65,754 matches
-
distanță și pierderea capacității de acomodare la lumină (semnul Argyll-Robertson). c) Sindromul humoral are un caracter de mare specificitate diagnostică prin confirmarea etiologiei sifilitice a bolii. El pune în evidență pozitivitatea reacției Bordet-Waserman în lichidul cefalorahidian, confirmând prin aceasta natura afecțiunii. Din punct de vedere clinico-psihiatric, PGP poate lua mai multe aspecte psihopatologice cum ar fi: forma expansiv-excitantă, de factură hipomaniacală-moriatică, prin afectarea lobilor frontali; forma depresivă, forma apatică sau demențială; forma epileptoidă cu crize paroxistice de pierdere a cunoștinței de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de comportament antisocial, delictual, cu caracter absurd. III) Epilepsia Epilepsia este un vast ansamblu nosologic care grupează accidente neuropsihice cu caracter paroxistic, de origine centrală rezultând dintr-o descărcare hipersincronă a unei populații neuronale (H. Gastaut). Epilepsia este fie o afecțiune organică cerebrală primară (epilepsia genuină sau idiopatică, esențială), fie o manifestare de tip simptomatologic, secundară în cursul evoluției clinice a unor alte afecțiuni ale sistemului nervos (tumori cerebrale, traumatisme cranio-cerebrale, accidente vasculare, encefalite, paraziteze, abcese cerebrale etc.). Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
origine centrală rezultând dintr-o descărcare hipersincronă a unei populații neuronale (H. Gastaut). Epilepsia este fie o afecțiune organică cerebrală primară (epilepsia genuină sau idiopatică, esențială), fie o manifestare de tip simptomatologic, secundară în cursul evoluției clinice a unor alte afecțiuni ale sistemului nervos (tumori cerebrale, traumatisme cranio-cerebrale, accidente vasculare, encefalite, paraziteze, abcese cerebrale etc.). Din punct de vedere psihopatologic, epilepsia se caracterizează prin crize paroxistice de pierderea cunoștinței, în cursul cărora pot apare tulburări neurologice sau psihice, urmate de o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vu, jamais vu, deja connu, jamais connu) datorate tot unui focar epileptic temporal; destructurarea brutală a stării de conștiință cu caracter pasager; scurte episoade de confuzie mintală; tulburări pasagere ale cursului gândirii, accese coleroase sau scurte impulsiuni. Epilepsia reprezintă o afecțiune psihoneurologică deosebit de importantă și de o mare complexitate. Cunoscută din antichitate și descrisă ca formă de manifestare clinică, ea este legată de numeroase credințe referitoare la „starea de posesiune demoniacă” a bolnavului. Denumită în antichitate și morbus sacer se credea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
agresivitate cu reacții antisociale, - tendințe la clastromanie, mitomanie, vagabondaj și fugi. 24. PSIHOZELE EXOGENE II (Psihozele toxice) Cadrul general Psihozele toxice ocupă un loc special în grupa tulburărilor psihopatologice. Din punct de vedere nosologic, în grupa psihozelor toxice sunt incluse afecțiunile neuropsihice datorate unor intoxicații cronice voluntare ale sistemului nervos central cu substanțe care trezesc apetența și dau obișnuință, creând în felul acesta o stare de dependență a bolnavului, necesitând un aport continuu și crescut de substanță toxică. Cele mai cunoscute
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alcool la intervale variate de timp, în perioade scurte, sau de durată variabilă, urmate de lungi intervale de timp în care individul nu mai manifestă nici un fel de interes sau apetență pentru alcool. În acest caz, dipsomania maschează fie o afecțiune periodică din seria afectivă (PMD), fie este expresia unei predispoziții larvate de factură epileptoidă. În orice caz este pusă din nou în discuție o anumită „predispoziție” specială, de factură psihopatologică a individului respectiv, de ordin endogen. G. Deshaies descrie două
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
