o carte de definiții lirice, Umbra cuvintelor (1970). A fost distins cu Premiul
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
încercare de organizare a învățământului în Țara Românească. Pentru strădania sa neobosită a fost recompensat în câteva rânduri, fiind făcut mare comis (1834), mare clucer (1841), agă (1851). A ocupat numeroase funcții administrative, iar din 1841 face parte din Obșteasca Adunare. În anul 1848 P., care fusese membru și în Comisia pentru eliberarea robilor țigani, este arestat. În 1864 domnitorul Al. I. Cuza îl numește în Consiliul de Stat. În epocă el are și o participare activă la viața culturală a
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
conform Tratatului de la Paris (1856), precum și din alte, nu puține, comisii. În 1855 pleacă pentru prima oară în Apus, la Berlin, apoi la băile de la Ems, să-și îngrijească sănătatea. În 1860 e ales reprezentant al marilor proprietari în Obșteasca Adunare. La mișcarea din 1848 nu a luat parte, deși nu era un adept al regimului lui Mihail Sturdza. Rămânea însă refractar la ideea schimbărilor survenite prin violență. Transformările, după N., trebuie să se producă treptat, de aceea el și condamnă
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
plăților în activitatea proprie a prestațiilor de servicii internaționale de poștă și telecomunicații. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința să din ziua de 26 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința să din ziua de 28 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea pentru aderarea României la Convenția
LEGEA nr. 8 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia internationala de telecomunicaţii maritime prin sateliti "INMARSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106785_a_108114]
-
telecomunicații. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința să din ziua de 26 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința să din ziua de 28 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea pentru aderarea României la Convenția privind Organizația internațională de telecomunicații maritime prin sateliți "INMARSAT" și dispunem publicarea
LEGEA nr. 8 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia internationala de telecomunicaţii maritime prin sateliti "INMARSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106785_a_108114]