11,210 matches
-
Conform filozofiei menționate, Tao este forța fundamentală care curge în toate ființele și lucrurile inerte din Univers. Este esența însăși a realității și, prin natura sa, este inefabilă și indescriptibilă. Este reprezentată de "tàijítú", simbolul reprezentând unitatea dincolo de dualismul yin-yang compus din principiile de energie pozitivă și negativă. Artele marțiale chineze reprezintă o cale pentru a parveni la această unitate între cele două principii și a avansa pe calea Tao. Prin metonimie un "tao" (de exemplu în Taijiquan) este o înlănțuire
Tao () [Corola-website/Science/299507_a_300836]
-
în indivizi (fiindurile). Ei sunt, în termeni aristotelici, substanțe prime. Ceea ce îl interesează pe Toma în continuare este cum poate fi recunoscută esența în substanțe. Trebuie să ținem cont însă de faptul că substanțele sunt de două feluri: simple și compuse. Se revine, în acești termeni, la o mai veche temă a filosofiei europene, cea a distincției unu-multiplu, conform căreia multiplul este inferior dar cognoscibil pe măsura intelectului uman, în vreme ce Unul este temei dar „ascuns” gândirii noastre. Substanțele compuse sunt
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
și compuse. Se revine, în acești termeni, la o mai veche temă a filosofiei europene, cea a distincției unu-multiplu, conform căreia multiplul este inferior dar cognoscibil pe măsura intelectului uman, în vreme ce Unul este temei dar „ascuns” gândirii noastre. Substanțele compuse sunt „mai ușor” de cunoscut și de aceea metoda potrivită începe cu ele. Caracterul lor compus se datorează prezenței unui factor multiplicator, cum ar fi materia. În cazul substanțelor sensibile, materia reprezintă principiul de individualizare față de specie, astfel încât specia „om
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
a distincției unu-multiplu, conform căreia multiplul este inferior dar cognoscibil pe măsura intelectului uman, în vreme ce Unul este temei dar „ascuns” gândirii noastre. Substanțele compuse sunt „mai ușor” de cunoscut și de aceea metoda potrivită începe cu ele. Caracterul lor compus se datorează prezenței unui factor multiplicator, cum ar fi materia. În cazul substanțelor sensibile, materia reprezintă principiul de individualizare față de specie, astfel încât specia „om”, de exemplu, cuprinde o multitudine de indivizi umani care au aceeași esență dar sunt numeric mai
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
amândurora: „"și una, și alta, deși forma singură este, prin natura ei („suo modo”), cauza unui fiind compus de acest fel" ”. Ceea ce trebuie să înțelegem de aici este că nu avem o identitate perfectă între esența inteligibilă (cauza) a substanței compuse și forma lucrului concret. Esența este cauza modului de ființare a fiindului, dar acest mod de ființare cuprinde și materie. Compusul formă-materie care înseamnă fiindul reprezintă, am putea spune, un „efect” al esenței. O consecință imediată a acestei teze ar
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
Ceea ce trebuie să înțelegem de aici este că nu avem o identitate perfectă între esența inteligibilă (cauza) a substanței compuse și forma lucrului concret. Esența este cauza modului de ființare a fiindului, dar acest mod de ființare cuprinde și materie. Compusul formă-materie care înseamnă fiindul reprezintă, am putea spune, un „efect” al esenței. O consecință imediată a acestei teze ar fi că esența („cuprinzând” sau cauzând și materia și forma deopotrivă, adică individualul ca și compus), este particulară și nu universală
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
de ființare cuprinde și materie. Compusul formă-materie care înseamnă fiindul reprezintă, am putea spune, un „efect” al esenței. O consecință imediată a acestei teze ar fi că esența („cuprinzând” sau cauzând și materia și forma deopotrivă, adică individualul ca și compus), este particulară și nu universală (căci fiecare individ ar avea o altă esență, diferențiată după determinațiile materiale, ce ar trebui să fie cauzate în moduri particulare pentru fiecare individ). Numai înțeleasă ca separată de materie forma ar putea rămâne un
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
a desemna orice corporalitate neînsuflețită). În alți termeni, tot ai lui Toma, „corpul va fi genul ființei animate, deoarece în ființa animată nu se cuprinde nimic care să nu fi fost conținut în corp în mod implicit” . În sfârșit, substanțele compuse (indivizii) au și determinări accidentale, care nu pot exista în afara substanțelor. Accidentele nu pot fi decât în ceva ("esse" al lor este un "inesse"). Spre deosebire de substanțele compuse, a căror esență este și materie (nedesemnată) și formă, substanțele simple au ca
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