25. PSIHOZELE EXOGENE III (Psihozele endocrine. Psihozele metabolice și carențiale) Aspecte generale Spre deosebire de psihozele organice cerebrale și de psihozele toxice, psihozele endocrine și grupa psihozelor metabolice și carențiale sunt tulburări psihotice secundare care apar în cursul evoluției clinice a unor afecțiuni somatice primare de factură endocrină sau metabolică etc. Aceste grupe de tulburări psihice traduc, așa cum spuneam deja mai înainte, o corelație strânsă între somatic și psihic. Spre deosebire însă de patologia psihosomatică, psihozele exogene, de tipul celor la care facem
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Aceste grupe de tulburări psihice traduc, așa cum spuneam deja mai înainte, o corelație strânsă între somatic și psihic. Spre deosebire însă de patologia psihosomatică, psihozele exogene, de tipul celor la care facem referință, sunt manifestări psihopatologice fie secundare unor afecțiuni somatice primitive, fie însoțesc evoluția clinică a acestor boli somatice, făcând parte din tabloul clinic al acestora. Vom prezenta în continuare cele mai importante aspecte psihopatologice ale psihozelor endocrine și a tulburărilor psihice legate de maternitate, iar în continuare aspectele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazurile de anorexie mintală sau în cele de cașexie Sismonds. Insuficiența gonadică duce la manifestări psihopatologice specifice, caracterizate prin depresii, insomnii, lentoare în ideație, bradipsihie. Seria de exemple poate continua încă și în alte cazuri de tulburări clinice legate de afecțiunile endocrine. M. Bleuler reunește tulburările de factură psihotică ce apar în cursul bolilor endocrine sub denumirea de „sindrom psiho-endocrin”. Autorul menționat subliniază faptul că această entitate psihopatologică trebuie net diferențiată de „sindroamele humorale grave” care sunt reacții psihotice și de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
îl are în relațiile sale cu viața psihică, cu personalitatea individului, să revenim la „sindromul psiho-endocrin”. Ceea ce caracterizează din punct de vedere psihopatologic această entitate clinică, sunt următoarele aspecte puse în evidență de M. Bleuler, în toate cazurile, indiferent de afecțiunea endocrină primară la care facem referință: a) tulburări instinctuale izolate, b) tulburări de dispoziție, c) tulburări din sfera instinctivo-afectivă. Toate acestea pot avea un caracter fie tranzitoriu, fie durabil, în funcție de intensitatea tulburărilor endocrine și de durata de evoluție clinică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
La aspectele psihopatologice mai sus menționate, M. Bleuler adaugă faptul că, în mod egal, pot fi observate tulburări ale funcțiilor glandelor endocrine, în cursul evoluției unor boli psihice (psihozele afective, schizofrenie, tulburări nevrotice etc.). Dar dincolo de polimorfismul tablourilor clinice ale afecțiunilor endocrine trebuie să acceptăm existența unor tulburări specifice, cu caracter general, așa cum sunt ele cuprinse în sindromul psiho-endocrin, descris de M. Bleuler. Tot în această clasă de tulburări psihopatologice trebuie să includem și psihozele puerperale. Deși sunt legate de o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de autoacuzare, gelozie sau persecuție, tulburări oniro-halucinatorii sau un sindrom de automatism mintal. Nu sunt rare crizele melancoliforme cu tentative de suicid sau pulsiuni infanticide ale mamei. Psihozele metabolice și carențiale Psihozele metabolice și carențiale sunt tulburări psihice consecutive unor afecțiuni somatice grave, cu evoluție cronică, incurabile, care se asociază secundar tulburărilor psihice severe, cu caracter specific. Acestea sunt, de regulă, de intensitate psihotică și sunt specifice etiologic. Din punct de vedere clinico-psihiatric trebuie să facem separația între psihozele metabolice, care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evoluție cronică, incurabile, care se asociază secundar tulburărilor psihice severe, cu caracter specific. Acestea sunt, de regulă, de intensitate psihotică și sunt specifice etiologic. Din punct de vedere clinico-psihiatric trebuie să facem separația între psihozele metabolice, care sunt datorate unor afecțiuni somatice primare (insuficiența hepatică sau renală, diabetul etc.) și psihozele carențiale care apar drept consecință a unor avitaminoze (pelagra, avitaminozele B etc.). Le vom descrie în continuare din punct de vedere psihopatologic. 