10,421 matches
-
este fabricat astăzi pornind de la un must căruia i se oprește fermentația (procedeu opus fabricării vinului), astfel încât conținutul de alcool să fie sub 3o, așa cum impune un decret din 1960, situând acest produs la același nivel cu cidrul. O altă constrângere, care îngreunează și mai mult metoda sa de preparare, este faptul că gazul carbonic al vinului spumant trebuie să fie "natural", adică endogen. Acest produs păstrează aroma strugurelui și se bea rece, căci este dulce (în ciuda eforturilor de a reduce
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
având ca funcție de a studia ceea ce există, a ,,oglindi” cât mai fidel starea de fapt și a oferi pe baza experiențelor acumulate soluțiile necesare a fi luate. constructivismul are ca paradigmă: societatea este o creație umană în anumite contexte de constrângeri și limite, cunoașterea este și ea o creație umană. Așadar, managementul resurselor umane se elaborează și se practică așa cum oamenii sunt capabili, incluzând nu numai adevărul, dar și erorile posibile, nu numai evidențierea a ceea ce există, dar și a unor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
umaniste ale creștinismului și care concepe lumea ca fiind supusă voinței divine. Prin aceasta, criteriile de decizie vor purta amprenta specifică a celui care vede în acțiunea sa o expresie a comandamentelor divine. Un asemenea om acționează sub puterea de constrângere și stimulativă a mentalității „care aspiră în mod profesionist, sistematic și rațional la un câștig legitim”<footnote Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 180. footnote>. Managementul resurselor umane va lua în considerare această caracteristică
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
direct (față în față) dintre public și instituția respectivă. Conceptul de „public” se referă la o etapă anume în evoluția vieții sociale, în care se unesc problemele de interes general cu cele personale apte a fi discutate „critic” liber, fără constrângeri într-un „spațiu social” constituit pe criteriile problematicii („spațiul public”)<footnote A se vedea Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1996, p. 97. footnote>. Relațiile publice implică, așadar, un „spațiul social” specific
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
accesibilitatea liberă și egală a tuturor cetățenilor la discuții; circulația liberă a „pozițiilor” între oameni. „Spațiul public” se intersectează cu cel privat și cu cel politic, exprimând un aspect al democrației, al accesului cetățenilor la contactul liber, fără teamă și constrângeri, cu puterea politică. Și acum să încercăm o prezentare, pe scurt, a specificului managementului resurselor umane în cadrul serviciilor publice. Putem spune, după părerea noastră, că managementul resurselor umane în cadrul instituțiilor care oferă servicii publice constă în „dubla relație cu publicul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
footnote>. În acest caz, sunt prezentate: A) Principiile analizei strategice: strategia nu este nici un proiect conștient și clar, nici un obiectiv în sensul obișnuit al cuvântului, ci o logică pe care o reținem; strategia depinde mai puțin de obiective sau de constrângeri, cât și de actorii disponibili și de relațiile în care se află; strategia trebuie „citită” pornind de la regularitățile comportamentului observat; acestea sunt obiectul ipotezelor de la care pornim; strategia comportă un aspect ofensiv (mărirea capacității de acțiune) și altul defensiv (conservarea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Predicția evenimentelor este inerent dificilă. Evenimentele reprezintă intersecția vectorilor sociali (interese, forțe, presiuni, alte aspecte asemănătoare). (...) Prospectarea este posibilă doar în cazul în care se poate asuma un grad de raționalitate din partea oamenilor care influențează evenimentele - recunoașterea costurilor și a constrângerilor, acceptarea comună a definirii regulilor de joc, argumentul în ceea ce privește respectarea regulilor, voința de a fi consecvent”<footnote Bell, Daniel, op. cit., pp. 3-4. footnote>. Prospectarea elaborează „scenarii” (descrieri a unor stări posibile) pe care le analizează pe baza unor criterii de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
deciziilor, de fixare a salariilor, de comunicare etc. Variabile ale titularului postului, care, în raport cu strategiile sale personale, intervin în mod diferit în procesul muncii: sexul, vârsta, situația familială, istoria socio-profesională din care decurg aptitudinile și atitudinile; imaginea de sine și constrângerile care sunt mai mult sau mai puțin interiorizate (drepturi, obligații, așteptări); proiectele personale, care sunt strâns legate de evoluția și perspec tivele postului; viața extraprofesională, care este susceptibilă să interfereze cu postul. Variabile ale activității: elemente de bază ale postului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Gheorghe H., op. cit., p. 185. footnote> Schema 37. Modelul analizei de tip diagnoză a locului de muncă și a resurselor umane Analiza de tip diagnoză a resurselor umane are ca „fundal” strategia de ansamblu a instituției, (A), fapt care generează constrângerile de tipul I. Aplicat la MRU în administrația publică, la acest palier se găsesc cerințele generale referitoare la politicile privind drepturile și obligațiile cetățenilor, modul de instituire a organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale, politicile de impozitare și alte obligații ale cetățenilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