să nu fi fost conținut în corp în mod implicit” . În sfârșit, substanțele compuse (indivizii) au și determinări accidentale, care nu pot exista în afara substanțelor. Accidentele nu pot fi decât în ceva ("esse" al lor este un "inesse"). Spre deosebire de substanțele compuse, a căror esență este și materie (nedesemnată) și formă, substanțele simple au ca esență numai forma. Ele nu sunt materiale întrucât se află mai aproape de „principiul prim”, care este actualitate primă și pură. Astfel, substanțele simple sunt, spune Toma, spiritele
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
esență numai forma. Ele nu sunt materiale întrucât se află mai aproape de „principiul prim”, care este actualitate primă și pură. Astfel, substanțele simple sunt, spune Toma, spiritele (lat.: "intelligentiae", adică inteligențele pure). O altă deosebire a substanțelor simple față de cele compuse este că, în cazul acestora din urmă, cviditatea poate fi predicată „ca întreg”. Ele sunt, adică, identice cu esența lor formală, ceea ce nu este cazul cu substanțele compuse (fiind imposibil să se afirme despre un om că este identic cu
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
intelligentiae", adică inteligențele pure). O altă deosebire a substanțelor simple față de cele compuse este că, în cazul acestora din urmă, cviditatea poate fi predicată „ca întreg”. Ele sunt, adică, identice cu esența lor formală, ceea ce nu este cazul cu substanțele compuse (fiind imposibil să se afirme despre un om că este identic cu cviditatea sa). În fine, o a treia diferență constă în faptul că substanțele simple nu se multiplică în cadrul speciilor, ele fiind numeric tot atâtea câte specii sunt. Substanțele
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
fiind imposibil să se afirme despre un om că este identic cu cviditatea sa). În fine, o a treia diferență constă în faptul că substanțele simple nu se multiplică în cadrul speciilor, ele fiind numeric tot atâtea câte specii sunt. Substanțele compuse se multiplică numeric în funcție de desemnarea materiei, adică intraspecific. Cu alte cuvinte, fiecare substanță simplă este o specie, echivalentă cu esența sa; în schimb, fiecare substanță compusă este un individ, având o esență particulară: esența lor este, deși unică după formă
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
nu se multiplică în cadrul speciilor, ele fiind numeric tot atâtea câte specii sunt. Substanțele compuse se multiplică numeric în funcție de desemnarea materiei, adică intraspecific. Cu alte cuvinte, fiecare substanță simplă este o specie, echivalentă cu esența sa; în schimb, fiecare substanță compusă este un individ, având o esență particulară: esența lor este, deși unică după formă, totuși multiplicată material. Spiritele sau substanțele simple sunt identice cu esența lor (adică sunt esențe), aflându-se, în acest sens, pe prima treaptă a creației. În
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
sunt numai moduri, ceea ce înseamnă că ființa lor este cauzată din exterior. Esența nu este același lucru cu existența, ele sunt realități a căror ființare este altceva decât natura lor. Cauza existenței lor (și, prin mijlocirea lor, și a substanțelor compuse) este Dumnezeu. Faptul că-și au existența de la Dumnezeu reprezintă explicația lipsei de identitate între esență și existență. Spre deosebire de substanțele compuse, care sunt alcătuite din formă și materie, substanțele simple au „esență” și „ființare”. Fiind primită din exterior, ființarea reprezintă
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
realități a căror ființare este altceva decât natura lor. Cauza existenței lor (și, prin mijlocirea lor, și a substanțelor compuse) este Dumnezeu. Faptul că-și au existența de la Dumnezeu reprezintă explicația lipsei de identitate între esență și existență. Spre deosebire de substanțele compuse, care sunt alcătuite din formă și materie, substanțele simple au „esență” și „ființare”. Fiind primită din exterior, ființarea reprezintă pentru ele potențialitate, căci numai la nivelul cauzei(Dumnezeu) ființa este actuală. Faptul că spiritele primesc ființa înseamnă actualizarea a ceea ce
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
la contactul cu blindajul. Puterea lor de străpungere este atât de mare încât chiar dacă lovește la unghiuri mari, tot perforează metalul deoarece acționează ca un ac, concentrând o presiune foarte mare pe o suprafață foarte mică. Unele tipuri de "blindaje compuse" (blindaje alunecatoare si blindajele compozite) sunt proiectate pentru a favoriza ruperea proiectilului înainte de a distruge blindajul. Altă muniție des folosită de tunuri pentru distrugerea blindatelor este muniția explozivă antitanc HEAT. Această muniție este formată dintr-o încărcătură explozivă sub formă
Tanc () [Corola-website/Science/298932_a_300261]
-