1) Psihozele metabolice Psihozele metabolice sunt tulburări psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bradipsihie, lentoare intelectuală, o stare de obtuzie mintală, cefalee, insomnii sau coșmaruri nocturne. În alte situații putem întâlni episoade confuzionale acute cu agitație, fugă, anxietate extremă, terifiantă. În cazuri de azotermie severă apar somnolență, astenie generală, comă. Diabetul este o afecțiune care se însoțește constant de tulburări psihice. Cel mai adesea se notează stările depresive asociate cu o astenie fizică. Adesea, depresiile pot atinge gravitatea melancoliei. Pot apare stări confuzionale sau delirante, care sunt semne extreme ale unei evoluții clinice severe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se notează stările depresive asociate cu o astenie fizică. Adesea, depresiile pot atinge gravitatea melancoliei. Pot apare stări confuzionale sau delirante, care sunt semne extreme ale unei evoluții clinice severe, cu un prognostic grav. 2) Psihozele carențiale Psihozele carențiale sunt afecțiuni datorate unor avitaminoze care determină atât tulburări somatice, metabolice, dar și tulburări neurologice (parestezii, paralizii, tulburări de sensibilitate etc.) și tulburări psihice. Ne vom referi la tulburările psihice întâlnite în cursul avitaminozelor. Cele mai importante tulburări din această serie, din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihici. E. Kreischmer din punctul de vedere al psihiatriei constituționale, alătura aceluiași cadru psihopatologic comun, PMD și schizofrenia, considerându-le entități clinice de factură constituțional-ereditară, expresie a unor tulburări pur endogene. În felul acesta, psihozele endogene vor fi considerate ca afecțiuni psihice ereditare, produs al unor dispoziții morbide particulare ale personalității, sau, după Berze, „psihoze de dispoziție” (Anlagepsychosen). K. Jaspers insistă asupra dialecticii „exogen - endogen” subliniind sensurile psihopatologice diferite ale acestora. K. Kleist consideră endogene numai acele boli psihice cu cauză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestui raport rezultă în final starea de echilibru a individului: sănătatea mintală, sau, dimpotrivă, stare de dezechilibru psihic: boala psihică. 27. PSIHOZELE ENDOGENE II (Psihozele afective) Cadrul psihopatologic general Psihopatologia vieții afective, deosebit de importantă și complexă, reunește două grupe de afecțiuni psihiatrice, diferite între ele în raport cu factorii cauzali care le produc: - tulburările afective exogene (patologia afectivă de tip reactiv), - tulburările afective endogene (stările anxioase, sindroamele depresive și maniacale, boala afectivă, PMD). Tulburările afective exogene au fost prezentate anterior când am analizat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor boli cerebrale sau somatice (tulburări cerebrale, endocrine, boli somatice etc.) Depresie nevrotică Psihoză depresivă unipolară periodică În concluzie, în ceea ce privește etiologia stărilor depresive, se poate afirma că sunt incriminate trei grupe de factori, și anume: a) Factori somatogeni, reprezentați prin afecțiunile somato-corporale sau cerebrale care pot declanșa, în mod secundar stări depresive. b) Factori endogeni, primari, care depind de terenul constituțional, de predispoziția persoanei la afecțiuni depresive. c) Factori psihogeni, care au un caracter reactiv, fiind legați de situațiile psihotraumatizante ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afirma că sunt incriminate trei grupe de factori, și anume: a) Factori somatogeni, reprezentați prin afecțiunile somato-corporale sau cerebrale care pot declanșa, în mod secundar stări depresive. b) Factori endogeni, primari, care depind de terenul constituțional, de predispoziția persoanei la afecțiuni depresive. c) Factori psihogeni, care au un caracter reactiv, fiind legați de situațiile psihotraumatizante ale vieții cotidiene ce modifică tipul de reacție afectivă, declanșând instalarea unor depresii reactive. Depresia mascată Un loc particular în cadrul psihopatologiei stărilor depresive a fost rezervat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