obligațiile cetățenilor, modul de instituire a organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale, politicile de impozitare și alte obligații ale cetățenilor, modul de organizare a relațiilor de comunicare cu publicul, politicile de atragere a publicului la acțiuni de coparticipare în cadrul administrației publice etc. Constrângerile de tipul II se vor referi direct la locurile de muncă și personalul participant la activitatea administrației publice. „Situația” - sub aspectul „existentului empiric” real, la un moment dat - ne va permite să trecem la momentul următor (D). Evaluarea situației reale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pentru reversul acestei atitudini: "Nu ești niciodată servit mai rău decât prin tine". Am aspirat la libertate, aspir acum la solitudine. Ea este dificil de obținut. Și încă mai dificil de suportat". Artistul este prins între orgoliul său creator și constrângerile inerente condiției umane ca între Scylla și Caribda. Artistul nu vrea să facă nicio concesie și atunci se izolează în turnul său de fildeș cu prețul unui efort considerabil, descoperind acolo dezavantajele unei astfel de decizii. Capitolul VI VI.1
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de o tulburătoare senzualitate. Corul de îngeri în cel de-al treilea panou va oferi contrapondere acestei sexualizări agresive și seductive, a răului la puterea femininului. Corul de îngeri protejează o unio mistica definită în termenii unei sexualități eliberate de constrângeri, sau la nivelul unei lecturi freudiene, ca eliberare a principiului plăcerii, sublimat prin artă de constrângerile materiale ale lumii. Prin urmare, aventura umanității se configurează ca aventură a artei în expresia ei cea mai liberă, a unui erotism jubilatoriu, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestei sexualizări agresive și seductive, a răului la puterea femininului. Corul de îngeri protejează o unio mistica definită în termenii unei sexualități eliberate de constrângeri, sau la nivelul unei lecturi freudiene, ca eliberare a principiului plăcerii, sublimat prin artă de constrângerile materiale ale lumii. Prin urmare, aventura umanității se configurează ca aventură a artei în expresia ei cea mai liberă, a unui erotism jubilatoriu, în viziunea particulară a soteriologiei estetice klimtiene. Carl Schorske observă aici reluarea unui set de distincții transpuse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ferdinad Hodler sau Puvis de Chavannes, cât și la prerafaeliți. În partea stângă se află Dragostea profană, construită într-un raport de simetrie cu Dragostea spirituală. Tânărul îndrăgostit se află îngenuncheat la picioarele iubitei. Oare presupune această postură sensul unei constrângeri, a unei necesități pe care o îmbracă dragostea profană? Pe o scară, în lateral, coboară o serie de personaje care în mod vădit sunt relaționate prin discurs și gestualitate. Acest grup instabil generează dinamismul scenei, dublat de o intemperanță dramatizată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale junimii artistice, Nicolae Grigorescu realizase o deschidere în ce privește gustul estetic printr-o pictură care depășea cadrul canonic al picturii academice. Catalogul manifestării secesioniste (cuprinzând 123 de lucrări) conținea și un manifest polemic, subliniind necesitatea unei arte libere de orice constrângeri și incluzând prin aluzie și pe cea a unui cadru formal rigid, conservator și rezervat față de noutățile estetice. "Independența" este un alt cuvânt cheie utilizat de artiști. Cuvântul beneficia atunci de o bună cutie de rezonanță; în 1877 avusese loc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alt cuvânt cheie utilizat de artiști. Cuvântul beneficia atunci de o bună cutie de rezonanță; în 1877 avusese loc Războiul de Independență, astfel încât insurgența grupului de pictori apărea motivată de o conștiință a valorii (ce se cerea afirmată împotriva oricăror constrângeri instituționale) și a unei poziții ce se dorea cucerită. Alături de Nicolae Grigorescu, printre mentorii desemnați ca atare de tinerii membri ai societății artistice se află și Theodor Aman, pentru care o parte din artiștii tineri lansează liste de subscripție în vederea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proces de durată, decantarea valorilor ar trebui să succeadă momentelor fondatoare, de creație a unei arte moderne, fazei formative de tatonări, dibuiri, maturări. De asemenea, Ion Bacalbașa reafirmă eclectismul programatic al revistei, în