km. Wolframul este un metal puțin reactiv. El nu este atacat de apa regală sau de acidul fluorhidric, în lipsă de oxigen nu se dizolvă în soluțiile sărurilor alcaline (amoniac, hidroxid de sodiu sau potasiu). Totuși nu rezistă la acțiunea compușilor oxidanți precum: acidul azotic sau cloratul de potasiu. Pulberea acestui metal poate fi aprinsă; în rest este stabil față de aer, apă și halogeni bineînțeles cu excepția fluorului (nemetal care reacționează cu toate elementele inclusiv unele gaze nobile). Reacționează și la cald
Wolfram () [Corola-website/Science/304472_a_305801]
-
rubidiul și cesiul au format săruri insolubile cu acidul cloroplatinic, însă aceste săruri prezentau diferențe în solubilitate în apa fierbinte. Prin urmare, hexacloroplatinatul de cesiu și rubidiu ((Cs,Rb)PtCl) putea fi separat din amestec prin cristalizare fracționată. După reducerea compusului cu hidrogen, cesiul și rubidiul au putut fi separați datorită diferenței de solubilitate a carbonaților săi în alcool. Din toți cei 44.000 de litri de apă minerală, s-a obținut 9,2 grame de clorură de rubidiu și 7
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
chimice datorită masei atomice și a electropozitivității foarte mari. Cesiul este cel mai electropozitiv element cu izotopi stabili. Ionii de cesiu sunt, de asemenea, grei și mai puțin duri decât al ionilor de metale alcaline. Cea mai mare parte a compușilor cesiului conțin cationul Cs ce se poate combina prin legături ionice cu un mare număr de anioni. O excepție notabilă este anionul de "cesiură" (Cs). Alte câteva excepții sunt suboxizii (vezi secțiunea oxizi). Sărurile ionului Cs sunt incolore, deși anionul
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
de cesiu sunt solubili în apă. Sărurile duble (adică cele formate din mai mulți cationi și anioni diferiți) sunt adesea greu solubile; însă, această insolubilitate poate avea și aplicații. De exemplu, datorită solubilității scăzute a sulfatului de cesiu și aluminiu, compusul este folosit la purificarea cesiului din minereuri. Sărurile duble cu stibiu (ca de exemplu, ), bismut, cadmiu, cupru, fier și plumb sunt, de asemenea, puțin solubile. Hidroxidul de cesiu (CsOH) este o bază foarte puternică și higroscopică. Compusul poate fi folosit
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
cesiu și aluminiu, compusul este folosit la purificarea cesiului din minereuri. Sărurile duble cu stibiu (ca de exemplu, ), bismut, cadmiu, cupru, fier și plumb sunt, de asemenea, puțin solubile. Hidroxidul de cesiu (CsOH) este o bază foarte puternică și higroscopică. Compusul poate fi folosit la decaparea semiconductoarelor, cum sunt siliciul și germaniul. Hidroxidul de cesiu a fost considerat de chimiști ca „cea mai puternică bază”, fapt datorat atracției slabe dintre ionul Cs foarte greu și OH mai ușor. CsOH este într-
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
cea mai puternică bază Arrhenius, însă un număr de compuși care nu există în soluții apoase, precum amida de sodiu (NaNH) și n-butil-litiul (CHLi), sunt baze și mai puternice. Prin reacția unui amestec stoichiometric de cesiu și aur se formează compusul aurura de cesiu. Ca toți cationii metalelor, ionul Cs formează compuși complecși în soluțiile bazelor Lewis. Adesea, din cauza greutății sale, Cs adoptă numere de coordinare mai mari ca șase, acestea fiind tipice pentru cationii metalelor alcaline ușoare. Această tendință este
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
pentru forări. Pentru a suplimenta dezvoltarea pe piață, compania Cabot Corporation a construit o fabrică în 1997 la Mina Tanco din Manitoba, Canada, cu o capacitate de 12 000 de barili (1,900 m) de format de cesiu pe an. Compușii primari comerciali ai cesiului pe scară redusă sunt clorura și azotatul de cesiu. Alternativ, cesiul metalic poate fi obținut prin purificarea compușilor derivați din minereu. Clorura de cesiu și respectiv clorurile halogenilor pot fi reduse la 700-800 °C cu calciu
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
Canada, cu o capacitate de 12 000 de barili (1,900 m) de format de cesiu pe an. Compușii primari comerciali ai cesiului pe scară redusă sunt clorura și azotatul de cesiu. Alternativ, cesiul metalic poate fi obținut prin purificarea compușilor derivați din minereu. Clorura de cesiu și respectiv clorurile halogenilor pot fi reduse la 700-800 °C cu calciu sau cu bariu, după care rezultă distilarea cesiului metalic. În același mod, aluminatul, carbonatul și hidroxidul de cesiu pot fi reduși cu
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
de cesiu și nitrură de bariu. În vid, dicromatul de cesiu poate reacționa cu zirconiul formând cesiu metalic pur fără alți produși gazoși. Prețul cesiului de puritate 99,8% în 2009 era de aproximativ 10 dolari pe gram, însă, prețurile compușilor de cesiu sunt vizibil mai ieftine. Cea mai modernă și largă utilizare a cesiului non-radioactiv este pentru crearea formatului numit format de cesiu, ce este un ulei de bază pentru forare. Soluțiile apoase de format de cesiu (HCOOCs) — ce pot
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]