F. Achille-Delmas prin faptul că nu există „un singur suicid” ci „mai multe forme de suicid”. În sensul acesta sunt menționate următoarele: a) Suicidul accident, datorat unei erori fatale pentru individ. b) Suicidul-nebunie, ca formă de manifestare în cadrul evoluției unei afecțiuni psihice. c) Suicidul-constrângere, ca o constrângere căreia este supus individul și care-l împiedică să aleagă sau să opteze între „a trăi” și „a muri”. d) Suicidul-eutanasie este forma la care se apelează în cazul unei morți inevitabile și care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicid Ambivalență Adoptarea deciziei cu trecerea la act Suicid Faza de pregătire Faza de ambivalență Trecerea la act Suicidația Suicidația Traumatizația 28. PSIHOZELE ENDOGENE III (Grupa psihozelor schizofrenice) Cadrul psihopatologic general Grupa schizofreniilor, delimitată astfel de E. Bleuler (1911), reunește afecțiuni psihiatrice grave ale vârstei tinere, care produc o modificare profundă, de durată și cu serioase consecințe pentru personalitatea bolnavului. Cunoscută de multă vreme, în secolul al XIX-lea a circulat în psihiatrie sub denumirea de demență precoce. Semnalată de Willis
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fie demență cronică. Se pare că cel care o numește demență precoce este Morel (1860), termen adoptat și de Kraepelin care o descrie la rândul său (1896). În aceeași perioadă, Kahlbaum descrie catatonia și Hecker hebefrenia, pe care le considerau afecțiuni independente. În secolul XX, E. Bleuler (1911) reunește demența precoce, catatonia și hebefrenia în același cadru nosologic al schizofreniilor, recunoscând prin aceasta o unicitate în polimorfismul lor psihopatologic. Chaslin va introduce conceptul de psihoză discordantă, iar Minkowski îi consacră o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență (bufeele delirante) Psihozele simptomatice (toxice și infecțioase) Reacții ipohondriace Reacții nevrotice și isterice Psihozele organice cerebrale Reacții depresive Afecțiuni organice Factori psihogeni Polul exogen 2) Tulburările de paralizie ale excitației, în care domină din punct de vedere psihopatologic, tulburările de gândire, fie de tip maniacal-disociat, fie de tip inhibat. 3) Psihozele de motilitate hiperkinetice și akinetice, în care predomină
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
analiză a psihozelor endogene, căutând să desprindă existența unor relații dintre psihozele afective și psihozele din grupa schizofreniei. În analiza sa, acesta ia în considerație, următorii factori psihopatologici: - predispoziția ciclotimică, specifică psihozelor afective, - predispoziția schizofrenică, specifică psihozelor din grupa schizofreniei, - afecțiunile organice cerebrale cu tulburări psihice asociate, - factorii psihogeni. Din analiza comparativă a „naturii endonului”, a endogenității și a „naturii psihogene”, se ajunge la stabilirea unor relații psihopatologice așa cum se poate vedea din schema pagina 303???. În această reprezentare schematică, personalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalitatea normală ocupă un loc central, între „polul endogen” și „polul exogen”. De o parte și de alta se dispun, la polul endogen, predispoziția ciclotimică și predispoziția schizofrenică, iar la polul exogen, se dispun, de o parte și de alta, afecțiunile organice cerebrale și factorii psihogeni. Între aceștia se interpun formele clinice, descrise de noi anterior, ca grupe nosologice ale psihiatriei și psihopatologiei clinice (vezi schema din pagina 335???). 29. PSIHOZELE ENDOGENE IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) Cadrul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]