măsură să-l elibereze pe artist de constrângerile și convențiile unei estetici bine precizate, pentru a-i încuraja intuițiile și afinitățile. Revista nu aparține unei coterii artistice, fapt subliniat cu insistență, și nici nu intenționează ilustrarea unei direcții anume. În contextul diferitelor curente și căutări estetice în epocă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gust pronunțat al libertății și a căror viață afectivă este marcată de o pasiune adesea violentă. În plus, așa cum observă și Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck nu mai prezintă țigăncile cu senzualitatea cutumiară, cu profesiile tradiționale, în cadrul vieții lor lipsite de constrângerile lumii moderne. Subiectul este izolat și eliberat de contigențele care-l înscriu ca subiect istoric, ca model romantic sau ca tribut adus modei. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck pot fi de oriunde, pictorița încearcă să creeze adesea pentru ele un cadru exotic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 53. 342 Ibidem, p. 52. 343 Repertoriul Graficii Românești din secolul al XX-lea, vol. IV, București
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corespunde unei stări economice centrate pe consumator. Acestei noi ordini economice În care consumatorul se impune ca stăpân al universului, atenționează G. Lypovetsky (2007, p. 7), Îi corespunde o revoluție profundă a comportamentelor și a imaginarului consumatorist: „De la consumatorul supus constrângerilor poziției sale sociale s-a trecut la un hiperconsumator avid de experiențe emoționale și de un trai mereu mai bun, preocupat de calitatea vieții și de sănătate, de mărci și de autenticitate de imediat și de comunicare”. Toate aceste date
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de stinghereală și induce stăpânirea de sine, semn că se simte bine În pielea sa; Însumează propria identitate manifestată prin responsabilitate, distincția socială, reclamarea unui loc meritoriu În cadrul colectivității; informațiile despre sine astfel transmise sunt: stăpânirea de sine, lejeritatea sau constrângerea, rigoarea sau fantezia, supunerea sau rebeliunea, dorința de a se expune sau discreția. Am constatat diferențe În privința comportamentului de consumator Între adolescenții de gen feminin și adolescenții de gen masculin: adolescentele manifestă o mai mare curiozitate și deschidere din partea adolescentelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau complianța este văzută ca o situație de acceptare publică, dar nu și privată a influenței normative. Complianța poate fi conformism, dar și rezistență la influență. Ea pregătește schimbarea comportamentală atunci când circumstanțele o permit, când dispare teama de sancțiuni și constrângeri. Mai puternică decât conformismul și complianța, obediența presupune schimbarea comportamentală sub acțiunea directă și explicită a unei „majorități calitative”, a unei autorități (Chelcea, S., 2006, 137). Serge Moscovici (1976) introduce În studiul influenței sociale noțiunea de conflict. El așează la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Etapa aceasta are drept caracteristică sentimental imposibilității Întoarcerii. III. Etapa a treia este criza propriu-zisă. Indivizii Își pierd puterea asupra realității și se naște sentimentul de abandon, confuzie, amenințare. Se produce o generalizare a rupturilor, se accentuează climatul tensionant, apărând constrângerea unei mutații decisive. IV. Etapa de după criză. În această etapă fie se produce dezmembrarea organizației, demisie, concediere, pensionare, fie se stabilesc noi reguli și se reiau activitățile. Criza reliefează faptul că fragilitatea sau rigiditatea făceau organizația incapabilă de a prevedea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
A. Maslow, 1968, 31). Persoana care nu Îsi utilizează potențialul propriu, nu se actualizează, se simte nemulțumita, lipsita de satisfacții, frustrata si neîmplinita. Pentru ca autoactualizarea sa fie posibila, sunt necesare un număr de preconditii, Între care Maslow indica: eliberarea de constrângerile impuse de alții; persoana nu trebuie sa fie distrasa de la preocupările pentru hrana, securitate; sa fie sigura de capacitățile sale, de familia si de grupul de apartenența; persoana trebuie sa se autocunoasca, sa-si evalueze puterile, slăbiciunile, viciile si virtuțile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că În perioada 2003- 2007 tendința de stabilizare a consumului de droguri cu scop recreațional/experimental rămâne neschimbată. Faptul că problematica drogurilor În România este abordată, În primul rând, din punct de vedere politic, administrativ și la nivelul organelor de constrângere specializate În lupta Împotriva drogurilor reprezintă/va reprezenta o problemă majoră, pe termen lung și o dată cu integrarea În Uniunea Europeană, fiindcă pericolul social, medical, psihologic și economic prezentat de consumul de droguri este ignorat. În perspectivă, putem asista la o creștere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]